Elaborarea Metodica Nr.

11
Tema: Determinarea relatiilor intermaxilare centrice, pozitionarea modelelor in ocluzor
(articulator). Montarea dintilor in arcada dentara superioara

1. Ce reprezinta simulatoarele. Caracteristica

Simulatoarele sunt aparate ce reproduc in afara sistemului stomatognat una sau mai
multe, sau toate miscarile mandibulei fata de maxila. Cu ajutorul lor modelele sunt
pozitionate in relatie centrica. Din acestea fac parte: ocluzatoarele, articulatoarele.

Ocluzatorul - este compus din 2 rame articulate intr-un ax-balama mentinute la o distanta
de un srurub. Pot stimula miscari in plan vertical iar altele in toate directiile.
Articulatorul poate reproduce toate miscarile mandibulei fata de maxila: deschidere
inchidere, propulsie, lateralitate. Constructia: 2 ramuri, plan de orientare ocluzal, tija
verticala, articulatia, placuta incisivala.

2. Ocluzorul, elemente constructive, varietati.

Ocluzatoarele cele mai simple aparate utilizate in protetica dentara care imita miscarile
mandibulei in plan vertical, sunt compuse din 2 rame articulate in jurul unui ax orizontal
balama. Pot fi mentinute la o distantade un surub.
Ca varietati deosebim: ocluzoare articulate (firma Ivoclar) poate reproduce toate miscarile
mandibulei BioKap.
Ocluzorul simplu ce reproduce doar miscari verticale.

3. Articulatorul. Varietati
Articulatorul este un apart ce imita toate miscarile mandibulei in toate planurile si servesc
la pozitionarea modelelor in relatie centrica pentru restaurarea morfologiei ocluzale
(montarea dintilor) corespunzator activitatii functionale a sistemului stomatognat. Dupa
constructie acestea sunt mai perfectionate ca ocluzatoarele si sunt alcatuite din: 2 ramuri,
articulate printr-un complex asemanator articulatiei temporomandibulare, placuta incizala,
tija verticala, planul de orientare ocluzal.
Deosebim articulatoarele:
1)articulatoare anatomice medii si semiadaptabile
2)articulatoare adaptabile individuale

4. Ce prezinta articulatoarele adaptabile individuale. Structura. Indicatii parametri

respectivi.
Acestea se caracterizeaza prin faptul ca permit sa se reproduca miscarile mandibulei
individual pentru fiecare pacient dupa unele inregistrari prealabile efectuate de catre medic.
In dependenta de aceasta articulatoarele pot fi grupate in:
Articulatoare cu inregistrarea intrabucala
Articulatoare cu inregistrarea extrabucala
Articulatoare cu inregistrarea mixta
Articulatorul Hanau universal ce efectueaza inregistrari intra- sis extrabucale este
constituit din 2 rame. Rama superioara 3 puncte de sprijin: 2 condiliene si unul incizal.
Pantele deplasabile ale ramei inferioare sunt inzestrate cu mecanism de reproducere si
fixarea unghiului articular si a traiectorii incizale. Mecanismul articulator condilian permite
determinarea unghiului Bennett (acest unghi se realizeaza la nivelul ATM in timpul
miscarilor de lateralitate unde condilii articulatori ai hemiarcadei de balans se deplaseaza
inaite, in jos si inauntru, descriind astfel unghul de 15-17 grade) si fixarea lui dupa
determinarea ocluziei la pacient. Asadar articulatorul Hanau poate fi folosit si adaptat la
miscarile mandibulei (propulsie lateralitate) inregistrate prin muscatura in ceara, ghips sau
alt material folosind fenomenul Christhensen. Confrom acestui fenomen intre suprafetele
ocluzale ale bordurii de ocluzie in zona posterioara un spatiu de inocluzie de o forma
triunghiulara cu virful indreptat spre hemiarcada opusa. Acesta fanta se formeaza si la
miscarea de propulsie prin aparitia spatiului triunghiular in zonele posterioare ale ambelor
hemiarcade la care baza triunghiului este orientat posterior, iar virful anterior.
Pentru inregistrari extrabucale si pozitionarea modelelor in articulatorul Hanau
utilizeaza si arcul facial ce-I poarta numele. Arcul la ambele extrimitati laterale are sisteme
de culisare in care aluneca si pot fi blocate 2 rigle gradate sau tije condiliene. In partea
anterioara de asemenea sunt realizate doua sisteme de culisare si fixare, unul dintre care, este
folosit pentru suportul sub forma de platou, pe care se aseaza si se fixeaza cu partea ocluzala
bordura sablonului superior si altul pentr stiletul indicator al punctului infraorbital.

5. In ce consta etapa clinica de apreciere a relatiilor, intermaxilare centrice in

edentatia totala
In acest scop se folosesc sabloanelor cu borduri de ocluzie acestea sunt fixati pe fiecare
maxilar daca se foloseste metoda rea se indeamna , pacientul sa muste cu sablonul instalat in
cavitatea bucala si este necesar sa existe contactele distale intre sabloane astfel incit
mandibula se repozitioneaza in pozitie centrica fata de maxila si bordurile se vor contacta pe
toata intinderea chiar si in zona frontala. La necesitate se fac unele retusari prin razuire.

6. In ce consta metoda de fixare a modelelor in ocluzor, pregatirea modelelor.

In acest scop modelele se fixeaza initial sabloanele cu borduri de ocluziecu toate reperile si
masurile facute in ulterior in cavitatea bucala a pacientului initial se duc liniile prin marcari
cu creionul chimic apoi fixam sabloanele , se prepara pasta de ghips si se pune o gramada pe
masa de lucru se inglobeaza rama inferioara a ocluzorul si se acopera cu ghips apoi se
fixeaza modelul inferior cu tot cu cel superior in ocluzie cu sabloane si se depune o portiede
pasta pe modelul superior si se fixeaza rama superioara. Ulterior oe soclul modelului se pot
realiza unele santulete pentru retentie sau se umecteaza inainte de a fi ghipsat. In ocluzor
ghipsarea se face intr-un timo si apoi se fixeaza dimensiunile V. O.

7. Dintii artificiali: clasificarea, comercializarea, utilizarea.

Dintii artificiali sunt elemente componente a arcadelor dentare artificiale care formeaza
surprafata functionala a protezei si este formata dintr-un nr. de 14 dinti artificiali,
confectionate din acrilat sau portekan fixatu prin legaturi pe cale chimica sau masca edentia
totala unii dinti pot fi confectionati din aliaje metalelor respective. Dupa corelatia intre forma
dintilor au forma fetei:
a. Dintii patrati
b. Dintii dreptunghiulari
c. Dintii ovoidali
d. Dintii triunghiulari

8. Trasarea reperelor anatomice pe model, pentru construirea corecta a arcadei

dentare artificale superioare.
Acestea in cele din urma tine de trasarea liniilor de orientare a limitelor viitoarei proteze si
anume: linia mijlocie trasata la nivelul crestei alveolare ce imparte sagital apofiza alveolare
in doua jumatati egale; linia transversala ce trece prin mijlocul papilei , incisivale care se
intersecteaza cu liniile sagitale ce impart apofizele alveolare in doua jumatati in zonele
laterale, iar aceste puncte reprezinta punctele de proiectie a caninilor. Linia mediana, ce
imparte arcada dentara in 2 hemiarcade si se afla intr-un plan cu linia mediana a fetei; linia
surisului.

9. Reguli generale si individuale de montare a dintilor pentru arcada dentara

superioara.
Dintii artificiali laterali superiori se monteaza cu zona cervicala pe centrul apofizei
alveolare, astfel incit cuspizii palatinali superiori coincid cu virful apofizei alveolare
inferioare.
 Dintii frontali superiori din corespondente fizionomice se monteaza in afara centrului
apofizei alveolare.
Dintii laterali se monteaza formind curbura de ocluzie sagitala (Spee) cu adincime egala
gradului de acoperire a dintilor frontali inferiori de cei superiori.
In relatie centrica se realizeaza contacte punctiforme maxime
Montarea dintilor in edentatie totala bimaxilara intodeauna incepe cu incisivii centrali
superiori si se termina , cu ultimii molari realizind astfel arcada dentara superiora . Tot odata
montarea dintilot superiori se efectueaza concomitent prin montarea a cite u dinte din ambele
parti ale liniei mediane,

Regulile individuale:
Incisivul central superior se monteaza cu marginea incizala in contact cu planul de
ocluzie si inclinat cu 2 grade Mezio-Distal, 6 8 grade Vestibulo-Oral.
Incisivul lateral superior distantat cu inclinat cu 3 grade M-D, 8-10 grade V-O.
Caninul superior contact cu planul inclinat cu 1-2 grade M-D, 3-5 grade V-O.
Primul premolar distantat de canin si premolar cu 0,75 mm
Virful vestibular in contact cu planul
Virful cuspid palatinal 0,5-1 mm, distantat de plan, perpendicular pe plan.
Al doilea premolar superior suprafetele proximale al primului si al doilea premolar
contacteaza coroana perpendicular cu plan.
Primul molar superior in contact cu planul ocluzal numai cu cuspidul M-P ceilalti nu
prezinta contact si cuspidul D-V cel mai distantat
Al doilea molar superior nu prezinta contact cu nici un cuspid cu plaul ocluzal.

10. Consecutivitatea realizarii arcadei dentare superioare dupa principiile Gyzi.

Regulile generale si individuale sunt principale imaginate de Gyzi. Se monteaza dintii si
anume incisivul central superior de ambele parti atit in dreapta cit si in stinga , caninii
superiori apoi incisivii laterali premolari, molarii. Dintii inferiori se monteaza dupa cei
superiori in ordin molarul 1, caninul, incisvul central si apoi cel lateral, premolarul 1 si apoi
2 si termina cu ultimul molar.

11. Tehnica de montare a dintilor artificiali dupa Pedro-Saizar

Pedro Saizar a inlocit placuta lui Gyzi cu o placa metalica cu o grosime de 0,5 1mm de
forma arcadei dentare cu o suprafata putin mai mare (2-3cm) mai intii se monteaza pe
bordura superioara de pe bordura inferioara se inlatura ceara atit din grosimea placutei
metalice apoi se suprapun contractindu-se cu ceara de bordura inferioara si se traseaza
curbura vestibulara dupa bordura superioara pe ea si linia mediana, linia de proiectie a
caninilor cu creionul chimic si montarea dintilor se dupa principiile lui Gysi.

12. Tehnica de montare a dintilor artificiale dupa Vasilev

Vasilev a propus utilizarea masutei standart cu plan protetic din sticla. Iar pentru
montarea dintilor in ocluzor autorul propune fixarea planului de ocluzie materializat intr-o
placuta de sticla pe modelul inferior instalind-o pe stilpi din ceara. Montarea dintilor se face
dupa regulile lui Gysi doar cu unele modificari:
1)La mintarea molarului 1 superior cuspizii au diferite rapoarte cu planul ocluzal:
-cuspidul M-P in contact
-cuspidul M-V distantat cu 0,5 mm
-cuspidul D-P distantat cu 1,0 mm
-cuspidul D-V distantat cu 1,5 mm
La molarul 2 superior:
-cuspidul M-P cu 1,0mm
-cuspidul M-V 1,5 mm
-cuspidul D-P 2 mm
-cuspidul D-V 2,5 mm

2) Montarea dintilor inferiori incepe cu premolari doii apoi primul si al doilea molar, urmati
de montarea primul premolar a caninilor si incisivilor.

13. Tehnica de montarea a dintilor artificiali dupa Napadov-Sapojnicov

Acesta propun pentru montarea dintilor si placi din acrilat sau metal cu forme de calote
sferice cu raza de 9 cm sau 10,4 cm compuse din 3 segmente: 2 laterale cu forme de calote
sferice si una frontala plate segmentele laterale perforate pentru fixarea sagetilor indicatoare
in axul razei calotei sferice. Pentru montarea dintilor placuta se aplica intre suprafetele
bordurii de ocluzie.
-bordura de ocluzie inferioara este sectionata in zonele laterale indepartindu-le de pe
model
-sub controlul planului protetic al sablonului superior placuta cu segmentul frontal plat se
solidarizeaza pe suprafetele ocluzala frontala a bordurii sablonului inferior
-se inlatura sablonul superior si in perforatiile zonelor laterale se fixeaza sageti
indicatoare cu care partile laterale cu forme de calote sferice ale palcutei se pozitioneaza
astfel incit indicatoarele sa coincida cu centrul apofizelor alveolare superioare si inferioare.
Segmentele laterale se solidarizeaza prin bastonase de ceara la modelul inferior. Dupa
inlaturarea sagetilor indicatoare se monteaza dintre in contact cu marginile incizale ai
suprafetei ocluzale ale placutei dupa principiile enumerate.