Examenul paraclinic al pacienţilor

cu LOC, diagnosticul şi indicaţiile

către tratamentul protetic.
Examenul paraclinic
• Ajută la depistarea particularităților unor leziuni,deteriorări sau maladii!
• Esențial in formarea unui diagnostic diferențiat!
• Oferă posibilitatea de a face o concluzie defenitivă și a stabili un diagnostic
corect!
1. Examenul radiologic
• Precizeză modificările țesutului osos, rapoartelor dintre diferite segmente și
elemente ale sistemului stomatognat, uneori si a modificărilor funcționale.

Intra
oral

Extr
aoral
Radiografia intraorală (cu filmul poziţionat
în interiorul gurii)
 Ne dă posibilitatea de a preciza starea țesuturilor dure ale dinților, depistarea
leziunilor odontale: prezența cavităților carioase in zonele proximale sau de
colet.
 Obținem informația despre : caracterul implantării dintelui, direcția axului său
și a rădăcinilor, raportul coroană-rădăcina în sens vertical si orizontal.
 Constatăm :topografia,forma, mărimea camerei pulpare și starea canalelor
radiculare.
 Ne mai poate evidenția suplimentar prezența dinților în retenție, resturi
radiculare, fracturi radiculare și a oaselor maxilare, distrucții ale țesutului osos
provocate de procese inflamatorii, tumori.
• retroalveolară periapicală - evidenţiază abcese, tratamente de canal incorect
efectuate, boli gingivale, densitatea osoasa;
• bitewing (cu film muşcat) – detectează carii, fisuri ale smalţului;
 ocluzală – maxilară sau mandibulară – ajută la observarea de chisturi, fisuri
mandibulare, abcese, dinţi care încă nu au erupt.
Radiografia extraorală (cu filmul în
exterior)
• Oferă posibilitatea de a vedea nu doar 1-3 dinți dar întreaga arcada dentară.
• panoramică – evidenţiază toţi dinţii, precum şi maxilarele şi sinusurile;
Ortopantomografia :
• Permite vizualizarea in ansamblu a dentitiei si a elementelor maxilo-faciale
inconjuratoare.
• Avantaje:
 - Doza extrem de scazuta de radiatii 
    - Confort pentru pacienti.
    - Inalta calitate si definitie a imaginii.
    - Sistem avansat de autofocus si reducere a vibratiilor-asigura o imagine fidela in
orice conditii eliminand miscarea.
    - Sistem avansat de reducere a artefactelor de imagine .
    - Timp redus al manoperei. In mai putin de un minut obtinem o imagine de
inalta calitate ce va intra automat in baza noastra de date fiind accesibila de
oriunde din clinica.
• telegrafii – de faţă, profil şi axială – imaginea întregului craniu, în diverse
poziţii, pentru observarea dinţilor în raport cu maxilarul şi profilul pacientului.
Tipuri de tomografie dentară

 tomografie dentară computerizată (CT) – utilizează o doză mai mare de

radiaţii;
 tomografie dentară 3D cu fascicul conic (CBCT) – utilizează o doza mult
mai mică de radiaţii şi imaginile obţinute au o calitate mult mai bună.
2. Modelele de studiu:
• modelul de studiu este obţinut pe baza unei
amprente documentare, care reprezintă negativul arcadei dento-alveolare şi al
ţesuturilor limitrofe;
• pozitivul sau modelul de studiu se toarnă în gips, urmărindu-
se obţinerea unui model cât mai exact;
• este obligatorie turnarea a două modele: maxilar şi mandibular, precum şi a
unei chei de ocluzie în relaţia centrică;
• modelele de studiu se pot studia separat şi în rapoarte de ocluzie.
3. Termodiagnosticul
• Determinarea reacției dintelui la excitanții termici.
• Excitanții termici pot fi aplicați prin:
1. Irigare
2. Aplicarea unui bulet de vată îmbibat in apă fierbinte (+50 °C), rece(+10 °C)
• La afecțiuni ale pulpei de caracter inflamator sau leziuni ale tesuturilor dure se
declanșează o reactie dolora acuta.
• Reacţia dinţilor la excitanţii termici mai poate fi determinată şi cu ajutorul
termoodontocronometrului care ne permite să acţionăm asupra unui anumit
punct de pe suprafaţa coronară cu o tempera­tură, care uşor poate fi regulată,
de la 0°C pînă la +70°C.
4. Electroodontometria:
• Electroodontodiagnosticul ne permite să stabilim pragul de sensibilitate a
sistemului nervos dentar care indică starea pulpei și a periodonțiului.
• LOC provoacă diferite afecțiuni ale pulpei dentare.
• Pentru determinarea gradului de excitare electrică se folosește
electroodontomentrul (EPM-9).
• Dintele se izolează, se amplasează electrodul activ pe marginea incizală, pe
fața ocluzală, care transmite curent electric la dinte. La momentul apariției
sensibilității se fixează cifra care indică mărimea curentului. Pragul dinților
sănătoși este de 2-6 mkA, la inflamația pulpei poate ajunge la valoarea de 40
mkA.
5. Indexul ILSOD
• Reprezintă indicele leziunii suprafeței ocluzale a dinților.
• Se calculează: raportul dimensiunii suprafeței atacate la suprafața ocluzală
• 0.2-0.3:incrustație metalica;
• 0.4-0.5:incrustație pe cuspizi;
• >0.6 coroana de acoperire.
6. Ocluzografia
• Studiază dinamica mandibulară și contactul interdentar.
• Presupune mai multe tipuri de investigări:
1. Studiul mişcărilor limită
• Posselt şi Lavigne au înregistrat mişcările mandibulei în plan sagital, orizontal
şi vertical,înscriind traiectoria punctului interincisiv în timpul mişcărilor
limită.
• Prezenţa unor disfuncţii modifică aspectul diagramei lui Posselt, în cazul
existenţei unor puncte de interferenţă, pe înscrierea sagitală apar alterări ale
traseului 1-2, ceea ce presupune prezenţa unor obstacole pe traiectoria dintre
intercuspidarea maximă şi relaţia centrică. O ocluzie deschisă frontală duce la
dispariţia ghidajului ocluzal anterior. Acelaşi fenomen se petrece şi în cazul
unei edentaţii frontale.
Diagrama Posselt
• 2. Studiul miscărilor funcționale:
Ene L considera ca o ocluzie  functionala trebuie sa raspunda urmatoarelor cinci
criterii:
1.     Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in R.C. si I.M.
2.     Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si
posibilitatile A.T.M.
3.     Dezocluzia dintilor laterali in propulsie
4.     Dezocluzia dintilor laterali de partea nelucratoare in lateralitate
5.     Absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate indiferent de tipul
ghidajului.
Diagnosticul LOC. Componente:
• anatomo-clinic – stabilirea existenței LOC;
• topografic – consemnează suprafața și
dintele (M;D;O;V)
• etiologic – cauza apariției LOC (carioasă,
traumatică,ereditară etc)
• funcțional – precizează tulburările
funcțiilor SS, prin gradul de afectare a
masticației, fizionomiei, foneticii,
deglutiției etc.
• Complicații
 Principii de tratament :
Curativ – refacerea integrității morfologice și reabilitarea funcțională a SS prin
intermediul protezelor si a diferitelor dispozitive.
Profilactic – prevenirea afecțiunilor SS, păstrînd integritatea lui pe o durată cît mai
mare.
• Biologic – prevede ca orice metodă de tratament
sau intervenție să aibă o influență pozitivă asupra
organelor si sistemelor întregului organism.
• Biomecanic – echilibru eficient al raportului de
rezistență dintre substratul biologic al cîmpului
protetic și proteze/dispozitive.
• Homeostazic – conservarea morfofuncțională a SS
pentru un timp îndelungat.
Metode de tratament
• Reconstituire coronară – se aplică în leziuni nu prea întinse în suprafață și
profunzime, în scopul asigurării rezistenței, retenției stabilității.
• Acoperire – constă în aplicarea microprotezelor dentare de acoperire,
individualizate, ce refac morfologia si funcția coroanelor naturale.
• Substituție – aplicarea microprotezelor ce substituie în întregime coroana
naturală a dintelui.