MORFOPATOLOGIA

STOMATOLOGICĂ

LP
 MORFOPATOLOGIA ODONŢIULUI
 Caria dentară
• de smalţ
• de dentină
 Pulpite acute
• seroasă
• purulentă (abces pulpar, flegmon pulpar)
 Pulpite cronice

MORFOPATOLOGIA PERIODONŢIULUI
 Abces apical
 Granulom apical
 Chist radicular
 CARIA DENTARĂ
proces distructiv al ţesuturilor dure dentare caracterizat prin:
 evoluţie cronică ireversibilă
 demineralizarea componentelor calcificate
 proteoliza componentelor organice
 formarea unei cavităţi neregulate – cavitatea carioasă
Caria smalţului - proces distructiv al elementelor anorganice
şi organice, al prismelor şi substanţei interprismatice.
Caria dentinei – secundară cariei de smalţ.
 CARIA DE SMALŢ

 Etapa primară a cariei dentare

 Iniţial se demineralizează smalţul apoi se

alterează matricea organică

 Etape:
• placa dentară bacteriană
• alterarea cuticulei smalţului
• fragmentarea prismelor– caria primară
• progresarea spre joncţiunea smalţ-
dentină - caria secundară

 Formă conică
 CARIA DE SMALŢ
Microscopie:
 zonă de distrucţie a smalţului
 vârful spre joncţiunea smalţ-dentină
 cavitatea carioasă conţine: floră microbiană, resturi laimentare,
smalţ necrozat
 CARIA DE DENTINĂ
• Secundară cariei de smalţ, cariei de cement radicular
• Evoluţie rapidă - mineralizare redusă a dentinei
• Complicaţii Leziuni pulpare, Leziuni periodontale
Microscopie:
Zonă de dezintegrare:
Superficial
floră microbiană
resturi alimentare
dentină necrozată
Profund – canalicule dilatate
Zonă de invazie:
canalicule invadate de floră microbiană
Zonă de scleroză:
canalicule îngustate, obliterate (calciu)
Zonă de dentină reacţională
 PULPITA ACUTĂ SEROASĂ
• Inflamaţia ţesutului pulpar
• La dinţii cu carii profunde
• Parţială – coronară
• Totală - coronaro-radiculară

Microscopie:

• Exudat seros
• PMN
• Congestie vasculară
• Odontoblaste cu leziuni degenerative:
– degenerescenţă hidropică
 PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ
• Localizată – abces
• Generalizată – flegmon pulpar
Microscopie:
 exudat purulent, congestia capilarelor pulpare, edem (aspect spongios)
 PULPITELE CRONICE

Microscopie:
• ţesut pulpar fibrozat, cu arii de hialinizare şi
calcificare,

• infiltrat inflamator limfoplasmocitar,

• vase cu pereţii îngroşaţi şi lumen

trombozat,

• odontoblaste cu leziuni degenerative

(steatoză, atrofie)

• camera pulpară se îngustează prin

depunerea dentinei secundare de iritaţie
PULPITELE CRONICE - Calcificari pulpare
 LEZIUNI ALE PERIODONŢIULUI APICAL
Inflamaţii apicale acute şi cronice produse frecvent prin propagarea infecţiei
pulpare prin foramenul apical (vârful rădăcinii) → abces apical → granulom
apical → chist radicular.

ABCESUL APICAL - proces supurativ acut sau cronic a peroidonţiului apical.

Exudatul purulent:
se poate evacua în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă
se poate acumula în submucoasă – abces gingival = parulis

GRANULOMUL APICAL - periodontită cronică granulomatoasă nespecifică

circumscrisă situată la apexul unui dinte nevital.

CHISTUL RADICULAR - sechelă a granulomului apical.

Resturile epiteliale din interiorul granulomului (resturile Malassez) stimulate de inflamaţie proliferează
şi duc la formarea unei cavităţi chistice delimtată de epiteliu scuamocelular fară keratinizare.
 GRANULOMUL APICAL

• Înlocuire a ţesutului osos

alveolar cu ţesut de granulaţie
• Formaţiune rotundă, bine
delimitată
GRANULOMUL APICAL

Microscopie:

Central – ţesut de granulaţie

 vase de neoformaţie
 celule inflamatorii
 fibroblaste
Periferic – fibre de colagen
 CHISTUL RADICULAR
Resturile epiteliale din interiorul granulomului (resturile
Malassez) stimulate de inflamaţie proliferează şi duc la
formarea unei cavităţi chistice delimtată de epiteliu
scuamocelular fară keratinizare.
 CHISTUL RADICULAR
• Sechelă a granulomului apical

• Cavitate chistică tapetată de epiteliu

scuamocelular fără keratinizare

• Conţinutul chistului – din masă

amorfă palid-eozinofilă cu celule
inflamatorii, cristale de colesterol,
celule xantice

• La periferie – perete fibros cu

infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
± PMN, cristale de colesterol, celule
xantice, hemosiderină