Anamneza in stomatologie

- n primul rnd se stabilesc identitatea bolnavului,

vrsta si ocupaia. Vrsta poate da indicaii importante
asupra prognosticului bolii (tumori maligne la tineri),
asupra unor perioade critice (menopauz, pubertate)
sau momentului unor intervenii chirurgicale (anomalii
dento-maxilare, despicturi labio-maxilo-palatine,
defecte estetice).

- Condiiile de via i munc precizeaz activitatea n
mediul toxic sau necesitnd efort fizic intens, existena
unor factori de stress, felul alimentaiei, abuzul de
condimente, alcool, tutun etc.

-Antecedente heredo-colaterale ne intereseaz n
special sifilis, tuberculoz, coagulopatii, boli genetice,
despicturi labio-maxilo-palatine legate de tulburri n
primele 3 luni de sarcin.

- Antecedente personale generale (fiziologice si
patologice) si antecedente personale locale se
cerceteaz n ordine cronologic pe perioade de vrst.
(principalele leziuni odontale, extractii, semne de
parodontopatie, tratamente stomatologice, parafunctii,
obiceiuri vicioase: supt deget, deglutiie infantil, fumat).


- Dup acest prim contact cu bolnavul, se stabilete
motivul sau motivele ce l-au determinat s se prezinte
la medic (de obicei principalele cauze sunt: durerea,
tumefacia sau tumori, tulburri funcionale loco-
regionale i tulburri generale).

- Istoricul se face n privina debutului i evoluiei bolii,
ordinea de apariie a diferitelor simptome, succesiunea
i evoluia lor, tratamentele urmate i rezultatele
obinute.

Durerea o analizm din punct de vedere al mprejurrilor de
apariie, sediului, caracterului (spontan sau provocat),
intensitii, iradierilor, durata continu sau n crize, diurn
sau nocturn, tulburrile asociate, modul de reacie la
analgezicele uzuale etc.

In caz de tumefacie sau tumor, anamneza trebuie condus
n sensul depistrii evoluiei (rapid sau lent) progresiv sau
n pusee.

Ulceraiilor i fistulelor li se precizeaz debutul, evoluia etc.

Tulburrile funcionale locale se nsoesc adesea de
simptome sau semne generale ce uneori constituie motivul
principal ce determin bolnavul s se prezinte la consultaii:
cefalee, insomnie, febra, alterarea strii generale etc.

Examenul obiectiv loco-regional cuprinde examenul
exobucal i examenul endobucal.
Examenul exobucal se va examina faa i regiunile cervicale
antero-laterale prin inspecie i palpare.

Prin inspecie se observ expresia feei, eventual exoftalmie sau
anoftalmie, inegalitatea pupilar, faciesul adenoid, existena unor
ticuri, modificrile reliefurilor normale ale feei i gtului. Se
verific simetria feei n repaus i n timpul micrilor mimicii.
Inspecia feei se face att din fa ct i din profil. Se aprecieaz
coloraia tegumentelor, prezena de erupii, escoriaii, plgi
cicatrici vicioase, hipertrofice, retractile.

Palparea d elemente importante n legtur cu procesele
tumorale, traumatice, inflamatorii. n procesele inflamatorii prin
palpare se obin date asupra consistenei (fluctuen,
depresibilitate, infiltraie).
Examenul ganglionilor regionali (submentonieri,
submandibulari, pretragieni, genieni, subangulo-
submandibulari, latero-cervicali, superficiali i profunzi) se
face tot prin palpare, bilateral. Se cerceteaz mrimea lor,
gradul de aderen fa de planurile adiacente,
consistena, prezena fenomenelor de periadenit cu sau
fr fluctuen, modul de dispunere, izolai sau n bloc,
unici sau multiplii.

Articulaia temporo-mandibular este examinat
prin palpare n conductul auditiv extern bilateral,
concomitent.
Examenul endobucal pentru examenul endobucal
este necesar o bun expunere a cavitii bucale, ce se
realizeaz cu bolnavul aezat n poziie corect pe fotoliul
dentar, n condiii de vizibilitate i iluminare bun. Pentru
examinarea cavitii bucale sunt indispensabile: oglind,
pens i sond dentar. Prin inspecie se examineaz succesiv
orificiul bucal, buzele i vestibulul, deschiderea gurii i
cavitatea bucal propriu-zis.

Inspecia orificiului bucal i buzele poate remarca
microstomie sau macrostomie, palparea sau cianoza buzelor,
despicturi sau fistule labiale, pierderi de substan sau
cicatrici, manifestri patologice diverse. Examenul deschiderii
gurii poate pune n eviden situaii diferite: deschiderea
normal, limitarea deschiderii (trismus sau constricie) sau
imposibilitatea deschiderii (ankiloz).
Examenul dinilor i parodoniului se aprecieaz
forma arcadelor dentare, modul de implantare a dinilor i
raporturile interdentare.
Dup examenul arcadelor dentare, se face apelul
dinilor. Prin inspecie direct sau indirect, cu ajutorul
oglinzii se cerceteaz anomaliile de numr, form, structur
i poziie ale dinilor prezeni, malformaiile dentare,
deviaii, nclinri etc.
Palparea dinilor se realizeaz cu mnerul sondei
(percuie dentar) orizontal sau n ax, durerile provocate
dnd indicaii asupra strii inflamatorii a parodoniului.
Examenul parodoniului menioneaz prezena sau absena
tartrului dentar, coloraia i aspectul gingiei (hiperplazic,
retractat, cianotic, existena de pungi gingivale etc.).
Investigatii paraclinice

1. Examenul radiologic - folosete radiografiile standard
fie n incidene endobucale, retrodentare pentru leziuni
ale regiunilor dento-alveolare, fie incidene extraorale n
tehnici extrem de variate pentru explorarea oaselor
maxilare: semiaxial, axial, profil i baza craniului.

Tehnici speciale:
Radiografiile panoramice obinute prin diferite operaii i
tehnici (Panoramix, Panorax) care realizeaz pe un
singur film ntr-o singur expunere imaginea ntregii
regiuni alveolo-dentare a mandibulei i a infrastructurii
maxilarului
Radiografie panoramica la copil
Tomografii convenionale simple permit obinerea de imagini ale
unor straturi subiri la profunzimi diferite.

Sialografia (Iacobovici- 1929) const n execuia de radiografii
dup introducerea n glandele salivare (parotide, submaxilare) a
unei substane de contrast (lipiodol).

Arteriografia carotidian prin puncie direct a arterei carotide
externe sau prin cateterism retrograd pe calea arterei temporale
superficiale i introducerea unei substane radioopace triiodat.
Este indicat n malformaiile i tumori vasculare, tumori ale
maxilarelor i glandelor parotide, anevrisme arteriovenoase.

Scintigrafia salivar realizat cu Th 99, este indicat pentru
explorarea morfologic a parenchimului salivar, preciznd sediul
topografic al unei leziuni.

Stomatoscopia investigaie a mucoasei bucal executat cu
un aparat optic, care mrete imaginea de 10-20 ori. Permite
observarea anurilor superficiale ale mucoasei bucale i chiar
a chorionului cu vascularizaia sa; poate surprinde precoce
modificri suspecte de malignitate.

Stomatoscop
Transiluminarea sau diafanoscopia este folosit pentru
descoperirea leziunilor dentare, ale sinusului maxilar sau ale
obrazului. Folosete o surs de lumin puternic i se execut
ntr-o camer obscur. Se observ pe fondul luminat,
transparena, opacifierile produse de un sinus bolnav, calculi,
mici tumori sau dini devitali.

Craniometria const n msurarea distanelor dintre diferite
puncte antropometrice cranio-faciale, fiind indicat n
vederea coreciei unor deformaii congenitale sau dobndite,
ale masivului osos cranio-maxilar.
I nformatica si microrobotica in stomatologie
notiuni generale
Informatica utilizari:
dezvoltarea si perfectionarea metodelor de investigare
(interpretarea automata a unor exemene paraclinice:
electromiografia, gnatosonia, gnatofonia, teleradiografia etc.),

de stabilire a diagnosticului si planului de tratament.

conceptia si executarea, cu ajutorul microrobotilor si
asistata de computer, a microprotezelor.

realizarea de aparate ortodontice transparente, invisibile,
in urma analizei si scanarii computerizate a mulajului danturii.

decongestionarea spatiului (pot fi stocate numeroase date )
INITIAL
- solutie pentru problemele administrativ-organizatorice si
de gestiune in cabinetul de medicina dentara sau de tehnica
dentara.

APOI
- soft-uri specializate pentru stocarea datelor din foile de
observatie,
- prelucrarea si stocarea radiografiilor dentare sau a
imaginilor din cavitatea orala,
- gestionarea problemelor finaciare (facturare, devize, plati,
controlul conturilor etc.),
- managementul stocului de materiale etc.
I nvestigatii paraclinice computerizate
Teleradiografia de profil reprezinta o metoda de investigare
obiectiva si obligatorie pentru gnatolog, protetician si ortodont, in
scopul evaluarii relatiilor mandibulo-craniene fundamanetale si a
homeostaziei sistemului stomatognat.
Scop:

- Masurarea a unui set standard de valori de unghiuri,
proportii si lungimi de segmente.
- In etapa urmatoare computerul calculeaza si afiseaza un
tabel de valori standard pe care le va stoca in memorie:
Dezvoltarea bazei craniului
Dezvoltarea bazei osoase mandibulare
Dezvoltarea proceselor alveolare
Dezvoltarea arcadelor dentare
Valori corelative maxilo-mandibulare.
- In ultima etapa se realizeaza un calcul interactiv, care
stabileste distantele, rapoartele si calculeaza unghiurile,
afisand valorile determinate si rapoartele lor fata de medie,
fata de valoarea maxima si minima.
Tomografia de profil a articulatiei temporo-mandibulare
reprezinta unul dintre cele mai utilizate examene paraclinice,
in scopul diagnosticarii disfunctiilor sistemului stomatognat.
Scopul programului il reprezinta masurarea unui set de 9
valori (8 distante si 1 unghi) pe tomografia articulatiei
temporo-mandibulare- gura inchisa si gura deschisa si
extragerea unor concluzii privind incadraeea acestor valori in
limitele normalului.
Articulatia temporo-mandibulara
Acest examen permite

- evidentierea unei variabilitati morfologice individuale
foarte accentuate

- a unor dimensiuni articulare in rapost de sex, varsta,
adancimea cavitatii glenoide, stergerea pantei articulare,
variatii ale fantei articulare si ale rapoartelor dinamice-
statice condil-cavitate glenoida.

- variabilitatea dreapta-stanga (asimetria)
Radioviziograful
Aparatul de radioviziografie permite realizarea
radiografiilor dentare cu ajutorul unui senzor special care
instantaneu transfer imaginea pe calculator.

Senzorul se aplica in gura, in dreptul dintelui de
examinat.
Imaginea de pe monitor poate fi prelucrata, marita sau
colorata diferit, in functie de ceea ce se urmareste.
Se pot obtine detalii legate de marimea osului
mandibular sau maxilar, imagini ale sinusurilor, ale nervului,
ale articulatiei temporo-mandibulare, numarul radacinilor,
inclinarea si curbura acestora.
Poate estima cu o precizie destul de marita sansele de
succes ale oricarei interventii stomatologice sau chirurgicale.
Radiografia retrodento-alveolara digitalizata
Avantaje
- rata de iradiere scazuta (10
radioviziografii fac cat o
radiografie cu Rontgen) acest
aparat poate fi folosit cu succes
la copii pentru a aprecia pozitia
mugurilor dentari.
-timp scurt de obtinere a
radiografiei si pastrarea ei in
memoria calculatorului
(imbunatatesc calitatea
tratamentului stomatologic).
- posibilitatea actualizarii
datelor
- realizarea de studii statistice
Analiza ocluzala computerizata
T-Scan
permite echilibrarea planului de ocluzie la nivelul
dintilor naturali, aparate gnatoprotetice conjuncte, partial
sau total amovibile, prin inregistrarea fortelor ocluzale si
diagnosticul acestora.
asigura un diagnostic si un tratament facil al ocluziei,
fiind caracterizat, in acelasi timp, de precizie si
reproductibilitate.
Poate fi folosit si in scop documentar, medico-legal si
pentru instruirea pacientilor (in etapele de educatie
sanitara) si a studentilor.
Principul constructiv: - inregistrarea contactelor ocluzale
intr-un material (senzor), a carui rezistenta electrica variaza in
functie de presiune. Grosimea acestuia influenteaza proprietatile
fortei ocluzale.
Acest senzor este de unica folosinta, sub forma unei sonde
electronice, de forma arcadei si care cuprinde intreaga arcada,
flexibil si subtire ca sa nu provoace distorsiuni suplimentare
contactelor ocluzale. Prezinta o frecventa si o rezolutie spatiala
suficienta pentru a nu pierde contactele importante.

Avantaje:
- prezinta o acuratete deosebita
- exclude subiectivitatea celorlalate metode cunoscute (model
de studiu, hartie de articulatie, ceara, siliconi etc.)
- exclude arhivarea reprezentarilor materiale ale metodelor de
analiza ocluzala clasice.
Analiza electromiografiei si a
kinezimandibulografiei asistate de computer
Realizarea functiilor sistemului stomatognat se fundamenteza
in principal pe activitatea neuromusculara, ce asigura dinamica
si statica mandibulara.

Analiza automata a biopotentialelor musculare permite o
analiza in timp a semnalului, afisare pe monitor pe o grila etalonata
in timp si amplitudine (fata de vizualizarea semnalului pe
osciloscop sau film foto).

Arhivarea informatiei in memoria computerului permite
medicului acesul simplu la un volum mare de informatii, putand
surprinde mai usor elementele caracteristice in diagnosticare si
urmarirea evolutiei pacientilor.
Activitatea electrica musculara este
- amplificata si culeasa de electromiograf,
- digitalizata dupa un model functional in timp real, cu
o frecventa medie,
- monitorizata
- memorizata.

In ceea ce priveste dinamica mandibulara, pozitia
spatiala tridimensionala a magnetului
kineziomandibulografului este inregistrata de-a lungul
celor 3 axe ortogonale in timp real si apoi monitorizata ca
miscare in planurile sagital si frontal, apoi analizata si
comparata.
kinezimandibulografie
Gnatosonia si gnatofonia computerizate
Examenul gnatosonic realizeaza inregistrarea zgomotelor
ocluzale normale si patologice, amplificarea si analiza lor in
domeniul timp si frecventa pe un osciloscop catodic (pe un
analizor spectral - analiza Fourier).
Metoda permite aprecierea unor parametri ca:
- localizarea zgomotului ocluzal,
- numarul zgomotelor
- intensitatea acestora,
- momentul aparitiei,
- predominanta unor anumite frecvente in spectru.

Utilizarea de programe automate face posibila o echilibrare
ocluzala exacta, realizand contacte ocluzale multiple, punctiforme
si uniform distribuite pe intreaga arcada, asigura efectuarea unor
studii comparative pe grupuri reprezentative si permite urmarirea
evolutiei pacientilor.
Aspectul grafic al unui cracment n
articulaia dreapt i, respectiv, a
crepitaiilor la nivelul articulaiei
stngi
Aspectul grafic al nregistrrii unui
cracment la nceputul micrii de
deschidere a cavitii orale
Un alt parametru important este fonatia.

Gnatofonia realizeaza analiza pronuntiei corecte
a fenomenelor, in domeniul timp si frecventa, avand
in vedere numai implicatia stomatologica.
Fenomenele si semnalele sonore sunt transformate in
semnale electrice, amplificate si apoi introduse in
computer, care faciliteaza analiza.
Apex locatorul este un dispozitiv special folosit in endodontie
pentru a determina pozitia si lungimea canalului radicular.

Endodontia este specialitatea stomatologiei care se ocupa cu
tratamentul canalului radicular si este o ramura foarte
importanta deoarece pastrarea dintelui pe arcada depinde in
primul rand de corectitudinea acestui tratament.
Avantajele folosirii apex locatorului:

- determinarea precisa a lungimii de lucru prin Zoom-ul
Apexului
-reprezentarea live a miscarii prin intreg canalul
- masuratori independente bazate pe sistemul avansat
al multi-frecventelor
- determinarea electronica a lungimii canalului este
recunoscuta ca fiind cea mai sigura metoda
- cea mai noua tehnologie digitala
- determinarea lungimii canalului radicular fara radiatii X
deci este o metoda neinvaziava

Elaborarea computerizata a unor etape terapeutice
Elaborarea computerizata a diagnosticului stomatologic
permite utilizatorului sa stabileasca diagnosticul intr-un timp
mai scurt.
Programul prezinta etapele algoritmului de examinare a
bolnavului sub forma unor intrebari standardizate.
Avantaje: creste precizia diagnosticarii afectiunilor, deci
a tratamentului
Dezavantaj major - imposibilitatea adaptarii
tratamentului la cazuri particulare.
Elaborarea planului terapeutic se realizeaza pe baza
diagnosticului dat de computer si orienteaza solutia terapeutica
spre protezarea conjuncta (fixa) sau adjuncta (mobila) in
functie de datele introduse.
Amprentarea substructurilor organice; conceptia si
realizarea microprotezelor asistata de computer (CAD/CAM)
implica interventia unui microrobot care asigura realizarea
practica propriu-zisa.
Elementele componente ale sistemului sunt: sonda optica,
program de prelucrare a semnalului optic, microprocesor si un
program de concepere si realizare a microprotezei, comanda
numerica si microfreza.
CAD - Amprentarea optica a substructurilor organice se
realizeaza cu ajutorul sondei optice sau a palpatoarelor
electronice. Acestea preiau forma dintelui preparat din
cavitatea orala si o traduce in valori numerice care sunt
introduse intr-un computer ce va realiza conversia datelor,
aparand pe monitor forma dintelui preparat. Baleierea dintilor
preparati, a vecinilor, a antagonistilor se face in aproximativ 3
minute.
Realizarea microprotezei se va face numai dupa ce
medicul va alege pe cea indicata de multitudinea solutiilor
existente in program.
Forma standard a microprotezei va fi adaptata cazului
clinic (forma unui unghi, convexitatea zonelor de contact,
pozitia si forma unui cuspid, etc.).
Limbajul este simplu si utilizeaza termeni specifici
stomatologiei.
Se studiaza ocluzia dinamica care implica si ea modificari
ale reliefului ocluzal.
Modelarea pe ecran dureaza aproximativ 2-10 minute.
CAM - Urmeaza apoi executia propriu-zisa, a carei durata
depinde de complexitatea elementului, duritatea materialului,
starea finala de finisare.
Avantaje
-executie foarte rapida,
- perfecta,
-independenta de conditiile externe,
-intr-un timp redus
Dezavantaj major
- investitie importanta, care se amortizeaza foarte
greu
Detectorul electronic Vanguard (Rock si
Kidd 1988) este un aparat care masoara impedanta
existenta intre dinte si mucoasa bucala, cu ajutorul
unui curent sinusoidal cu frecventa de 400 Hz.
Aparatul are un electrod care se aplica pe mucoasa
obrazului si un alt electrod care se aplica pe
suprafata dintelui (ac de canal).
Utilizarea aparatului nu produce durere.
Impedanta este indicata de 4 leduri luminoase colorate:
verde, galben, oranj si rosu.
Verde stare de sanatate buna
Galben carie de smalt
Oranj carie extinsa in dentina
Rosu leziune carioasa pulpara indicatie de
tratament endodontic
Noi tendinte si tehnici performante
minim invazive in tratamentul stomatologic
Terapia minim invaziva - include preventia, remineralizarea si
interventia minima in ceea ce priveste plasarea si inlocuirea
restaurarilor dentare.
Principiile terapiei minim invazive
Nu se indeparteaza niciodata din structura dentara mai
mult decat este necesar restaurarii;

Intotdeuna se folosesc materiale dentare care conserva
structura dentara;

Intotdeuna se folosesc materiale dentare care au fost
testate de catre medicii dentisti;
Se folosesc intotdeuna materialele dentare cele mai bune
si de durata pentru a reduce riscul reconditionarii
restaurarilor;

Terapia minim invaziva trebuie sa cuprinda un numar de
sedinte cat mai scurt;

Intotdeuna se folosesc materiale de restaurare a structurii
dentare care nu uzeaza dintii antagonisti;

Capacitatea de a indeparta leziunile cariogene incipiente
prin interventie minima nu inseamna sa inervenim asupra
tuturor santurilor si fosetelor pigmentate;

Sigilantii sunt folositi ca masuri de preventie pentru
santurile si fosetele dentare, cand este prezenta
leziunea carioasa,

Restaurari compozite mici, numite restaurari
preventive cu rasini compozite sunt de preferat in
locul restaurarilor extinse cu amalgam, oferind o
preparatie mult mai conservativa
Exemple de tratamente
Sigilari

Mini-implanturi dentare vs. Implanturi dentare clasice

Inlocuirea coroanelor dentare cu Inlays si Onlays

Tratament de albire dinti sau fatete dentare in loc de coroane
dentare

Indepartarea molarului de minte la momentul oportun

Radiografii digitale vs. Radiografii conventionale

Tehnica minim invaziva de varf in anestezia locala

Tratamentul minim invaziv in prepararea suprafetelor dentare

Unitul dentar
- instalatie complexa care functioneaza racordata la 3
surse importante: curentul electric (220V), apa de la retea
cu presiune 2,5-3 atmosfere si aer furnizat de un
electrocompresor la o presiune de 3-5 atmosfere.
Este alcatuit din :
- corpul unitului,
- masa de lucru,
- port scuipatorul,
- dispozitivul de iluminare,
- bratul Doriot,
- intrerupatorul cu pedala,
- turbina sau dispozitivul pentru viteze inalte.
Echipamentul uzual al unitului dentar:

- instrumentar dinamic (turbina, piesa dreapta, piesa
contraunghi),

- micromotorul electric,

- sistemul de aspiratie de mica si mare putere,

- spray-ul de aer si apa,

- diga.
1. I nstrumentarul dinamic este montat la bratul telescopic al
unitului sau in spatele fotoliului.
Actionarea se face prin intermediul pedalei de picior, care poate
fi atasata direct printr-o curea.
Turbina este un dispozitiv de titan cu forma ergonomica si bun
control tactil, alcatuita din rotor, fuzeta (carcasa metalica),
conducte de transport aer, rulmenti ceramici, fibra optica
multifilament.
Aceasta utilizeaza aer sub presiune (1,8-2,2 bari) si are o viteza
de turatie de 500.000 tur/min (in functie de presiunea exercitata pe
suprafata dintelui).
Instrumentarul rotativ se fixeaza in capul turbinei prin sisteme
diferite: frictiune, stranger sau rasucirea unui surub.
Exista in prezent sub forma a 2 modele: cu pensa mecanica
manuala si cu Push-button.
Turbinele electronice pot fi cu lumina (fibra optica) sau fara
lumina.
Piesa dreapta este destinata activitatii pe fata
vestibulara a dintilor frontali superiori si inferiori si
pentru unele operatii pe fetele ocluzale ale dintilor laterali.
La piesa dreapta se pot folosi freze cu o lungime de peste
40 mm.
Piesa
dreapta
Piesa contraunghi este formata din 2 componente: corpul si
capul piesei.
Intre cap, corp si freze se formeaza un dublu unghi de unde
deriva si numele piesei.
Pentru o mai buna manevrare si marirea prizei manual,
corpul piesei poate prezenta impresii zimtate sau digitiforme.
Capul piesei poate fi amovibil si poate fi rotit in jurul
propriului ax, fiind astfel stabilizat in pozitia dorita cu
ajutorul unui dispozitiv cu arc, situat chiar la linia de jonctiune
cap-corp. Cu piesa contraunghi se pot efectua diverse activitati
in orice zona a cavitatii bucale, pe toate fetele dintilor.
PIESA CONTRAUNGHI
2. Micromotorul electric are o viteza de rotatie care variaza
intre 4000 si 40.000 rot/min. Multiplicatoarele de la piesa
contraunghi pot asigura o crestere a vitezei de pana la 160.000
rot/min. Acest cuplu este foarte puternic si, ca urmare, variatia
vitezei in functie de presiunea de apasare este neglijabila.
Volumul acestor piese (datorita micromotorului) este destul de
mare.
3. I nstrumentarul rotativ este reprezentat de freze, pietre,
discuri, gume, alcatuite dintr-o parte activa de forme si din
materiale diverse, un maner cu lungime si terminatie in functie
de instrumentarul dinamic la care se adapteaza.
Intrumentarul rotativ poate fi montat sau nu pe mandrin.

Frezele pot avea partea activa din otel dur, carbura de
tungsten sau pot fi diamantate. Frezele din otel dur si
extradur (diamantate) sunt folosite in smalt si dentina, cele
din carbura de tungsten sunt folosite la preparari de
substructuri organice (in chirurgia maxilo-faciala), iar
gumele sunt folosite pentru finisare (avand culori, in
functie de gradul de finisare).
4. Sistemul de aspiratie este utilizat pentru indepartarea
apei si a particulelor solide, fiind esential in efectuarea
manoperelor functionale in pozitia culcat a pacientului.
Avantaje:
- Se evita clatirea gurii pacientului, optimizandu-se timpul de
lucru si
- permite utilizarea instrumentarului dinamic de mare viteza
racit cu aer si apa,
- realizarea unui camp operator uscat, clar si pastrarea
calitatii materialelor dentare, prin evitarea contactului cu
saliva sau apa.

Canulele de aspiratie au un diametru de 4 mm si pot fi
realizate din plastic (de unica folosinta) sau din metal
(sterilizabile).
Sistem de aspiratie normal si chirurgical
Panou digital pentru activare functii unit
Sistem aer-apa
Ejector pentru saliva
Consola asistenta
5. Spray-ul de apa si aer este utilizat pentru
- o racire suplimentara in timpul prepararii dintilor,
- pentru curatarea si uscarea oglinzii dentare,
- pentru curatarea si uscarea cavitatilor, a amprentelor etc.

Spray-ul poate fi multifunctional sau pot exista 2 spray-uri
cu functii diferite.
Spray aer-apa
6. Diga este un dispozitiv de izolare a dintilor de operat si a
celor adiacenti de mediul umed din cavitatea bucala.
Aceasta este considerata ca cel mai bun mijloc de izolare in
stomatologie, fiind realizata dintr-o folie de latex, aplicata pe
un cadru metalic sau de plastic, la care se adauga clemele de
sustinere, clestele pentru perforare si pensa forceps pentru
manevrarea clemelor.
Clemele ce fixeaza piesa de latex pe dintele de operat, sunt
realizate dintr-un inel de otel intrerupt, de la cele 2 extremitati
ale arcului de cerc pornind cate 1 brat care vor cuprinde fata
vestibulara si orala a dintelui.
Pentru a nu traumatiza gingia si a determina usurinta in
deplasare, bratele clemelor nu vor depasi fata meziala si
distala a dintelui.
Diga
Diga este un dispozitiv de unica folosinta si steril, de culori
diferite, pentru un bun contrast preferandu-se cele mai inchise
la culoare.
Cleste perforator
Cadru diga
Cleme diga
Cleste clema
Avantajele folosirii digai:
- este imbunatatita vizibilitatea prin contrastul dintre
culoarea foliei elastice si culoarea dintelui

- mentine pacientul cu gura deschisa pe toata durata
tratamntului astfel incat nu exista posibiltatea intrarii de
saliva in canalul radicular

- previne aspirarea corpilor straini,a solutiilor de
irigare(hipoclorit de sodium,apa oxigenata,etc)

- creaza liniste operatorie



Dezavantaje:

- imposibilitatea pacintului de a comunica

- nu poate fi aplicata pe dinti fara o coroana suficent de
rezistenta supragingival si nici pe dintii incomplet erupti

- sporeste costurile tratamentului

- la pacinetii cu deficiente respiratorii, epilepticii,
bolnavii neuri-psihici este contraindicata folosirea
acestui sistem de izolare

Pentru folosirea ei avem nevoie de:
- folie elastica si cadru care poate fi metallic sau
radiotransparent
- cleme dentare
- perforator si pensa port-clema