Sunteți pe pagina 1din 21

Examenul clinic al

pacienților cu
parodontopatii
ELABORAT: CEBAN GABRIELA S1808
Metodologia examinării bolnavului cu afecţiuni parodontale
(anamneza, examinarea clinică obiectivă, examene
complimentare)

Examenul bolnavului cu parodontopatie se face în trei etape:


 
1. Anamneza- prin care se obţin date relatate de bolnav; se foloseşte de obicei un chestionar;

2. Examenul clinic obiectiv al parodonţiului - prin care se pune diagnosticul prezumtiv şi de


urgenţă;

3. Examene complementare - prin care se precizează diagnosticul definitiv local şi general şi


contribuie la elaborarea planului de tratament.
 
Anamneza

Prin anamneză se obţin:


 
 Date administrative şi sociale privind: nume, prenume, vârstă, sex, adresă, telefon, profesiune, loc
de muncă, condiţii de viaţă, de muncă şi sociale, etc.
 Motivele prezentării – ne interesează dacă este o urgenţă sau tratament la cerere. Pacientul poate să
reclame: sângerarea gingiilor, supuraţia gingiilor,  mirosul urât al gurii – halena, tulburări de
masticaţie, mobilitate dentară, tulburări fizionomice şi fonetice - prin pierderea dinţilor, tartru,
migrarea dinţilor, spaţierea sau alungirea dinţilor (egresiune), extruzia, inflamaţia gingiilor, dureri.
Toate datele se consemnează folosind noţiuni cât mai apropiate de cele exprimate de pacient.
Datele se înregistrează conform formularului de foaie de observaţie sau fişa care este la dispoziţie.
 Date privind starea sistemului masticator, obiceiuri alimentare, dieta, masticaţia unilaterală sau pe
zona frontală, leneşă (înceată) sau viguroasă, preferinţe alimentare, masticaţie grăbită, superficială -
înghite “nemestecat”, etc.
Anamneza

 Date privind igiena dentară – dacă se spală pe dinţi, când, cum execută periajul dinţilor, dacă
este preocupat de igiena dentară, la cât timp schimbă periuţa de dinţi, etc.
 Dacă este fumător sau nu, dacă consumă băuturi alcoolice (etilism).
 Antecedente personale:
Ne interesează date personale care influenţează apariţia şi evoluţia parodontopatiei:
Boli ale copilăriei - unele fără importanţă - notăm “A.P. fără importanţă”.
Dacă a purtat aparate ortodontice, deoarece acestea sunt urmate de multe ori de parodontopatii.

Alte afecţiuni dentare.


 Afecţiuni de sistem care influenţează terenul - răspunsul imun:
(alergii la praf, la înţepături de insecte, la alimente, medicamente;
reumatism, tuberculoză, hepatită, afecţiuni renale, afecţiuni ale tubului digestiv, afecţiuni ale pielii,
tulburări neurovegetative, nevroze, boli endocrine, afecţiuni  cardiace, modificări ale circulaţiei
sanguine;)
Anamneza

Alte afecţiuni dentare.


 boli de nutriţie (diabet) unde apare de obicei parodontopatia;
avitaminoze (boli diferite care predispun la parodontopatie);
cancere – predispoziţie prin medicaţia folosită şi prin imunodeficienţa instalată;
afecţiuni pulmonare – boli obstructive pulmonare;
 boli de sânge – anemii, trombocitopenii, trombocitoză, leucemie, etc.
 modificări de dinamică vasculară – vâscozitate (VSH), acrocianoză, T.A. modificată, ateroscleroză, arterită,
modificări de ritm cardiac, stenoză şi insuficienţă cardiacă sau aortică, etc;
diferite infecţii, în special renale, colecistită;
stresuri, oboseală, condiţii grele de muncă, de efort, regim de viaţă;
 boli ale sistemului osos – osteoporoză, reumatism cronic degenerativ, spondilite, spondiloze, artrite, artroze, etc.
care influenţează structura osului maxilar;
SIDA, HIV.

AH.C - notăm “fără importanţă” dacă nu are legătură cu afecţiunea parodontală; afecţiuni care prezintă un oarecare
grad de transmitere ereditară. Parodontopatia nu este transmisibilă, dar există o predispoziţie moştenită.
Prima parte a fișei include

Date personale:
 nume si prenume,
 data,
 luna și anul nașterii,
 locul nasterii,
 adresa,
 telefon,
 ocupația părinților,
 numărul de copii din familie etc.
Motivul adresării la medical stomatolog.
 Istoricul afecțiunii: specificați momentul în care a apărut această afecțiune,
 metoda de progres, durata, tulburările generale asociate acesteia,
 tratamentul anterior și efectul acestuia.
 Istoricul familiei (genetică)
 Istoria fiziologică și patologică personală
Examenul clinic obiectiv
Examenul clinic al parodonţiului marginal.
Aspectul papilelor interdentare
Aspectul gingiei fixe.

Instrumente necesare pentru examinarea pacientului

 Oglinda dentară
 Sonda dentară
 Sonda parodontală
 Pensa dentară
Examenul exobucal
Se execută prin:
 Inspecție
 Percuție
 Palpare

Fața – culoarea tegumentelor, paloare, normă de profil, simetrie.


deformări ale conturului feţei – prezenţa unor tumori, tumefacţii,
abcese;
pareze, parestezii, paralizii faciale, roşul buzelor, fanta palpebrală;
obiceiuri vicioase – respiraţie orală (buze uscate), deglutiţie infantilă,
masticaţie unilaterală, etc;
ATM – deschiderea, cu sau fără cracmente, crepitaţii, durere
articulară, etc.;
Ganglioni - în regiunea submaxilară sau cervicală, etc.;
glande salivare – palpabile dureroase sau nu, inflamaţie.
Examenul mucoaselor
 Examenul mucoasei: culoare, leziuni, tumefacţii:
jugală, gingivală, palatinală, linguală, planşeu;
 orificiile glandelor salivare - Stenon, Warton, sublinguale.
Examenul dinţilor

Examen odontal  - se notează statusul odontal.


                
Diagnostic odontal – se notează “leziuni odontale simple şi complicate, tratate parţial
sau în totalitate, corect sau incorect”.
“Dinţii absenţi. Lucrări protetice, agregate pe...”.  
Măsurarea profunzimii pungilor parodontale.
Sângerări la sondare

 10-20 g presiune
 Sângerarea poate apărea imediat
 Câteva secunde după sondare
 Prezența exudatului
 Uneori se referă la supurație
 Este puroi care poate fi exprimat dintr-o pungă parodontală.
 Exudatul este compus оn principal din celule albe sanguine moarte
 Poate să apară la orice infecție, inclusiv boala parodontală.
Evaluarea leziunilor interradiculare
(furcaţiilor)
Examene complementare: evidenţierea
plăcii bacteriene
 Evidenţierea plăcii bacteriene se face cu coloranţi organici (albastru de metilen).
Examene complementare: examenul
radiologic (tipuri)
Examenul radiologic - se utilizează

radiografia panoramică (O.P.T.), radiografie tridimensională


cu film muşcat,
radiografia alveolară,

Se observă rezorbţia osoasă, atrofia osoasă, spaţiul alveolar dentar


lărgit, conturul osos întrerupt la nivelul septului interdentar şi
furcaţiilor – forma atrofiei, structura osoasă, valoarea implantării,
morfologia spaţiului dentoalveolar.
radiografie computerizată ,
Examene complementare: examenul
modelelor de studiu
 Modele de studiu – oferă date privind

forma arcadelor poziţia dinţilor

volumul gingiei şi al
relaţii ocluzale
papilelor gingivale

tumefacţii sau pierderi


nivelul retracţiei
de substanţă

aderenţa papilei şi a
gingiei la suprafaţa
dintelui.
Examene complementare: fotografia (până
şi după tratament)
 Examen foto – fotografia iniţială color poate fi comparată cu fotografia după
tratament pentru evaluarea efectului tratamentului şi ca probă martor.
Examene complementare:
teste biochimice, microbiologice

Teste
Teste de Evaluare Teste de Evaluare
microbiologice
a PH-ului Salivar a FGC
PCR
Analize generale de laborator
Se vor efectua:
Femei barbati
HCT (hematocrit) 35-45 39-49 %

WBC (leucocite- 4,0 – 10,0 X1.000/uL


cellule albe)

VSH (viteza de 6-13 3-10 mm/h


sedimentare a
hematiilor)

Glicemia 70-11 mg/100ml


Colesterol <200 mg/100ml
TA 120/80
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și