SUBIECTE ORTODONTIE - SET A

1.Bolile infectioase in etiologia aparitiei an.DM(Ortodontie si ortopedie dento-faciala.pag63)

a.Embriopatia rubeolica(sdr. Green) ,determina malformatii multiple oculare, cardiace, in

sferaORL si ale sistemului dentar-anomalii dentare de- numar, - forma(geminatia), -
structura(hipoplazia S si a D),-eruptie(intarzieri in eruptie) .

b.Luesul congenital - tulburari in dezv. max.(ocluzie deschisa) si a sistemului dentar: anomalii

dentare-(forma, marime structura, pozitie).

2.Dezvoltarea complexului nazo maxilar :cresterea in lungime.(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala.pag22).
Complexul maxilar este fixat pe planul bazei craniului, care este de origine cartilaginoasa si se
dezvolta prin sincondroze pana la varsta de 3 ani.
Dezvoltarea in lungime se datoreaza:
-cresterii la nivelul suturilor care iau nastere din unirea oaselor maxilare cu oasele vecine,
-din jonctiunea craniului facial cu baza craniului.
Suturile au directie oblica si directia de crestere este inainte si in jos;suturile cu imp.deosebita in
ortodontie au directia de crestere sagitala,acestea sunt: -pterigo-palatina,
-pterigo-palato-maxilara,
-sfeno-maxilara.
Procese alveolare se dezvolta sagital prin intermediul suturii : -palato-maxilare
-incisivo -canine.
3.Elemente evidentiate pe fotografie in norma laterala si frontala.(Ortodontie si ortopedie
dento-faciala.pag96)
Examenul fotografic urmareste eficienta tratamentului si are imp. didactica si stiintifica.Fotografia
din NF apreciaza:- simetria si proportia etajelor fetei(se verifica cu masuratorile facute pe pac.-
anomaliile in sens transversal, vertical si asimetria faciala .
NLpe care s-au trasat planul Frankfurt,Simon, Dryfuss si tangenta gurii, apreciaza:
-conturul nazo-labio-mentonier, care trb. sa fie cuprins intre Simonsi Dryfuss
-anomaliile in plan sagital si vertical.

4.Valoarea OPG-ului dpdvd ortodontic.(dento-faci Ortodontie si ortopedie ala.pag153).

Este o tomografie realizata in incidenta ortoradiala si cuprinde aproape intreg masivul facial.
Opg reprezinta un ex. radiologic complet care permite vizualizarea structurilor dentare coronar si
radicular , structura oaselor maxilare si eventuale afectiuni, aspectul ATM si a sinusurilor maxilare.
In ortodontie cea folosita este in IM si constituie un document privind rapoartele de ocluzie in plan
vertical si sagital.OPG-ul stabileste tratamentul si prognosticul anomaliei determinata de sensul
rotatiei mandibulare.

1
5 .Triunghiul lui Tweed in analiza teleradiografica.(Ortodontie si ortopedie dento-
faciala.pag163)
Este format din :-planul lui Frankfurt
-planul mandibular
-axul incisivilor inferiori.

Acest triunghi include urmatoarele unghiuri :

- unghiul FMA val N 25°± 3° apreciaza tipologia scheletica in plan vertical
-unghiul IMA 88° ±2° apreciaza situarea partii ant. A arcadei mandibulare in raport cu baza soasa
-FMIA 67°±3° apreciaza situarea incisivului mandibular in schema faciala°.
 unghiul interincisiv N 130°±5° apreciaza angulatia reciproca dintre incisivi.
Prin aceasta analiza apreciem cresterea veticala a ramurii ascendente a mandibulei prin
determinarea valorii unghiului format de planul Frankfurt cu planul baza mandibular

6.Importanta opg-ului in ortondontie

reuneste elementele indispensabile actului clinic
-varsta dentara
-particularitatile dd temporari
-gradul de eruptive al dd permanenti
-directia de eruptive a dd permanenti
-raportul dintre dd permanenti si cei temporari
-leziunile si traumatismele odontale
-tratamentele endodontice,complicatiile periapicale
-anomaliile dentare
-estimarea nr. ,pozitie,dimensiune,conformatiesi dezvoltarii dd si germenilor prezenti pe am-
bele maxilare
-structuri anatomice invecinate(sinus, atm,fose nazale etc.)
-consecintele extractiilor sau pierderile precoce ale dd
-deplasarile dentare dirijate orthodontic
-evolutia cazului sub tratament
(ortodontie si ortopedie dento-faciala)
Pe opg se evidentiaza:
-maxilarul sup/inf
-procesul alveolar sup/inf
-cele 2 arcade in raporturile dintre ele
-totalitatea mugurilor inca in formare in interiorul procesului alveolar
(carte galbena pag 147)

7.mijloace specifice de investigare in ortodontie:enumerare

-examenul modelelor
-examenul radiologic
-examenul antropologic(cu somatograma)
-examenul fotostatic
8.Tipuri de rx utilizate in ortodontie
Investigatia rx reprezinta elemental de baza pentru:
-observatie
2
 -diagnostic
-decizie terapeutica

1. rx cu film intraoral
-cu film muscat
-cu film retroalveolar

2.rx cu film extraoral:

-opg
-teleradiografia
(pag 125 ortodontie si ortopedie dd –faciala)

9.Elementele evidentiate in analiza de model in ortodontie

Modelele vor fi examinate:

-in raport cu un plan sagital
-……………………………transversal
-………………………….orizontal

Pe model se apreciaza:
-felul,forma.pozitia dintilor(dd)
-gradul lor de aliniere sau malpozitie
-bilantul de spatiu necesar pentru alinierea fiecaruia
-pozitia V sau O a fiecarui dd in parte marcind lipsa/excesul de spatiu de pe arcada
-gradul de adincime a boltii
-prezenta/absenta torusului palatin
(carte pag 103)

10.Rotatia mandibulara:factori care o controleaza.

1.rotatia posterioara:
-sugerea degetului/limbii
-respiratia orala
-interpozitii
-dureri dento parodontale cr
-lucrari protetice ce inalta ocluzia
2.rotatia anterioara:
-anodontiile
-microdontiile
-actiuni iatrogene
-pierderea precoce a dd temporary din zona de sprijin

11.Examenul fotografic in ortodontie-ORTO vol I pag.96

3
Se foloseste in cadrul ex facial si reda:
-imaginea profilului
-caracteristici legate de pozitia scheletului fetei
-stabileste simetria fetei
-document efficient in tratament

Se realizeaza 3 fotografii:
-frontala
-norma lateral dreapta
-una de suras, in semiprofil sau fata

Fotografia din norma frontal permite aprecierea

-simetriei
-proportia etajelor fetei
-aspectul buzelor
-forma si aspectul comisurilor bucale
-anomaliile in sens transversal,vertical
-asimetriile faciale

Fotografia din norma lateral evidentiaza:

-se traseaza planurile Frankfurt,Simon,Dreyfuss,tangent gurii
-permite aprecierea conturului nazo-labio-mentonier
-evidentiaza anomaliile in sens sagital si vertical
-permite o interpretare mult mai ampla
-proportia etajelor
-divergenta facial
-convexitatea sau concavitatea fetei
-relatia intermaxilara

Fotografia corecta se realizeaza la o distant de 60-70 cm.iluminare egala a intregului

camp,evidentiaza surasul,pozitia buzei sup si inf,vizibilitatea dintilor,procesele alveolare.

12.Particularitatile amprentei in ortodontie-ORTO vol I pag 97

Elemente redate :
-arcadele dentare
-arcadele alveolare in intregime
-formatiunile moi,frenuri,bride,cicatrici

Etapele:
Medical explica intr-un limbaj adegvat etapele
-alegerea lingurii,proband-o in cavitatea bucala
-lg.inf.se aseaza cu portiunea posteriora peste zonele retromolare,dupa care se culca incet peste
arcada ptr a urmari arcul dentar.
-Lg.sup.,urmarim sa nu se basculeze pe bolta palatine iar zona tuberozitatii sa fie bine cuprinsa.
Cele mai bune lg.sunt cele cu gauri care asigura zone de retentive intinse si repartizate pe toata
lungimea portamprentei.
Materiale utilizate:alginatele si in urgent cele de tip siliconic.
Indepartarea amprentei de pe arcada se face de maner.Amprenta se toarna de 2 ori: o data ptr
modelul de lucru si a 2-a oara ptr modelul de studiu.

13 .Teleradiografia:def,tipuri,caracteristici-ORTO,vol I, pag 153

4
Def-Pe langa ex clinic,fotostatic si studiul modelelor-este cel mai fidel mijloc de investigare ptr
diagnostic de anomalie dento-maxilara.
Tipuri:
-teleradiografia de profil
-axiala
-de fata
T.de fata si axiala sunt mijloace complementare T.de profil.

Caracteristici:
-T.de fata da indicatii asupra dezvoltarii vertical si transversal a masivului facial
-T.axiala-dezvoltarea ramurii orizontale si a masivului facial
-T.de profil-tulburari de dezvolatre in plan vertical si sagital

14. Dezvoltarea complexului nazo-maxilar in plan vertical: centre osteogenetice de crestere:

ORTO,vol I,pag 21

Maxilarul se dezv.in sus si inainte.Baza craniului se dezv.pana la varsta de 3 ani.Dezv.complexului

nazo-max. se datoreaza cresterii suturilor care iau nastere din unirea oaselor maxilare cu oasele
vecine
- Sau jonctiunea craniului facial cu baza craniului
- Un rol deosebit au suturile perimaxilare si craniofaciale si cartilajul nazal.
- Cel mai important rol il are sutura nazo-fronto-maxilara
- In dezv.alveolara vertical rolul decisive il are ligamentul dento-parodontal.Cea mai active
zona este cea lateral in dreptul Molarului de 6 ani-zona deschizatorul de ocluzie.

15. Interventia respiratiei orale in tulburarile de dezvoltare transversala la maxilarul superior

16.Alimentatiaca factor etiopatogenic in aparitia anomaliilor dento-maxilare.

-alimentatia artificiala a nou-nascutului este responsabila de retrognatia mandibulara
- un rol determinant in dezvoltarea ADM-uluiil are functia masticatorie
- alimentatia rafinata face ca supraocluzia grupului incisiv-canin in dentitia temporara sa se mentina
5
si sa se transmita in cea permanenta
- se constituie incongruenta dento-alveolara inferioara si superioara ca urmare a trei factori :
supraocluzia, curba mica a arcadei inferioare si actiunea muschiului orbicular al buzei
- supraocluzia se asociaza cu bruxismul diurn si nocturn
- supraacoperirea cu absenta atritiei concura la fixarea mandibulei intr-o pozitie distalizata
- absenta atritiei determina contacte premature si interferente ocluzale

17.Cresterea palatului osos in plan transversal si sagital: centre osteogenetice de crestere

Complexul maxilar se dezvolta in sens sagital prin intermediul urmatoarelor suturi:
-suturile pterigo-palatina, pterigo-palato-maxilara si sfeno-maxilara
Procesele alveolare se dezvolta in sens sagital prin intermediul suturilor palato-maxilara, incisivo-
canina.
Osul se reasoarbe de pe fata antero-externa maxilara si se depune pe fetele laterale = contribuie la
dezvoltarea transversal maxilara.
Atat in dezvoltarea sagitala, cat si vertical, un rol deosebit il joaca cartilajul nazal.

18.Interventia respiratiei nazale in dezvoltarea maxilarului superior

19.Examenul de profil al pacientului cu ocluzie deschisa gnatica

- etaj inferior marit

- localizare inalta a ATM-ului
6
- unghiul interincisiv micsorat
- profil drept sau convex
- inaltimea dento-alveolara in zona anterioara micsorata, iar lateral marita
- mentonul coborit comparative cu unghiul mandibular
- buza superioara scurtata sau tensionata
- plicele nazolabiale si mentoniera sterse
- gura intredeschisa
- cuplarea fortata a buzelor

20.Examenul de profil al pacientului hiperdivergent

- profil convex
- unghiul plan bazal mandibular sau plan palatin mai mare cu 20 de grade
- unghiul FMA mai mare cu 28 de grade
- pozitia transfrontala al buzei superioare (maxilar in pozitia anterioara si proces dento-alveolar in
pozitia anterioara)
- pozitia cisfrontala a mentonului (proces dento-alveolar in pozitie posterioara)
- accentuarea treptei labiale
- unghiul nazolabial micsorat

21.Elemente de diagnostic pozitiv si diferential pe examenul de profil al pacientului cu o

anomalie clasaII/1.(pg390,nu am gasit pe examenul de profil)
Diagnosticul se pune pe baza ex.clinic si a ex.complementare.
Semne patognomonice:
-aspectul facial
-studiul de model(pune in evidenta decalajele transversale si sagitale de la niv.arcadelor alv si al
ocluziei)
-ex radiologic
-masuratorile antropologice
Diagnostic diferential:
-in sindromul de endoalveolie cu inghesuire sunt caracteristice urmatoarele modificari
morfologice:retroinclinarea d.frontali,supraocluzia,baza apicala mare comparative cu baza
coronara,etiologia este ereditara
-macrodontia,suma incisiva corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alv.si a fetei transeaza
diagnosticul
-meziopozitia,masuratorile pe model si teleradiografia sunt de asemenea relevante pt diagnostic

22.Tipuri de deplasari dentare provocate:enumerati si definiti(pg207)

-versiunea(inclinarea)
-gresiunea(deplasarea corporala)
-rotatia(miscarea in jurul axului)
-miscarea de torque

Versiunea:se produce de fiecare data cand o forta se aplica pe un dinte care nu este impiedicat sa
basculeze.
Gresiunea:se poate realiza in dif.maniere:
7
 -in plan orizontal,fiind vorba de o gresiune meziala/distala,vestibulara/lingual
-in plan vertical,cand se produc ingresiuni sau egresiuni
-oblic,pt a realiza o deplasare radiculara pura sau o deplasare numai a radacinii,in timp ce coroana
ramane stabile,este o miscare de gresiune progresiva
Rotatia:este o miscare de pivot in jurulaxului
Miscarea de torque:-Torque-ul este o deplasare a radacinii dintelui in plan vestibulo-oral,in timp ce
coroana este mentinuta pe loc

23.Modificari ale arcadei dento-alveolare si ocluziei in ocluzia adanca acoperita(pg397)

-baza apicala a arcadei dento-alv este mai mare decat baza coronara
-arcada poate avea forma de trapez atat sup,cat si inf.
-incisivii centrali sup pot fi verticali cu o palatopozitie marcata
-incisivii laterali sunt in vestibuloversie cu rotatie meziala peste coroana centralilor,caninii sunt in
vestibulopozitie
-incisivii inf pot fi intr-o retro/proinclinare
-ocluzia este afectata in diferite grade de catre supraacoperirea gr.incisiv
-pot fi prezente angrenajele inverse premolare unilaterale/bilaterale si distalizarea in zona laterala

24.Deglutitiaatipica:factor etiologic in aparitiaanomaliilordento-maxilare(pg70 si pg382)

-cand proiectia limbii se face interincisiv,depasindu-I anterior,se produce hipotonia muschilor
maseter si orbicular,muschiulmentalis fiind hiperton;limba interpusa interincisiv duce la intruzia
acestor dinti si apare sindr.ocluziei deschise
-cand limba se interpune in z.frontala si laterala,se produce hipotonia
maseterului,orbicularului,creandu-se ocluzia deschisa latero-fronto-laterala
-interpozitia limbii in actul de deglutitie produce sindromul de compresiune maxilara paralela
-sub influenta fortelor musculare schimbate directional si ca marime apar rasp.scheletale:ingustarea
maxilarului,dezechilibrari intermaxilare,dezechilibre dentare:prodentie superioara
compensatorie,meziopozitie cu rotatie a molarilor si premolarilor
-decalajele la niv de baza maxilara,alv sau dinti duc la dezechilibre ocl: relatii molare
distalizate,inocluzii sagitale grave,cu pierderea stopurilor ocl.si a functiei de ghidaj
anterior,malpozitii grave ale inc sup si inf
-supraocluzii incisive complete sau incomplete si posibile laterodeviatii mandibulare

25.Formarea tesutului osos:osificarea desmala.Enumerati zonele de crestere desmala(pg17-28)

-cresterea complexului maxilar in latime se produce prin activitatea suturala la niv.sist.sutural
medio-sagital format din:
-sutura intermaxilara,respectiv medio-palatina
-sutura interpalatina si dezvoltarea la niv.suturilor zigomato-maxilare
-pt procesele alv-pe langa cresterea suturala la niv.suturii medio-palatine,un rol deosebit il are si
lig.alveolo-dentar,consideratca o adevarata sutura
-dezvoltarea complexului nazo-maxilar in lungime se datoreaza cresterii la niv suturilor care iau
nastere din unirea:oaselor max cu oasele vecine sau din jonctiunea craniului facial cu baza craniului
-suturile pterigo-palatina,pterigo-palato-maxilara si sfeno-maxilara influenteaza dezvoltarea sagitala
a complexului maxilar
-procesele alv se dezvolta sagital prin intermediul suturilor:palate-maxilare,incisivo-canina
-in dezvoltarea verticala,sutura nazo-fronto-maxilara
-mandibula se formeaza prin osificare desmala:sutura mentoniera

26. Obiceiurile vicioase de sugere determina aparitia unor anomalii: enumerati anomaliile si
explicati aparitia lor (pag197 ,364 si 382)

8
 Obiceiul vicios de sugere a fost si este inca o problema mult discutata de catre psihologi,pediatri si
ortodonti referitor la preventie si combaterea ei.

Acest obicei creeaza un dezechilibrul la nivelul structurilor functionale musculare,provoaca tulbu-

rari grave directe si indirect ale cresterii dimensionale si directionale a maxilarelor.Astfel, sugerea
poate produce urmatoarele anomalii:
-Sugerea limbii-poate determina compresiuni ale maxilarelor
-Sugerea degetului-determina compresiune alveolara cu protruzie,ocluzie adanca incomplete
-proalveolia bimaxilara
-ocluzii deschise
-inghesuirea sau aparitia spatierii dento-alveolare.

27. Implicarea factorului ereditar in geneza anomaliilor de cls. III Angle

Exista o complexitate de factori etiologici generali si locali care prin prezenta lor cumulativa
determina tulburari de crestere dimenionala,directionale si de ritm.Factorul genetici este implicat in
special in Progenia falsa (retrognatia maxilara)
Factori generali: 
-Ereditatea
-anomalii congenitale de tipul DLMP
-obliterarea prematură a suturii incisive-canine
-aplazia incisivilor laterali superiori sau hipodonții în arcada superioara.

28. Diagnostic pozitiv si diferential pe examenul de profil al pacientului cu malocluzie cls. I

hiperdivergent (pag374)

Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic si radiologic:

-Prezintă  raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani.
    -Anomalia este cantonată la nivelul grupului frontal.
          - angrenaje inverse
          - ocluzie deschisă                        
          -anomalii unidentare: dinți supranumerari, anodonție, dinți ectopici-
entopici,  incluzia,reincluzi,inclavarea,transpozitia.
Diagnosti diferential-Sa deosebim atunci cand anomalia este un simptom in cadrul unui sindrom
compresiune de maxilar,incongruienta dento-alvelara primara si retrognatie maxilara.Trebuie
diferentiata incluzia de reincluzie si de inclavare.

29. Modelarea osoasa: resorbtie si apozitie. Enumerati zonele implicate (pag. 16 si 19)

Periostul creste se dezvolta si se modeleaza la nivelul oaselor faciale prin resorbtie si

apozitie osoasa.La formarea fetei participa 2 complexe osaoase-maxilarul si mandibula.
Oasele masivului facial se dezvolta dupa modurile de crestere cartilaginos sau desmal,dar
forma lor se modifica continuu sub actiunea unui mecanism foarte complex si sensibil cu
determinari genetice filogenetice si functionale .
Dezvoltarea lor este influientata in cel mai inalt grad de factorii functionali si in special de
activitatea musculara.Acest process , denumit resorbtie si apozitie corticala,prezinta 2 mecanisme
unul periostal,extern si unul endooso intern.

30. Diagnostic pozitiv si diferential pe examenul de profil al pacientului cu malocluzie cls. II

hipodivergent
9
Diagnostic pozitiv:Din norma de profil avem
-profil convex ,usor convex
-nas proeminent
-ocluzie labiala ferma,buze subtiri
-buza inferioara tonica eversata,
-sant labio-mentonier accentuat
-menton accentuat
D.d. -Între diviziunile clasei a II-a
-cu clasa I,cu supraalveolodontie incisive
-diferenta intre pseudoocluzia adanca si ce adevarata.

31.Condrogeneza-formarea scheletului cartilaginos

Cei cinci pasi ai condrogenezei:
1.Condroblastele produc matricea dura,dar flexibila,capabila de un suport rigid;
2.Celulele sunt incorporate in matrice-cartilajul se mareste dimensional;
3.Condrocitele cresc,se divid si produc matrice-crestere interstitiala;
4.Matricea ramane necalcificata;
5.Membrana acopera suprafata cartilajului,dar nu are rol esential-pericondru,membrana exterioara
vascularizata.

32.Diagnosticul pozitiv si diferential al anomaliilor dento-maxilare, realizat pe examenul de

profil

33.Examenul de profil al pacientului cu malocluzie cls. III

Pac prezinta tulburari fizionomice in toate formele de malocl cl a III-a:

-profil concav
-pometii obrajilor infundati
-treapta buzelor inversata,buza superioara infundata
-deplsarea punctului Nsa inapoia planului lui Dreyfuss sau deplasarea pn Gn inaintea pl lui Simon

34.Enumerati obiceiurile vicioase care pot determina aparitia anomaliilor dento-maxilare,

precum si tulburarile de ocluzie pe care acestea le genereaza
10
Din cartea Ortodontie practica-de Boboc si Stanciu pag 66
1.Obiceiuri vicioase de postura:
-dormitul cu capul in hiperflexie care poate determina prognatism mandibular
-dormitul cu capul in hiperflexie care poate det retrognatism mand
-dormitul cu capul pe pumn-det asimetrii in dezvoltarea faciala
-sprijinitul capuluiin pumn sau pe o zona a arcadelor dentoalveolare-det asimetrii in dezv faciala
2.Obiceiuri vicioase de interpozitie cu sau fara sugere
-copiii pot interpune diferite obiecte-degete,creioane etc-det un efect in plan sagital si unul in plan
vertical
-sugerea buzei inf-aparitia unei malocluzii grave

3.Obiceiuri vicioase de malfunctie

-respiratia orala dupa eliberarea cailor resp superioare
-efectuarea deglutitiei de tip infantil cand s-a realizat continuitatea contactelor dentare.
DIN ORTODONTIE SI ORTOPEDIE DENTO-FACIALA –de DOROBAT si STANCIU pag 67
Respiratia orala-dispare tripla inchidere orala=>dezechilibrul intre musculatura intra si extraorala
=>se produce compresiunea de maxilar,astfel apare proalveolodontia.
Deglutitia atipica=>imaturizarea fnct de deglutitie
=>interpunerea limbii interincisiv,depasindu-i anterior=>intruzia
incisivilor=>sindromul ocluziei deschise
Sugerea degetului=>deplasari verticale si sagitale ale procesului dento-alveolar=>proalveolodontii
superioare,intruzii incisive,retroalveolodontii inf
=>compresiunea transversala=>endoalveolodontii
Sugerea buzei inferioare=>proalveolodontie superioara,retroalveolodontie inf cu inocluziesagitala si
supraacoperirea frontala
Sugerea limbii=>intruzia grupurilor dentare,adancirea boltii palatine si ingustarea de arcada
Pozitiile posturale in timpul activitatilor si al somnului=>pozitii mezializate sau distalizate ale
mandibulei.

35.Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni, la 2 ani si jumatate

In aceasta perioada au loc doua evenimente:
-eruptia dintilor temporari
-constituirea ocluziei dentitiei temporare.
Eruptia dentara este declansata la 6 luni de viata postnatala ,se desfasoara intr-un interval ciclic cu
media de 6 luni si se termina la 30 de luni.
Dintii erup mai intai pe mandibula si apoi pe maxilar,exceptie facand IL.
Eruptia I inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale,ofera stabilitate mandibulei si se
caracterizeaza printr-un grad de supraacoperire datorat absentei oricarei unitati dentare in zona
laterala.

Eruptia primilor molari deciduali vor produce prima inaltare a ocluziei.

Eruptia caninilor si molarilor secunzi perfecteaza inaltarea ocluziei,incheind dezvoltarea ocluziei la
2,5-3 ani.

36.Care sunt factorii de mediu care pot determina aparitia anomaliilor dento-maxilare
Mediul inconjurator:
 prenatal-traume
11
 -dieta materna
-metabolism matern
-pojar
 postnatal-accidente la nastere
-paralizie cerebrala
-accidente ATm

Factorii de mediu intern(matern) si extern sunt:

-tuburari hormonale materne
-tulburari ale mediului intern(intrauterin):ex.fibroamele uterine care pot exercita presiuni asupra
fatului
-infectii virale si bacterie
-factori chimici
-factori actinici
-nasterea-prin traumatismul pe care il suporta fatul=>dezechilibrele se compenseaza in primele luni
din viata:-dezechilibre musculare,indeosebi asimetriile faciale date de laterognatii mandib
-traumatismele-mai frecvente si mai imp cele produse prin cadere=>-anomalii usoare-
intruzii,leziuni ale foliculului dintelui permanent
- anomalii foarte grave-anchiloza ATM

SUBIECTE ORTODONTIE - SET B

1. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag444

D.L.M.P-ANTERIOARE,POSTERIOARE,ASOCIATE
-COMPLETE,INCOMPLETE
-UNILATERALE,BILATERALE
1.Despicaturi ale palatului anterior:
-despicaturi de buza
-despicaturi ale procesului alveolar
2.Despicaturi ale palatului posterior:
-despicaturi ale valului palatin
-despicaturi ale valului palatin si ale palatului dur pana la gaura incisive
3.Despicaturi ale palatului anterior si posterior
2.Obiectivele tratamentului ortodontic in despicaturile labio-maxilo-palatine (Ortodontie
si ortopedie dento-faciala)pag446

-stimularea dezvoltarii arcadei maxilare(in toate sensurile:transversal,sagital,vertical)prin

folosirea stimulilor suplimentari;
-controlarea ritmului de dezvoltare a mand.
-corectarea malpozitiilor dentare,evaluarea posibilitatilor de extractie a d. Supranumerari;
-obtinerea continuitatii si arcuirii arcadei maxilare in vederea realizarii unei fizionomii optime;
-realizarea unei ocluzii functionale
-refacerea echilibrului muscular(miogimnastica)
Se realizeaza in colaborare cu:chirurg,ortodont,pediatru,logoped,protetician,psiholog.

3.Semne bucale in despicaturile labio-maxilo-palatine (Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag445

12
 1.despicaturi anterioare,unilaterale-apare rotatia fragmentului mare,cu apropierea de linia
mediana a fragmentului mic.
-anomalii dentare de nr.(anodontii.dinti supranumerali)sau de pozitie in zona incisivilor,de
forma(forma deficitara,coroana scurta)
-defecte de structura
-implantare deficitara(mai mult pe fragmentul mic care este slab mineralizat)
-cariorezistenta redusa
-ocluzia frag mic este inversa->ocluzie vestibularizata
2.despicaturile palatului posterior(care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana
la despicaturi totale,bilaterale ale boltii,ce se asociaza uneori cu despicaturi ale palat.ant.
-deficit de crestere a maxilarului sup in toate sensurile:
 sens transversal-ingustare marcata a max., care are consecinta la nivelul ocluziei-
inversa,totala,incrucisata
 sens sagittal-deficienta de crestere generalizeaza malocluzie de cls III
 sens vertical-devine evident cu varsta,este afectat frag.mic
-malpozitii dentare

4.Semne faciale in despicaturile labio-maxilo-palatine(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag445
Buza sup este scurta,retractata,preseaza arcada si da un aspect caracteristic fetei-facies
aplatizat,asimetric,saracacios ca expresivitate,planul de ocluzie labial poate fi present sau nu,cu
treapta labial inversata,buza sup este asimetrica,narina de partea afectata fiind larga si aplatizata,cu
retractilitate de partea despicaturii,profilul este usor concav.
!!perturbari:fonatie,masticatie,dinamica mandibulara,fizionomie,rapoarte de ocluzie,respiratie
5.Malocluzia clS. II/1: aspectul facial al pacientului-rapoarte distalizate asociate cu vestibulo
inclinatia incisivilor superiori
-facies adenoidian(( ȋngustarea nasului şi narinelor, procheilie, proalveolodenţie, boltă palatină
ȋnaltă)
, leptoprosop(faţă ȋngustă, alungită –dezvoltare transversală redusă), retrognatic, cu  profil convex.

-prognaţia maxilară, proalveolia maxilară, retrognaţia mandibulară sau retromandibulia şi

retroalveolia mandibulară

6. Malocluzia cls. III: modificari scheletale (pagina 407 curs si pagina 98 carte lp)
Modificarile scheletale sunt caracterizate de:
- Dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan sagital, ilustrata pe
teleradiografie printr-un SNA micsorat si o distanta bispinoasa micsorata
- Maxilarul inferior se caracterizeaza prin cresterea marcata a celor doua ramuri, insotita
sau nu de de deschiderea unghiului mandibular
- Unghiul SNB este marit, ca si unghiul Tweed si Margolis, astfel decalajul intermaxilar
se inverseaza, unghiul ANB capatand valori negative
- Mandibula este in general de dimensiuni mult marite,cu un ram vertical scurt si ram
orizontal marit de volum, cu ancosa preangulara, unghi mandibular marit, fara sant
labio-mentonier
- Maxilar superior scurtat, plasat distal pe baza craniului, eventual un ejaj inferior marit

13
7. Anomalii transversale: enumerati si definite(pagina 370)
a. Ocluzia lingualizata – cauzata de dezvoltarea excesiva a maxilarului superior sau de
dezvoltarea insuficienta a mandibulei
b. Ocluzia inversa unilaterala – poate fi expresia unui factor functional (laterodeviatie
mandibulara, panta de conductie) sau a unor tulburari scheletale (nedezvoltarea unei
parti din maxilar sau dezvoltarea excesiva a hemimandibulei de partea respectiva)
c. Ocluzia inversa bilateral – generate de tulburari de crestere scheletale (dezvoltarea
insuficienta a maxilarului sau dezvoltarea excesiva a mandibulei)
d. Angrenajele inverse in zona lateral – cauzate de malpozitii dentare

8. Interventia deglutitiei de tip infantil in etiopatogenia modificarilor in plan vertical, in

sindromul de inocluzie vertical (pagina 423)
Persistenta unei deglutitii de tip infantile dupa eruptia dintilor, fara realizarea unor contacte
interdentare intre cele doua arcade, este determinate in mare de 2 cauze principale:
1. Perturbari ale conformatorului morfologic, caracterizate prin lipsa de contact intre cele
doua siruri dentare, ceea ce oblige la interpozitia compensatory a limbii care constituie o
adevarata garnitura in timpul deglutitiei. In acelasi timp, interpozitia limbii agraveaza si
permanentizeaza decalajul vertical dintre cele doua arcade dentare.
2. Existenta unor contacte anormale, precoce, interferente dentare care pretend, in timpul
celei de-a doua faze a deglutitiei, interpozitia limbii intre dinti si ca atare anularea
intercuspidarii maxime.
9. Iatrogenia: factorii etiopatogenici in aparitia dizarmoniilor dento-maxilare

10. Malocluzia de cls. III Angle: aspectul arcadelor dento-alveolare. Fenomene

compensatorii si agravante (pagina 406-408)
Prin avansarea mandibulei, la examenul endobucal se pune in evidenta o arcada
alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si
inversa frontal sau totala, cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
La nivelul procesului alveolar superior, se intalnesc de obicei, modificari
comensatorii caracterizate prin proalveolie si prodentie, cu Pr.A-F mai mare de 110 grade si
I-F mai mare de 107 grade.
Ghidarea in pozitie anterioara a maxilarului inferior este determinate de ocluzia
inversa la nivelul incisivilor sau caninilor. Din pozitia de postura mandibulara, in momentul
inchiderii, datorita actiunii determinantului anterior invers, mandibula aluneca mezial.

14
 Dimensiunile maxilarelor, cat si pozitia lor unul fata de celalalt in RC sunt in limite
normale, iar relatia incisive in RC este de cel putin cap la cap.
Sectoarele dento-alvolare frontale sunt modificate compensator, ele reducand
decalajul in sens sagital maxilar. Astfel, sectorul superior este caracterizat de
proalveolodontie si cel inferior de retroalveolodontie, cand drumul de inchidere este in linie
dreapta.
In caz de inchidere in treapta meziala, sectoarele dento-alveolare frontale, responsabile
deghidajul anterior invers, sunt caracterizate de proalveolodontie inferioara si
retroalveolodontie superioara.

11. Caracteristicile ocluzale si dentare ale anomaliei cls. II/2 (pagina 397)
Se constata:
- O modificare a relatiei bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare, in
sensul ca baza apicala este mai mare decat baza coronara
- Arcada poate avea forma de trapez, atat superior, cat si inferior.
- Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare la grave, dar cu un aspect tipic: ICS
pot fi verticali, de multe ori existand o palatopozitie marcata.
- IL sunt in vestibuloversie cu rotatie meziala peste coroana IC
- C sunt in vestibulopozitie
- II pot fi intro retro sau proinclinare
- Diferite grade de abraziune pe FP a superiorilor sip e FV a incisivilor inferiori
- In vazurile de malocluzie severa, se constata leziuni parodontale, consecinta
dezechilibrelor morfofunctionale, scheletale (ocluderea IS in parodontiul grupului
inferiorilor si a celor inferiori in bolta palatina)
- Ocluzia este afectata in diferite grade de catre supraacoperirea grupului incisiv, pot fi
prezente si angrenajele inverse premolare unilateral sau bilateral si distalizarea in zona
laterala.

12. Malocluzia cls. II: relatia posturala a mandibulei ( pagina 387 si 398)
a.Clasa II/1 – pozitia de postura a mandibulei poate fi de tip anterior – o pozitie falsa si este
adoptata de subiect pentru a masca dezechilibrul fizionomic desgratios pe care il dau
retrognatiaa mandibulara si protruzia mento-cefalica. La o astfel de relatie de postura
mandibulara apare si deglutitia de tip infantil.
b.Clasa II/2 – relatia de postura a mandibulei, ca si drumul de inchidere sunt normale.
In ceea ce priveste miscarile de lateralitate, ele sunt imposibil de efectuat (in formele
grave), sunt insa subiecti cu un tip masticator predominant ‘tocator” si cu o activitate
puternica a muschilor ridicatori ai mandibulei.
In cazul in care tulburarea de crestere se complica pein pierderea unor dinti din zona
laterala, mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal, datorita cresterii supracocluziei.
Drept consecinta, apare sindromul algo-disfunctional temporo-mandibular cu dureri
muscular si la nivelul ATM.
Dezvoltarea arcadelor dento-alveolare pune in evidenta reducerea diametrelor
premolare sau molare, baza apicala mai lunga decat baza coronara, accentuarea curbei Spee.

13. Geneza anomaliilor de cls. I Angle: factorul genetic si filogenetic (pagina 364)
Factorul genetic este unanim recunoscut. Determinismul factorului genetic in
dezvoltarea dintilor este responsabil de o serie de anomalii, cum sunt: macro si microdontia,
dintii supranumerari si anodontiile, anomaliile dentare de forma, unele anomalii de pozitie si

15
 structura. Influenta asupra dezvoltarii este evidentiata prin controlul asupra ratelor de
crestere a maxilarelor, adesea perturbate in sindroamele genetice.
Ereditatea incrucisata, prin care un copil mosteneste caracterele maxilarelor unui genitor si
structurile dentare de la celalalt genitor, sta la originea unor anomalii de tipul: disarmoniilor
dento-alveolare, al proalveoliilor bimaxilare si al ocluziilor adanci.
Factorul filogenetic, manifestat prin tendinta de reductive diferentiata a maxilarelor
(mai rapida) si a dintilor ( mai lenta), este cauza inghesuirilor dentare.
De asemenea, s-au semnalat reproduceri ale unor modele asemanatoare formulelor dentare
ale primatelor, de fapt, atavisme care deregleaza relatia morfofunctionala a acradelor si a
ocluziei.

14. Criteriile de clasificare a anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germane

a. Sindromul cu compresie de maxilar, cu doua variante:
- cu protruzie, cu sau fara spatiere
- cu inghesuire
b. sindromul de ocluzie incrucisata
c. sindromul progenic, care poate fi:
- de conducere fortata
- fals(retrognatism mandibular)
- adevarat
d. sindromul de ocluzie adanca acoperita
e. sindromul de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica
f. alte anomalii sau grupa anomaliilor monocauzate, urmari ale pierderii precoce a dintilor
temporary din zona de sprijin Korkhaus, sau anomaii dentare isolate, transpozitia,
reincluzia.

15. Diagnosticul pozitiv si diferential al asimetriilor generate de laterognatia

mandibulara(pagina 403)
Latergonatia se particularizeaza prin:
- Asimetrie data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere
- Retruzia labio-mentoniera
- Aspectul de cadere unilateral a buzei superioare
- Absenta paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare)
Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul
intraoral pune in evident distoocluzia incrucisata de partea afectata.
Masuratorile antropometrice – distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegale de partea dreapta si
stanga
Teleradiografia axiala pune I evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.

16. Lateropozitia mandibulara: diagnostic pozitiv si diferential(Ortodontie si ortopedie

dento-faciala pag.403)

Lateropozitia.Diagnostic pozitiv:
Diagnosticul se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei,in care
laterodeviatia se corecteaza.
Controlul drumului de inchidere mandibulara arata devierea acestuia in contact ocluzal.
Controlul corespondentei frenurilor a liniei interincisive arata ca in laterodeviatie vor
recula atat condilul cat si incisivii inferiori.
Dg dif – Laterognatia
Relatia maxilo-mand nu se modifica iar pozitia cavitatii orale larg deschise accentueaza
asimetria.
16
 Controlul drumului de inchidere mandib ramane nemodificat iar corespondenta
frenurilor si liniei interincisive arata ca avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii
inferiori in raport cu cei sup.

17. Sindromul de ocluzie adanca acoperita : semne clinice (Ortodontie si ortopedie

dento-faciala pag.413)

Manifestarea clinica este in general legata de dismorfoza la nivelul bazelor osoare

maxilare.
In supraocluzia incisive,etajul inferior al fetei poate fi normal sau marit,buza
inferioara si santul labio mentonier pot fi ingrosate.
In infraalveolodentia molara,elemental characteristic este insuficienta dezvoltare a
regiunii molare.
Clinic se pun in evidenta reducerea etajului inferior al fetei,eversarea buzei inferioare
in santul labio-mentonier si supraacoperirea incisiva
Elementul patognomonic ramana spatiul de inocluzie in reg.molara in relatia de
postura cu variatii intre 4-9 mm.
In forma severa de Cls II/2 in cazurile de retrodentie puternica a grupului incisive se
constata blocarea miscarilor de propulsive si lateralitate mandibulara si aparitia timpurie a
suferintei parodontale.

18. Malocluzia cls. II/1: factori etiopatogenici locali (Ortodontie si ortopedie dento-
faciala pag.381)

Caria dentara urmata de edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic in privinta

lungimii,latimii si inaltimea arcadei.Starea de edentatie duce la schimbarea echilibrului intre
fortele intra si extra orale,limba patrunzand in spatiu de edentatie.
Obiceiurile vicioase:
-respiratia orala – dezechilibrul intre grupele musculare intra si extra orale se manifesta
in modificari scheletale:comprexia de maxilar,distalizarea mandibulei cu restructurari in
ATM si modificari in ocluzia dentara.
-deglutitia atipica-interpozitia limbii in actul de de deglutitie interarcade produce
sindromul de compresie paralela.
-sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie,ocluzie adanca
incomplete.
-sugerea limbii,obicei vicios rar intalnit ce poate da de asemenea compresiuni ale
maxilarelor. Tulburarile sagitale sunt foarte grave si conduc la modificari ale functiilor.

19. Tulburari de dezvoltare a proceselor alveolare in sindromul de ocluzie deschisa

gnatica si dento-alveolara(Ortodontie si ortopedie dento-faciala pag.431)

1. Tulburari functionale
2. Tulburari ale functiei ocluzale
3. Tulburari dentare
4. Tulburari musculare

17
 5. Tulburari ale ATM
6. Modificari fizionomice
7. Tulburari de dezvoltare ale masivului facial
8. Tulburari de dezvoltare ale proceselor alveolare

20. Clasificarea anomaliilor dupa scoala anglo-saxona.

Clasificarea Angle(ortodontie si ortopedie dento-faciala pag78)

Cls I –raport neutral (prin pozitia varful cuspidului mezio-vestibular superior in dreptul
primului sant vestibular al primului molar inferior) ; anomalia fiind cantonata la nivelul
grupului frontal.

Cls II-cu raport distalizat,santul intercuspidian inferior plasat distal de varful cuspidului MV
superior.
Angle cuprinde 2 diviziuni :
-II/1-malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzia adanca in “acoperis”,cand
raporturile sunt distalizate unilateral se foloseste termenul de subdiviziune 1.
-II/2 –malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita.Cand rap sunt
unilaterale se fol termenul de subdiviziune a 2-a.

Cls III-cu raporturi mezializate la nivelul molarilor : santul intercuspidian inferior este plasat
mezial fata de varful cuspidului MV superior.

21. Deglutitia atipica: obicei vicios . Factor etiopatogenic in anomalia de cls.II/1(pag.70 carte
galbena )
- Reminiscenta a comportamentului lingual din perioada de sugar
- Etichetata drept o imaturitate a functiei de deglutitie
- Poate fi un simptom intr-un sindrom determinant , uneori din cauze morfologice(fren scurt,
macroglosie)
- Ruperea echilibrului intre m.limbii,m.maseter si m.orbicular al buzei
- Fortele nu se mai transmit in directie laterala si posterioara
- Muschii orbiculari pierd caracterul de opritori pentru incisivi
- Limba nu mentine contactul cu bolta palatine
- Cand limba se proiecteaza pe incisive, nedepasindu-I anterior se realizeaza ocluzie in zona
lateral- singura zona de stress este grupul incisiv care este vestibularizat
- Cand proiectia limbii se face intre incisivi duce la intruzia incisivilor – sindromul ocluziei
deschise
- Cand limba este in zona frontal si lateral – ocluzie deschisa latero-fronto-laterala

22. Sindromul de ocluzie adanca -etiopatogenitate . ( p. 412 carte galbena )

Factorul genetic sta la originea ocluziei adanci
Tulburari generale de dezvoltare antreneza dezechilibre la nivelul bazelor osoase maxilare
specific unor sindroame Clasa .I,II,III
Obiceiuri vicioase –(respiratie orala, deglutitie infantile, sugerea , interpozitia buzei sau
diferite
obiecte ) determina tulburari directionale de crestere ce afecteaza si dezvoltarea verticala .
18
 Caria dentara si consecintele ei , in special edentatia lateral temporara duce la tulburari
tridimensionale a arcadelor dento-alveolare si ale ocluziei dentare , favorizand ocluzia adanca .

23.Tulburari musculare in sindromul de ocluzie deschisa gnatica. (p.433 carte galbena)

- Spasme musculare- m. pterigoidian extern -tb sa mentina permanent condilul mandibular in

cavitatea glenoida suspendat cand nu este centrat
- Sunt afectati si m. temporal si m. limbii
- Contactele premature si interferentele genereaza spasme musculare cu devierea mandibulei
de la linia mediana
- Posibile limitari ale deschiderii active a cavitatii bucale
- Hipotonie de m.maseter unilateral
- Hipertonia si hipertrofia m. patrat al buzei inferioare si a m. mentonier datorita tendintei
permanente de a masca fanta de inocluzie verticala

24. Tulburari functionale in sindromul de ocluzie deschisa .(p.431 carte galbena)

- tulburari masticatorii - imposibilitate de a sectiona alimentele in inocluzia frontal limitata

pana la imposibilitatea de a se alimenta cu alimente moi
- in forme grave contactele interarcadice sunt realizate doar pe
ultimii dinti
- in inocluzia vertical lateral masticatia se executa numai unilateral
- viteza si eficinta scazuta a actului masticator

- Tulburari fono- articulatorii - perturbarea pronuntiei fonemelor dentare D si T – pronuntia

lor siflanta datorita interpozitiei limbii

25. Clasa III : modificari faciale ( p.406 carte galbena)

- etaj inferior marit
-santul labio – mentonier sters
- buza superioara infundata
- Fata aplatizata
-obraji infundati
- profil concave
- treapta buzelor inversata
-aspect dezagreabil al pacientului in momentul in care zambeste

19
26. Laterodeviatia si laterognatia mandibulara: factori etiologici si aspecte clinice (pag. 401-
403 Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Etiologie:
Laterodeviatia mandibulara este provocata de:
- Dezvoltarea neconcordanta a celor doua maxilare (compresiunea de maxilar)
- Meziopozitii ale arcadelor in zonele laterale asimetrice
- Malpozitii dentare isolate
- Miscari de lateropozitie pentru evitarea zonelor algice
- Pante de conductie
- Ticuri
Laterognatia, dupa Kole (apud Hekmann), poate fi produsa de cauze care determina
supradezvoltarea sau subdezvoltarea mandibulei.
- Supradezvoltarea poate fi cauzata de tumori ale ramului ascendent al mandibulei (Kole).
Chateau citeaza hipertrofia monoepifizara, caracterizata prin cresterea excesiva a unei
hemimandibule la un adolescent, mai frecvent intalnita la sexul feminine. Aspectul clinic
este cel al unei prognatii unilaterale.
- Subdezvoltarea unei jumatati de mandibule este produsa de factor ice inhiba cresterea, cum
sunt: - anchilozele produse prin traumatisme in perioada micii copilarii
- iradieri
- osteomielita
- plagi cicatrizate vicios
- rezectii tumorale
- fracture mandibulare consolidate vicios
In categoria subdezvoltarii mandibulei se includ si laterognatiile din cadrul unor
sindroame (maladia Romberg) si tulburarile in dezvoltarea primului arc brachial (maladia
Franceschetti)

Aspecte clinice:

Laterodeviatia mandibulara:
- Este caracterizata prin discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu
mandibula aflata in ocluzie. Intraoral, se pune in evidenta deviatia liniei frenurilorsi a liniei
interincivive.
Laterognatia:
- Se particularizeaza prin asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului
de crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare,
absenta paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare). Asimetria se
agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul intraoral pune in
evidenta distocluzia incrucisata de partea afectata.

Masuratorile antropometrice (distantele Go-Gn si Go-Au) sunt inegale de partea

dreapta si stanga .
Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.

27. Malocluzia cls. II/1: etiopatogenie, factor respirator (pag 381, 382, Ortodontie si ortopedie
dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
20
 Malocluzia de Clasa a II-1-a – endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu
protruzie si spatiere dentara)
Etiopatogenie
Etiopatogenia endognatiei cu protruzie este complexa, depinzand de o multitudine de
factori care pot interveni si de reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.

Factorul respirator
Respiratia orala – prin disparitia triplei inchideri orale, se angajeaza un dezechilibru
intre unitatile functionale musculare, care conduce la hipertonia muschilor maseter,
buccinator, mentalis si la hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare. Muschii
propulsori sunt hipotoni comparativ cu retropulsorii. Limba coboara, plasandu-se in arcada
mandibulara. Dezechilibru intre grupele musculare intra- si extra- orale se manifesta in
modificari scheletale:
 Apare compresiunea de maxilar
 Distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM
 Modificari in ocluzia dentara
In respiratia orala se modifica starea de functionalitate a buzelor care schimba si
comportamentul lingual in statica si in functie, conducand la deglutitia de tip protruziv.

28. Malocluzia cls. II/1: diagnostic pozitiv si diferential (pag. 390, 391 - , Ortodontie si
ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul compresiunii de maxilar se pune pe baza examenului clinic si a
examenelor complementare. Semnele patognomonice sunt:
 Aspectul facial
 Studiul pe model, care pune in evidenta decalajele transversale si
sagitale (cu dezvoltare la nivelul arcadei alveolare si al ocluziei)
 Examenul radiologic, care dezvaluie modificarea marimii si a
pozitiilor unghiului format de planurile bazelor osoase maxilare;
modificarea relatiei inaltimii verticale anterioare si posterioare a fetei;
modificarea unghiurilor proceselor alveolare si a dintilor fata de
planurile de referinta
 Masuratorile antropologice, ce confirma schimbarea indicilor de
latime si lungime a arcadei comparativ cu fata
Diagnostic diferential
Se face cu :
- In sindromul de endoalveolie cu inghesuire (Clasa a II-2-a) sunt caracteristice urmatoarele
modificari morfologice :
o Retroclinarea dintilor frontali
o Supraocluzia
o Baza apicala mare comparativ cu baza coronara
o Etiologia este ereditara
- Macrodontia, suma incisiva corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei
transeaza diagnosticul
- Meziopozitia, masuratorile pe model si teleradiografia sunt, de asemenea relevante pentru
diagnostic

21
29. Sugerea degetului, obicei vicios: factor etiopatogenic in anomalia cls. II/1 (pag. 382, 70,
Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)

Sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta.

Dezechilibrele care se produc prin practicarea acestui obicei se manifesta la nivelul
unitatilor musculare si scheletale. In functie de directia fortelor declansate se pot produce
deplasari sagitale si verticale ale procesului dento-alveolar. Iau astfel nastere :
 Proalveolodontii superioare
 Intruzii incisive
 Retroalveolodontii inferioare
 Endoalveolodontii (prin fenomenul de compresiune transversala)
Forma anomaliei rezultate din dugerea degetului depinde de degetul supt, de pozitia si de
durata practicarii obiceiului:
o Policele – anomalia de mai sus
o Mediusul si Indexul, cu sprijin pe dintii inferiori – intruzia
grupului inferior, cu generarea ocluziei deschise
o Indexul sau auricularul – lateropozitie mandibulara

30. Factorii locali in aparitia inocluziei verticale frontale (pag. 425, 426 Ortodontie si
ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)

 Afectiuni reumatice localizate la nivelul ATM – pot determina pozitii

antalgice ale condilului in glenoida si ca atare instalarea unei inocluzii
verticale in diferite sectoare ale arcadelor dentare
 Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara –
determina, datorita lipsei de spatiu, imposibilitatea eruptiei pana la planul
ocluzal in sens vertical a unui dinte sau grup de dinti, cu aparitia consecutiva
a unui spatiu de inocluzie verticala si care se poate agrava prin actiunea
limbii
 Spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui dinte temporar si
intervalul de timp marit pana la aparitia dintelui definitiv – poate favoriza
aparitia unor tulburari functionale de fonatie si/sau deglutitie care,
permanentizate, duc la instalarea inocluziei verticale.
 Traumatisme in zona frontala cu fracturi coronare importante care, netratate,
favorizeaza pozitii anormale ale limbii deci aparitia unor spatii verticale
 Potentialul mai mare de eruptie al molarului de 6 ani superior in raport cu cel
inferior – rol esential in normalizarea sau disarmonizarea relatiilor ocluzale in
plan vertical, denumindu-l deschizatorul de ocluzie (“bite opener”). Efectul
lui poate fi compensat de o rata de eruptie deosebita a incisivilor inferiori,
denumiti inchizatori de ocluzie (“bite closer”)
 Cicatricile cheloide, retractile, dupa arsurile termice, chimice sau electrice –
actiune directa: impiedicarea eruptiei dentare
actiune indirecta: exercitarea unor tractiuni pe partile moi si in felul acesta
pot deforma unele zone ale arcadelor dento-alveolare.
Cicatricile pot fi localizate si pe procesele alveolare impiedicand eruptia
dintilor in zona respectiva.

31 . Tulburari fizionomice in despicaturile labio-maxilo-palatine (pag.444)

22
 - Sunt afectate arcadele alveolare , buzele , dintii , palatul , nasul ( sunt perturbate toate
functiile : respiratie , fonatie , deglutitie , masticatie , rapoarte de ocluzie )
- Despicaturile neoperate prezinta o dezvoltare faciala aproape normala , cei operati prezinta
o dezolvate maxilara deficitara in toate sensurile .
- Multiple anomalii dentare : anodontii , dinti supranumerari , pozitia deficitara a incisivilor
- Dinti cu curoane scurte , defecte de structura , implantare deficitara .
- In despicaturile anterioare apare rotatia fragmentului mare cu apropierea pe linia mediana a
fragmentului mic.
- In despicaturile posterioare care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana la
despicaturi totale , bilaterale ale boltii apare tabloul cel mai dramatic al tulburarilor
maxilarului superior cu un deficit de crestere a maxilarului superior in toate sensurile.
 Buza superioara scurta , retractata , preseaza arcada .
 Facies aplatizat , asimetric , saracacios ca expresivitate
 Plan de ocluzie labial present sau nu , cu treapta labial inversata
 Buza superioara asimetrica
 Narina de partea afectata este larga si aplatizata
 Profil usor concav.

32. Etiopatogenia aparitiei sindromului de inocluzie verticala laterala (pag.427)

- Interpozitia limbii ca obicei vicios

- Reincluzia unui molar temporar si in mod exceptional a unui molar permanent
- Structure maxilare laterale a caror evolutie in plan vertical se incheie de timpuriu
- Interpozitia obrazului in zona molarilor de 6 ani
- Eruptii foarte lente ale unui dinte sau a unui grup de dinti
- Eruptia molarilor de minte in special cei inferiori fara a avea loc suficient pe arcada
- Cicraticile postextractionale care ar putea duce la deformari ale arcadei alveolare.
- Tulburarea dezvoltarii radacinilor dintilor permanenti in zona laterala.

33. Modificari fizionomice in sindromul progenic adevarat (pag.406)

- Facies alungit
- Etaj inferior marit (hiperdivergent)
- Obraji infundati, cu aspect de fata aplatizata
- Fanta labiala intredeschisa
- Menton proeminent
- Muschiul orbicular in tensiune
- Profil facial concav/drept
- Treapta labiala inversata, cu procheilie inferioara si retrocheilie superioara
- Ramul orizontal mandibular in jos se incheie cu partea simfizara cu aspect ascutit

34. Tratamentul ortodontic interceptiv al discrepantelor intermaxilare (pag.191)

23
 Termenul de interceptiv implica actiunea de surprindere a unui fenomen . In cazul nostrul ,
el se refera la schimbarea caii de evolutie sau a intreruperii evolutie catre un final nedorit.
Tratamentul interceptiv cuprinde un ansamblu de masuri si mijloace instituite in vederea
opririi cursului dezvoltarii unei abateri de la normal. Se actioneaza deci in momentul depistarii
dezechilibrului . Indepartea cauzei este uneori suficienta , intrucat reglarea autonoma readuce totul
in limitele normalului. In alte situatii este nevoie de interventia prin masuri corective. Acestea sunt :

- Tratamentul dezechilibrelor bazelor maxilarelor

- Decalajele in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptive a dintilor permanenti

(retentia timp indelungat a molarului 2 si caninului temporar sau a unor resturi radiculare
are consecinta in eruptia dintilor permanenti )

- Dezechilibre ocluzo-articulare ( tratamentul precoce al dezechilibrelor ocluzo-articulare

asigura dezvoltarea echilibrata a aparatului dento-maxilar )

- Obiceiuri vicioase si reechilibrarea functiilor : respiratia nazala , deglutitia atipica , sugerea

degetului.

35. Obiectivele tratamentului ortodontic interceptiv (pag.191)

1. Depistarea dezechilibrelor scheletate minore , indepartea agentilor determinant , asigurarea

conditiilor optime de dezvoltare si mentinere a relatiilor normale , dimensional si
directional , intre bazele maxilarelor si baza craniului .
2. Depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptive a dintilor
permanenti
3. Depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare si reechilibrarea ocluziei
4. Tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea funtiilor.

SUBIECTE ORTODONTIE – SET C:

1) Tipul de investigatie radiologica necesara in incluzia de canin maxilar:

Radiografii cu film intraoral:
- Radiografia retroalveolara - furnizeaza date despre existenta dintelui, pozitia acestuia in
profunzimea maxilarului, eventualele inclinari / rotatii, aspectul morfologiei coronare /
radiculare, relatia sa cu vecinii, gradul mineralizare
- Radiografia cu „ film muscat” - aprecierea corecta a pozitiei coroanei in sens V / O
Radiografii cu film extraoral:
- OPG - ofera o privire de ansamblu asupra arcadei, existentei / absentei dintelui, pozitiei
dintelui in os, profunzimea si directia axului, forma coroanei si a radacinii dintelui inclus,
unele cauze ale incluziei ( obstacole), raportul cu dintii vecini, sinusurile maxilare, fosele
nazale, prezenta de formatiuni sau leziuni asociate (chisturi foliculare, focare osteitice)
- Teleradiografia de profil

24
 2) Tipuri de investigatie radiologica necesara unui pacient cu ocluzie adanca acoperita
in dentitia mixta:
OPG in ocluzie:
- Evidentiaza structurile zonei frontale maxilare (mai clar) si mandibulare (mai putin clar)
- In plan vertical se poate pune in evidenta (urmand linia muchiilor incizale ale dintilor
superiori si inferiori) gradul supraacoperirii impreuna cu lungimea zonelor ce intereseaza
modificarea de ocluzie
- Zonele de ocluzie adanca acoperita se traduc pe film printr-o zona de radiotransparenta
scazuta

3) Modelul de rotatie de tip anterior evidentiat pe OPG in ocluzie habituala:

OPG in ocluzie evidentiaza modelul de rotatie de tip anterior prin:
- Condil inalt, orientat vertical, cu dezvoltare preponderent anterioara
- Canalul mandibular curbat
- Unghiul mandibular cu tendinta de inchidere
- Curbura preangulara lunga
- Ramura ascendenta lunga
- Inaltimea anterioara a fetei micsorata, cu buzele presand una contra celeilalte

4) Modelul de rotatie de tip posterior evidentiat pe OPG in ocluzie habituala:

OPG in ocluzie surprinde urmatoarele:
- Condilul subtire si cu crestere in sus si inapoi
- Canalul dentar drept
- Unghiul mandibular deschis
- Ancosa preangulara marcata
- Simfiza de dimensiune mare
- Ramul vertical scurt si ingust
- Ramura orizontala lata si inclinata
- Volum dentar important, cu coroane putin inalte.

5) Aspecte radiologice in reincluzia dentara:

Reincluzia dentara reprezinta tendinta de intoarcere (sau reintoarcerea progresiva) in profunzimea
osului a unui dinte care a erupt (atingand planul de ocluzie) si care si-a indeplinit, pentru o perioada
de timp, functiile sale.
Se regaseste predominant la DT mai frecvent la M2.
Radiografiile seriate (retroalveolare, OPG) sunt de cea mai mare importanta, oferind:
25
 - Filmul procesului de reincluzie
- Date importante despre procesul de rizaliza de la nivelul DT aflati in procesul de reincluzie
- Informatii despre legatura os - dinte (in special interradicular)
- Cunostinte despre prezenta / absenta dintelui succesional si relatia acestuia cu dintele
reinclus – daca M2T si succesorul sau sunt situati unul deasupra celuilalt, este semn de
reincluzie.

6) Tipuri de investigatie radiologica in investigarea unui pacient cu malocluzie clasa

II/1 in dentitie mixta:
Examenul radiologic pune in evidenta:
- Dezechilibrele existente pe tiparul de crestere
- Zonele de tulburari
- Relatiile scheletale interelementare
- Conexiunea cu partile moi.
Rx panoramica prezinta caracteristica de evantai japonez - fenomen compensator al insuficientei de
baza osoasa.
Teleradiografia – pt stabilirea diagnosticului si urmarirea eficientei tratamentului.

7) Indicatia OPG in diagnosticul anomaliilor dento-maxilare:

OPG:
- In propulsie
- In ocluzie - cea mai importanta!
- ATM in intercuspidare maxima si deschidere maxima
Se urmareste:
- Formula dentara, gradul de dezvoltare dentar, pozitie muguri, axe eruptie, grad de
incongruenta, estimarea carioactivitatii pacientului
- Aspect ram vertical si orizontal, unghi mandibular, ancosa preangulara, directia crestere
condiliana, dimensiunea si curbura canalului mandibular, dimensiunea simfizei mentoniere
= model de crestere mandibular = tipul de rotatie = element de prognostic in aprecierea
cresterii faciale.

8) Dispozitive care realizeaza cupluri de forte - indicatii:

9) Aparate extraorale - enumerati indicatiile:

Tipuri:
- Headegear, bărbiță, capelina = dezvolta forțe antero-posterioare
- Masca Delaire = forțe postero-anterioare (clasa III Angle)
Indicatii:
26
 - Mentin stabilitatea arcului dentar dupa pierdera DT
- Produc deplasari dentare de grup, arcade (mezializari, distalizari)
- Mentin spatiile postextractionale necesare (previn migrarile)
- Initiaza si produc modificari la nivel scheletal

10) Gutiera frontala cu plan inclinat - alcatuire, indicatii:

Aparat fix alcatuit din corpul gutierei si un plan inclinat 30 - 45° ce cuprinde zona incisiva
mandibulara, orientat oblic de jos in sus si din fața inapoi astfel incat sa cuprinda fata palatinala a
dintilor angrenati invers.
Indicata in – angrenaje inverse frontale fara inocluzie sagitala.
Se poate asocia cu barbita si capelina pt a preveni miscarile de lateralitate incercate.

11) Arcul transpalatinal: alcatuire, indicatii:

- Alcatuit din 3 bucle ( 1 centrala in forma de omega si 2 laterale)
- Arcul se fixeaza in tubusoare orizontale plasate pe M 6 ani (inele) fie pe gutiere care soli-
darizeaza zonele laterale
- Se confectioneaza din sarma cu diametru de 0.8 mm, elastica

12) Crosetul ortodontic de sarma: descriere, actiuni, indicatii:

Descriere:
- Ansa = o portiune in contact cu zona de retentiva utilizata
- Bucla = o portiune elastica ce ofera posibilitatea ansei de a depasi zona retentiva la
introducerea si scoaterea aparatului
- Zona de retentive = o portiune formata de obicei din 2 - 3 cuduri realizate in cel putin 2
planuri cu care crosetul se fixeaza in baza aparatului.
Actiune:
- Influenteaza echilibrul initial si determina un nou echilibru
- Se sprijina pe suprafete sferice umezite incontinuu (saliva)  crosetele trebuie amplasate
judicios, pe intreaga arcada, cat mai aproape de elementul de actiune, cat mai M si D, in
mod echilibrat de o parte si de alta.
Indicatii:
- Ofera stabilitate aparatului ortodontic
- Blocheaza egresiunea dintelui pe care se aplica
- Inaltarea provizorie a ocluzei
- Poate fi aplicat si pe dinti izolati si pe arcade integre, monodentar / pluridentar
- Prevenirea migrarii in zonele edentate.

13) Baza placii aparatelor ortodontice mobilizabile maxilare: descriere:

Baza – construita din placa palatinala cu grosimea de 2 - 3 mm, cu zona orala lustruita.
- Se intinde sagital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei
mediane cu o tangent la FM a M1 superior

27
 - De-a lungul arcadei placa se extinde de o parte si de alta pana la ultimul dinte prezent pe
arcada
- In sens vertical, in zona frontala, forma si contactul placii cu dintii sunt variabile, in functie
de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia
incizala
- In zona laterala, se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu
1/3 incizala
- Placa va fi decoletata pentru a feri parodontiul marginal de traumatisme
- Poate fi unica / din fragmente multiple, rezultate din sectiunea ei: pe linia mediana, in “Y”,
in “L”, in “trapez”, atipic - sectorial.

14) Baza placii aparatelor ortodontice mobilizabile mandibulare: descriere:

Baza aparatului la mandibula
- Este construita din placa linguala cu grosimea de 2 - 3 mm
- Este limitata lingual de jocul planseului pe care nu trebuie sa-l jeneze
- Zona orala trebuie sa fie lustruita
- Poate fi unica / din fragmente multiple rezultate din sectiunea ei: pe linia mediana,
paramedian (unilateral sau bilateral).

15) Crosetul Adams: alcatuire, indicatii:

- Cunoscut sub denumirea de croset universal.

Alcatuire:
- 2 anse ovale care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui unite vestibular cu o
portiune de sarma rectilinie, la distanta de fata vestibulara
- 2 bucle (cu care se continua fiecare ansa) care traverseaza planul de ocluzie prin nisele
masticatorii
- 2 retentii in placa
- Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru, elastic.
Indicatii:
- Foarte larg utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice
- Poate fi utilizat pe dinti laterali si frontali, fiind singurul croset care asigura acest lucru
- Poate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade integre, monodentar / pluridentar
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- Se accidenteaza greu, repararea se face doar pe model, in laborator
- Portiunea de sarma rectilinie care continua cele 2 anse vestibulare (neavand nici rol elastic,
nici rol in stabilizarea crosetului) poate prezenta mai multe forme: buton / carlig
- La nivelul sarmei rectilinii se pot suda diferite elemente auxiliare (tubusoare, arcuri)
Variante pentru situatii clinice deosebite:
- Crosetul Adams de tractiune
- Semicrosetul Adams
- Semicrosetul Adams accesoriu

16) Gutiera ortodontica: design, indicatii:

- Se face din acrilat direct / cu grosime dirijata

28
 - Este o constructie ce poate acoperi de la 2 dinti la toata arcada, acopera fetele V, O, Ocluzale
- Suprafata ocluzala plana
- Inalta provizoriu ocluzia si nu patrunde subgingival
- Imita morfologia arcadei, se aplica pe dinti neslefuiti
Indicatii:
- Transmiterea fortelor pe campuri parodontice intinse fara modificarea pozitiei dintilor intre
ei
- Produce ingresiunea dintilor si rotatia anterioara a mandibulei datorita inaltarii ocluzale
- Utilizarea ei pe post de aparat orto mobilizabil cu scopul de a transmite forte pe un sector
limitat

17) Arcurile vestibulare active pe canin: forma, mod de actiune:

AV alcatuit din curbura principala, 2 bucle de activare si 2 cozi de retentie in baza placii.
Forma: curbura principala se intinde intre 1/3 meziala ale fetelor vestibulare ale caninului cu
modificarea buclei de activare. Ea poate fi:
- Bucle in ‚deget de manusa’- actioneaza numai asupra uneia dintre muchiile caninilor
- Bucle in ‚T’; - permit o actiune complexa atit de palatinizare, dar si de derotare
- Bucle in ‚M’
- Bucle triunghiulare cu curbura principala intre fetele distale ale caninilor – control mai bun
asupra caninilor pe care ii poate distaliza, oraliza, disto-oraliza

18) Factori obiectivi care limiteaza tratamentul ortodontic:

Capacitatea de raspus a tesuturilor la actul terapeutic  depinde de factorul genetic si de varsta
de actiune (mai rapid la varsta de crestere), astfel tesuturile parodontale nu au limita de varsta insa
bazele osase maxilare raspund bine la tratament in perioada de activitate a centrilor si suturilor de
crestere, raspunsul la tratament tardiv sunt minore si instabile.
Gravitatea si tipul anomaliei :
Gravitatea anomaliei impune momentul inceperii tratamentului, mijloacele de interventie si durata
terapiei. Anomalie care intereseaza predominant baza scheletala – tratament timpuriu cu dispozitive
ortodontice propiu-zise plus supraveghere pina la terminarea cresterii.
Anomalie care cuprinde sistemele bazal, maxilar, dentar, muscular, ATM - tratament orthodontic –
ortopedic + chirurgical + protetic.
Tipul anomaliei impune conditii pt inceperea tratamentului / limiteaza durata lui.
- Anomaliile ereditare - tratament la varsta foarte mica cu actiune si supraveghere pana la 14 -
18 ani
- Anomaliile congenitale - un anume tip de tratament este limitt cu introducerea altui tip /
chiar interventii chirurgicale, ortodontice, protetice, logopedice
- Anodontiile limiteaza tratamentul ortodontic impunind primar unul protetic.

19) Arcul in forma de ciuperca: indicatii:

- Actioneaza pe un grup de dinti (2 – 4 dinti)
- Curbura principala este in contact cu fata palatina a dintilor in 1/3 medie, iar de o parte si de
alta se realizeaza cite o bucla „S” si se termina cu o portiune retentiva in placa
Indicatii:
- Pt vestibularizarea dintilor pe care se aplica si aliniere
- Se activeaza la 7-14 zile prin deschiderea buclelor in forma de „s”

29
 20) Inelul cu plan inclinat: alcatuire, indicatii:
Alcatuire: centura metalica care se aplica pe dintii neslefuiti, la distanta de parodontiul marginal si
nu inalta ocluzia. Este fixat de dinti cu cimenturi speciale.
Indicatii:
- Se foloseste in angrenajele inverse monodentare folosindu-se de forta muschilor ridicatori
- Amplasarea se face pe dinti malpozitionati care angreneaza invers

21) Surubul ortodontic:

Descriere:
Este o piesa mecanica ce transforma o miscare rotatorie de activare intr-o miscare translatorie cu
efect ortodontic.
Surubul este alcatuit din:
- Un surub median filetat in 2 directii la un capat pe dreapta si la celalalt capat pe stinga
- O piulita la fiecare capat
- In zona centrala surubul are 2 tuneluri perpendiculare unul pe altul
- In tuneluri se introduce o tija din sirma “cheita de activare” cu ajutorul careia se poate ra-
suci surubul
- 2 tije culisabile in piulite - aceste culise au rol de rigidizare
- Piulitele au retentii pt a se putea fixa de acrilat
- Surubul cu actiune angulara prezina o balama in locul culiselor
- Material plastic de protectie ce acopera zona centrala a surubului
Indicatii:
- Ca element de actiune prin intermediul bazei aparatului
- Largirea arcadelor (surubul median)

22) Crosetul in delta: alcatuire indicatii:

Crosetul in delta este un croset ocluzo-interdentar ca si crosetu Stahl.
Alcatuit dintr-o ansa triunghiulara asemanatoare literei delta (Ansa e plasata – cu virful spre
spatiul interdentar si baza spre mucoasa jugala).
- Retentivitati crescute
- Bucla elastica de dimensiuni marita
Se confectioneaza din sirma 0.7 mm diametru, elastica.
Indicatii:
- Ofera buna stabilitate aparatelor ortodontice
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- Necesita existenta unui spatiu interdentar, de preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi uti-
lizat si in DT
- Trecind prin nisa masticatorie – realizeaza un contac prematur cu arcada antagonista, ducind
la inlaturarea laterognatiei
- In inaltarea provizorie a ocluziei
30
 23) Crosetul Scwarz alcatuire, indicatii:
Crosetul in trefla / sageata este un coset pluridentar putind fi aplicat pe 2, 3 ,4 dinti.
Este alcatuit din:
- Anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul mucoasei fixe
prin portiuni orizontale, la 0,5 - 1 mm distanta
- Crosetul iese din placa distal, la distanta de 1-2 mm de ultimul M prezent pe arcada, si pa-
trunde din nou in placa print-o bucla ce traverseaza nisa masticatorie dintre C si Pm1
- Se fixeaza cu retentie in placa
Indicatii:
- Ofera o buna stabilitate
- Lasa suprafata ocluzala libera – permite egresiunea
- se aplica in exclusivitatea pe zonele laterale la DP

24) Arcul caninului: alcatuire, indicatii:

Indicatii: pentru repozitionarea caninului in M – V – infrapozitie, distalizare, egresiune si
palatinizarea dintelui
Alcatuire:
- O bucla circulara de 4 - 6 mm, prelungita anterior cu o portiune rectilinie, paralela cu mu-
coasa fixa la 0,5 mm de aceasta si incheiata cu o gheruta intim adaptata la coletul caninului
- La cealalta extremitate bucla se prelungeste cu o portiune ce traverseaza planul de ocluzie
prin nisa masticatorie dintre Pm2 si M1
Arcul se realizeaza din sirma elastica din otel inoxidabil 0,7mm.

25) Arcul in S alcatuire, indicatii:

Aclatuire - este alcatuit ca si cel in diapason:
- o portiune retentiva (in placa)
- o portiune activa, activabila in forma literei S
- se confectioneaza din sirma 0,6-0,7mm din wipla foarte elastica
- pr a mari elasticitatea arcului S sunt realizate si bucle circulare
Indicatii:
- in constructii care urmaresc derotarea dintelui
- in S cu 2 bucle circulare pr distalizarea unui dinte lateral
26) Arcul in diapazon: alcatuire indicatii:
Arcul in “ diapason” este alcatuit dintr-o portiune libera si elastica, de 15-20 de mm, si o o portiune
retentive care se angajeaza in placa. Are o grosime de 0,7 mm si este confectionat din sarma din otel
inoxidabila, foarte elastica.
Poate actiona asupra dintilor despasandui spre mezial sau distal. Unii autori au adaugat o bulca
circulara pt a micsora spatial necesar la 5-7 mm, astfel incat arcul poate fi utilizat la vestibularizarea
dintilor palatinizati.
27) Crosete de sarma: reguli de confectionare:
- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelas loc
- sa nu foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii
- sa nu se incalzeasca sarma in timpul si dupa prelucrare
- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite
31
 - clesteli va servi pt fixare sarmeai iar indoirea se realizeaza cu mana
- concomiitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de trectiune in axul
ei
- curburile largi vor fi realizate prin indoire cu ajutotul mainii

28) Arcul vestibular in variant clasica: forma si mod de actiune:

Este format dintr-o portiune centrala, curba principala si 2 bucle laterale, bucle de activare, care
ocolesc coletul caninului la 0,5-1 mm.
Actiunea principala e de a retruda incisivii, obtinandu-se prin ingustarea bulcelor de activare
asociata cu slefuirea din placa palatinala. Mai are actiune de aliniere, prin slefuirea placii, de
egresiune a dintilor, plasarea portiunii central a arcului pe coletul dintilor frontali si rascroirea placii
subcingular.
29) Partile componente ale aparatelor funtionale de tip monobloc:
- Placa maxilara : 2-3 mm grosime, rascroita pe linia mediana
- Placa mandibulara : adancime 5-10 mm si grosime 2-30 mm
- Masa interocluzala :
- zona laterala se intinde pana la nivelul varfurilor cuspizilor vestibulari ai arc sup
- zona frontala imbraca usor mchiile incizale sup si inf.

30) Disjunctorul: alcatuire si indicatii:

In realizarea disjunctoarelor se urmareste realizarea unui ancoraj numai dentar, fara sprijun mucosal
si fara inaltarea provizorie de ocluzie. Sunt alcatuite din :
- surub special cu 4 piulite
- tije central filetate
- inel de ancorare
Se utilizeaza in cazul in care exista maxilare mici, ingustate, spatii insuficiente pt cresterea dintilor,
inghesuiri dentare sau ocluzia incrucisata.

31) Definiti limitele (punctele) bazei craniului, bazei maxilarului si bazei mandibulare,
vizibile pe teleradiografia de profil:
Punctele bazei craniului:
- Sellae(S) – centrul geometric al seii turcesti. Este plasat in ½ diametrului maxim, pornind de
la tuberculul anterior al seii. Este punct osos al endobazei si radiologic.
- Nasio(N) – intersectia suturii nazo-frotale cu linia mediana. In general, este situat la 1 cm
mai sus de punctul cel mai infundat al bazei nasului, la limita dintre neurocraniu si
viscerocraniu.(pct tegumentar, osos si radiologic, foarte stabil)
Punctele bazei maxilarului:
- Nsa - varful spinei nazale anterioare
- Nsp - varful spinei nazale posterioare
Punctele bazei mandibulei:
- Gnathion(Gn) – punctul cel mai inferior si posterior de pe arcada bazala a mandibulei, pe
linia mediana. Punct tegumetar si osos
- Gonion (Go)- punctul echidistant intre punctul cel mai inferior de pe ramul orizontal si
punctul cel mai posterior de pe ramul vertical al mandibulei, la nivelul unghiului acestuia
32
 32) Definiti profilul anterior al pacientului (punctele) vizibile pe teleradiografia de
profil:
Nasion (N) – intersectia suturii nazo-frotale cu linia mediana. In general, este situat la 1 cm mai sus
de punctul cel mai infundat al bazei nasului, la limita dintre neurocraniu si viscerocraniu (pct
tegumentar, osos si radiologic, foarte stabil)
Ophrion (Oph) – intersectia tangentei la plafonul orbitelor(conturul superior) cu lini a mediana.
Este un pct tegumentar si osos.
Spina nazala anterioara (Nsa) – punctul cel mai nterior de la baza aperturii piriforme. Punct osos
si radiologic.
Punctul A a lui Down – punctul cel mai posterior de pe conturul anterior al maxilarului superior.
Delimiteaza procesul alveolar de baza maxilarului. La nivelul lui sunt apexurile IS. Punct osos so
radiologic.Cu experienta si aproximatie poate fi deterinat palpatoriu in fundul de sac vestibular.
Prosthion (Pr) – punctul cel mai anterior de pe limbusul alveolar interincisiv superior. Punct
mucos, osos si radiologic.
Infradentale (Id) – corespondent a lui prosthion la arcada inferioara, este punctul cel mai anterior
de pe limbusul alveolar interincisiv inferior, fiind punct mucos, osos si radiologic.
Punctul B al lui Down (B) – punctul cel mai posterior de pe conturul anterior al maxilarului
inferior. Este la limita intre osul bazal mandibular si procesul alveolar, aflandu-se la nivelul
apexurilor II. Este corespondent al punctului A a lui Down.
Pogonion (Pg) – punctul cel mai anterior al mentonului. Punct tegumentar, osos si radiologic.
Gnathion (Gn) – punctul cel mai inferior si posterior de pe arcada bazala a mandibulei, pe linia
mediana. Punct tegumetar si osos.

33) Masca faciala Delaire:

- Este un aparat extraoral care creeaza forte capabile sa produca deplasarea maxilarului si
dintilor catre anterior, asa cum este nevoie in anomaliile Clasei a III-a Angle, unde deficitul
de crestere marcheaza etajul mijlociu al fetei
- Rezistenta stabila (sprijinul extraoral) este in regiunea frontala si regiunea mentoniera
- Dispozitivul extraoral este format din doua elemente: o pelota frontala si o barbita
- Pelota si barbita sunt unite printr-un cadru metalic, reprezentat de 2 bare laterale care
urmeaza configuratia fetei, aflandu-se la distanta de partile moi
- Barele laterale au sudat in zona comisurilor labiale un dispozitiv metalic cu butoni sau mici
bare verticale, fiind zone retentive pe care se vor agata inelele elastice

34) Indicatiile de extractie a DT:

- Nu se extrag dinti inaintea varstei cronologice si fiziologice de disparitie de pe arcada
- Daca sunt indicatii de extractie inainte de varsta normala de pierdere de pe arcada, se va
aplica imediat mentinatorul de spatiu in vederea refacerii morfofunctionale a arcadei,
prevenind astfel dezechilibrul ocluzo-articular
- Se indica extractia dintilor retentionati mai mult timp pe arcada si care creeaza factori de
risc pentru evolutia DP
- Se extrag dintii din reintruzii, mentinandu-se calea libera pentru DP inlocuitor

33
 35) Etapele extractiei dirijate de pilotaj Hotz:
1. La varsta de 7-8 ani se extrag ILT, oferind spatiu pentru evolutia ICP.
2. La varsta de 8 ani se extrag CT, creandu-se spatiu pentru ILP.
3. La varsta de 9 ani se extrag M1T, accelerand eruptia Pm1.
4. La varsta de 9 -10 ani se extrag Pm1, oferind spatiu pentru evolutia echilibrata pe arcada a CP.

36) Reguli generale pentru alegerea extractiei unui DP:

Inainte de a lua o decizie in vederea extractiei in scop ortodontic, se impune stabilirea unui
diagnostic corect si complet.
Se vor analiza:
- Tipul de crestere faciala (sensul, directia rata de crestere)
- Profilul facial
- Eruptia dentara
- Pozitia de eruptie a dintilor
- Raportul dimensional intre dintii temporari si cei permanenti
- Starea arcadei dentare (complet sau cu brese)
- Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
- Raportul volumetric intre incisivii superiori si cei inferiori
- Starea ocluziei dentare in cele 3 planuri
- Starea de sanatate a ATM-ului
- Starea de funcionalitate a grupurilor musculare
- Statusul cariogen
- Gradul de educatie sanitara
- Reactia pacientului la acest act

In ceea ce priveste extractia dintilor permanenti este unanim admis principiul de a nu extrage
Incisivi sau Canini in tratamentul anomaliilor dento-maxilare.

37) Extractia preventiva a M 6:

Mandibular:
Extractia M1 este rar indicata in scop ortodontic, datorita importantei in echilibrul ocluzo-
articular.
Se indica in urmatoarele situatii:
- Impact intre M1 si M2P prin spatiul redus pentru evolutia normala a M2
- Absenta sau reducerea mare a spatiului necesar pentru eruptia PM2
- Prognatii mandibulare
Maxilar:
Se realizeaza extractie in functie de:
- Starea de sanatate a M2 permanent si a unitatilor dentare anterioare M1
- Stare de sanatate, pozitia si evolutia M3
- Echilibrul dento-alveolar
- Relatiile inter-arcadice
- Starea M1 permanent in cuadrantele orale (leziuni carioase)

Se recomanda extractia:

34
 - In incongruente frontale cu deficit de spatiu de 3-4 mm (necesita distalizare in zona laterala)

- In incongruente in zona laterala (deficit de spatiu pt PM2)

38) Abordul chirurgical ortodontic al unui Canin inclus :

Perioada de tratament orto in cazul unui pacient cu canin inclus variaza in functie de cativa factori:
- Pozitia in care a ramas inclus in raport cu locul lui pe arcada
- Varsta pacientului
- Prezenta / absenta spatiului pe arcada destinat C
- Pozitia radacinii C
Etape:
- Evaluare clinica si radiografica
- Montarea aparatului orto fix
- La cateva zile dupa monarea aparatului are loc interventia chirurgicala unde este evidentiata
suprafata C (echipa: ortodont + chirurg): Chirurgul descopera Caninul iar ortodontul aplica
dispozitivul de ancorare, initiind tractiunea de corectare orto
- Se continua tratamentul de redresare a Caninului

39) Situatii care necesita tratament ortodontic preprotetic:

Situatii:
- Pierderea molarilor inferiori si neprotezarea la timp duce la egresia molarilor maxilari (se
recomanda: aplicarea unor miniimplante pentru ancoraj si ingresarea molarilor max, pana la
pozitia lor fizionomica)
- Pierderea unui dinte din zona posterioara, dar cu o inghesuire la nivel frontal/lateral (se
poate rezolva inghesuirea si inchiderea spatiului edentat prin alinierea dintilor)
- Dintii ce urmeaza a fi folositi drept dinti stalpi intr-o lucrare protetica fixa dar nu sunt
paraleli (aceasta situatie se poate corecta prin aplicarea ap. Orto.)
- Migrari ale dintilor

40) Metode chirurgicale si indicatii de maleabilizare osoasa preortodontica:

41) Matricea functionala:
42) Tipuri de forte ortodontice. Detalii forte functionale:
Durata de actiune si durata de repaus:
- Forte intermitente
- Forte discontinue
- Forte continue
Intensitatea fortei ortodontice:
- forte mici
- forte mari

35
 43) Principiul planului inclinat in mecanismul aparaturii functionale:
Ap functionale fixe actioneaza pe principiul planului inclinat. Planul inclinat este reprezentat de o
suprafata oblica ce are capacitateaca in momentul ocludarii cu arcada antagonistasa transforme forta
muschilor mobilizatori ai mandibulei intr-o forta cu caracter ortodontic, capabila de a produce
modificari la nivelul ADM. Planurile inclinate prezente la diferitele tipuri de aparate sunt suficient
de inalte si inclinate pentru a putea realiza o veritabila miogimnastica, conditionand si o anumita
pozitie a mandibulei fata de maxilar si baza craniului.

44) Elemente functionale ale placilor mobilizabile:

Scutul lingual este un element functional metallic aplicat la placa maxilara ptr a reeduca obiceiul
vicios al limbii de a se interpune intre arcadele dentare in timpul deglutitiei. El este un grilaj din
anse vertical sau orizontale de sarma, ce trebuiesa fie inglobat la partea superioara in acrilatul bazei
placii superioare cat mai anterior posibil, dar in spatele proiectiei incisivilor inferiori pe
fibromucoasa palatine. Aceasta plasare este necesara pentru a ocupa cat mai putin din spatiu enoral,
permitand inchiderea corecta a gurii, fara a devia mandibula in pro sau retropulsie.
Prezinta 2 curburi:
- una orizontala – paralela cu linia arcadei
- una verticala-paralela cu fetele orale ale frontalilor inferiori
Poate fi confectionat dintr-o singura bucata-placa nesectionata sau din 2 bucati - placa sectionata
median.
Poate fi imbracat in acrilat.
Se utilizeaza sarma tare si se aplica pe baza placii maxilare.

45) Tipuri de aparate functionale:

Dpdv al relatiei intre dispozitivul orthodontic si ADM-sunt: aparate mobile si aparate fixe
Dpdv al gradului de deplasare al mandibulei si efectele asupra grupelor muscular sunt:
- Aparate miodinamice (deplaseaza moderat mandibula si stimuleaza activitatea musculara)
- Aparate miotonice (deplasare importanta a mandibulei, bazandu-se pe elasticitatea
muschilor si fasciilor)
Dpdv al criteriului grupului muscular predominant sunt aparate care utilizeaza:
- Muschii ridicatori ai mandibulei
- Grupul muscular extern
- Grupul muscular intern
Dpdv al modului de actiune asupra grupelor muscular si efectele produse prin intermediul
aparatului asupra structurilor morfologice :
- Aparate active
- Aparate de inhibitie
- Aparate cu efecte combinate
Se adauga aparatele improvizate: ansa de sarma, nasturelul, spatula.
Aparate active mobile care comporta si elementelefunctionale: placi cu platou sau plan inclinat.

36
 46) Clasificarea tratamentului ortodontic din punctul de vedere al momentului
interventiei:
Nord propune ca periodizarea tratamentului sa se faca in functie de etapele de dezvoltare a dentitiei:
I.Dentitia temporara - tratament precoce limitat.
II.a) Prima etapa a dentitiei mixte - tratament precoce extins.
b)A 2-a etapa a dentitiei mixte -tratament normal
III. Dentitia permanenta -tratament tardiv
IV. Dentitia adultului - tratament ultratardiv
47) Tratamentul ortodontic interceptiv (definiti, caracteristici):
Tratamentul interceptiv cuprinde un ansamblu de masuri si mijloace instituite in vederea opririi
cursului dezvoltarii unei abateri de la normal.
Obiectivele tratamentului interceptiv:
1.depistarea dezechilibrelor scheletale minore, indepartarea agentilor determinanti, asigurarea
conditiilor optime de dezvoltare si mentinere a relatiilor normale, dimensional si directional, intre
bazele maxilarelor si baza craniului.
2.depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptie a dintilor
permanenti.
3.depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare si reechilibrarea ocluziei.
4.tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor.
48) Momentul instituirii tratamentului ortodontic interceptiv:
- Tratamentul ortodontic interceptiv se instituie in momentul depistarii dezechilibrului
- Indepartarea cauzei este uneori suficienta, intrucat reglarea autonoma readuce totul in
limitele normalului
Se instituie in momentul depistarii:
- Tulburarilor dimensional-directionale minore care pot sa apara intre bazele maxilare
- Decalajelor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptie a dintilor permanenti
- Dezechilibrelor ocluzo-articulare
- Obiceiurilor vicioase
49) Mecanismul general de actiune al aparatelor functionale:
Au capacitatea de a modifica activitatea musculara, transformand-o in forta ortodontica cu efect
terapeutic asupra anomaliei dento-maxilare
Activitatea musculara poate fi inhibata sau amplificata si dirijata asupra structurilor morfologice,
creandu-se un nou echilibru functional cu capacitati de stimulare si remodelare asupra structurilor
morfologice (procese dento-alveolare, maxilare si A.T.M)
50) Elementele auxiliare ale aparatelor fixe (definitie, enumerare):
Elementele auxiliare sunt reprezentate de:
1.bracket-uri
- Sunt dispozitive care se fixeaza de regula la niv dintilor frontali
- Prezinta un sant central:lumina bracket-ului (in care se angajeaza elementul activ
2.tubusoare
- servesc la loc de sprijin pentru elementele active
3.butoni
- servesc ca punct de aplicare a fortelor ortodontice
4.carlige
37
 - se fixeaza prin sudura electrica pe inele su cu retentii in materialul acrilic
5.bare
- elemente auxiliare rigide
- fac legetura intre elementele de agregare a aparaturii fixe

51) Elementele de ancorare ale aparatelor fixe (definitie, enumerare):

Elementele cu care aparatura fixa se aplica pe dinti poarta denumirea de elemente de agregare.
Acestea pot fi:
- ligaturi dentare
- inele ortodontice
- coroane si gutiere ortodontice
52) Indicatii ale aplicarii gutierei acrilice cimentate, cu plan inclinat:
Gutiera plan inclinat:
- amplasata in regiunea incisiva mandibulara
- este un aparat functional fix care utilizeaza forta muschilor ridicatori ai mandibulei,
corectand astfel anumite anomaliii dento-maxilare
- este indicata in angrenajele inverse frontale fara inocluzii sagitale

53) Criterii de selectie in alegerea unui dinte pentru extractia dentara in scop
ortodontic:
Se impune in primul rand stabilirea unui diagnostic corect si complet.
Analiza si decizia de extractie trebuie facute in contextul proceselor de crestere si dezvoltare.
Se vor analiza:
- tipul de crestere faciala
- profilul facial
- eruptia dentara
- pozitia de eruptie a dintilor
- raportul dimensional intre DT si DP
- starea arcadei dentare
- dezvoltarea arcadei dento-alveolare
- raportul volumetric Incisivi sup-Incisivi inf
- starea ocluziei dentarediferentele de lungime interarcade
- decalajele intre bazele osoase maxilare
- starea de sanatate a ATM
- stabilirea de functionalitate a grupelor musculare
- statusul cariogen

38
- conditiile sociale
- gradul de educatie sanitara
- raspunsul pacientului la acest act.

39