PATOLOGIA

CAVITĂŢII ORALE

LP 10

Dr. Simona-Eliza Giuşcă

1. TUMORILE CAVITĂŢII ORALE
2. LEZIUNI CU POTENŢIAL DE MALIGNIZARE
(LEZIUNI PRECANCEROASE)
TUMORI BENIGNE
 Papilomul scuamo-celular al cavităţii orale
Definiţie: tumora benigna epiteliala compusa
din proiecţii digitiforme ale epiteliului
stratificat scuamos al mucoasei orale

Etiologie: 50% virală (HPV subtip 6,11)

Localizare: cel mai frecvent la joncţiunea dintre

palatul moale şi cel dur, buze, limba sau gingie.

Macroscopic :
leziune unică sau multiplă
suprafata neregulata (aspect conopidiform)
albicioasă sau rozie
sesilă sau pediculată,
diametru < 1 cm
 PAPILOM SCUAMOCELULAR - LIMBĂ
Microscopic:
 proliferarea tumorală a epiteliului stratificat scuamos
 dispusă pe axe conjunctivo-vasculare
 cu rol de suport şi nutritiv
 PAPILOM SCUAMOCELULAR - LIMBĂ
 Epiteliul stratificat scuamos proliferat pastrează structura şi stratificarea normală
 strat bazal
 strat spinos – acantoză (starturi suprapuse de celule scuamoase)
 strat granulos – hipergranuloză (variabil)
 strat gros de keratină – hiperkeratoză (variabil)/ parakeratoză
Membrana bazală dintre epiteliul scuamocelular proliferat şi axul conjunctivo-vascular
este INTACTĂ.
 LIPOMUL ORAL
• Tumoră benignă formată din ţesut
adipos matur
• Localizare - frecvent în zonele ce
prezintă ţesut adipos: limbă,
planşeu oral, gingie, buze, obraz,
regiunea palatină

Macroscopic
 tumoră nodulară încapsulată
 culoare galbenă
 consistenţă redusă
 aspect lobulat pe secţiune (lobuli
separaţi prin benzi alb-cenusii)
LIPOM ORAL - LIMBĂ

Microscopic:
• tumoră nodulară
• delimitată de capsulă conjunctivă
• constituită din ţesut adipos matur
 adipocite mature
 nucleu excentric
• traversată de axe conjunctivo-vasculare

Aspectul lobulat şi axele conjunctivo-

vasculare diferenţiază tumora de ţesutul
adipos normal
 LIPOM ORAL

Variante histologice de lipom:

 Fibrolipom - ţesut fibros bine
reprezentat
 Angiolipom – vascularizaţie bine
reprezentată
 FIBROMUL ORAL
• Tumora benignă a fibroblastelor
• Localizat mai frecvent pe gingie,
buze, limbă, palat

Macroscopic:
 leziune nodulară, solitară, fără
capsulă
 adesea pediculată
 consistenţă variabila: moale şi
mixomatoasă sau fermă - elastică
 dimensiuni: de la câţiva mm 
câţiva cm
 Fibrom jugal

Microscopic:
leziune nodulară acoperită de epiteliu
scuamocelular
 stromă colagenică cu fascicule de
colagen orientate în variate sensuri
 fără celule inflamatorii
 fibroblastele pot avea aspect de
celule gigante
 NU este delimitat (neîncapsulat)
 HEMANGIOMUL
• Tumoră benignă constituita din
vase de sânge
Macroscopie
 plană/proeminentă
 culoare albăstruie/roşie/ purpurie
 vasele au caracter funcţional
 La compresiune se decolorează
(golirea vaselor de sânge)
 Se recolorează la decompresiune

Tipuri:
 Capilar – vase mici, de tip capilar
 Cavernos – vase mari, dilatate, ce
conţin sânge sau trombi
 HEMANGIOM CAPILAR
- mucoasă jugală -
 formată din lobuli vasculari,
care contin numeroase vase de
tip capilar unite prin benzi de
ţesut conjunctiv
 Hemangiom capilar
Mucoasă jugală
 are creştere lobulară, ceea ce-i
confera un caracter pseudo-
infiltrativă

 !!!! Nu prezintă capsulă

 Limfangiomul
• Leziune benignă constituită din
numeroase vase limfatice
• Localizare frecvent la nivelul limbii

Macroscopic:
 nodularităţi neregulate ale
mucoasei, cu proiecţii roz sau roz-
cenuşiu, în boabă de strugure,
 mărime variabilă
 LIMFANGIOM GINGIVAL

 Tipuri
 Capilar – vase limfatice mici cu
perete subţire
 Cavernos – vase limfatice mari
 LIMFANGIOM GINGIVAL

Microscopie:
 vase limfatice mici, cu limfă şi
limfocite
 localizate adiacent epiteliului de
acoperire
 între vasele limfatice:
 fibre de colagen
 limfocite, foliculi limfoizi
 nu prezintă capsulă
LEZIUNI CU POTENŢIAL DE MALIGNIZARE
(LEZIUNI PRECANCEROASE)
 Leucoplazia
Leucoplazia (Leucoplachia)
• Principala leziune precanceroasă a cavităţii orale, risc de malignizare 5-6%
• Placă albă, “pată”, care nu poate fi înlăturată prin ştergere, diametru 5 mm (OMS)
• adult – 40-70 de ani, M:F=2:1
• Factori iritativi locali:
– mecanici: resturi radiculare, carii dentare netratate, lucrări protetice deficitare
– chimici: alcoolism, fumat
– inflamatori: candida albicans
– generali: metabolici, hormonali
 Leucoplazia
Macroscopic:
 leziuni solitare sau multiple, adesea cu margini
abrupt delimitate
Leziuni îngroşate/netede/zbârcite/fisurate/plăci
verucoase, proieminente, uneori ondulate
 Leucoplazia
• Localizări: versant mucos buza inferioară, limbă, mucoasa jugală
 Leucoplazia
Microscopic:
 modificări epiteliale variabile:
hiperkeratoză ce acoperă un
epiteliu îngroşat, hiperplazic 
modificări displazice ce pot
progresa spre carcinom in situ.
• Hiperplazia epiteliului
– Hiperplazia stratului bazal
– Acantoză
– Parakeratoză
– Hiperkeratoză

Hiperkeratoză  modificări displazice 

carcinom in situ

!! Inflamație mononucleară subjacentă

TUMORI MALIGNE
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
AL CAVITĂŢII ORALE
• tumoră malignă cu originea în
epiteliul stratificat scuamos al
mucoasei orale
• cea mai frecventă tumora a cavitatii
orale
• asociere cu fumatul
• 50% = HPV tipurile 16, 18, 33

Macroscopic:
 leziuni nodulare proeminente pe
care se dezvoltă ulceraţii centrale, cu
margini pronunţate

LOCALIZARE
- suprafață ventrală limbă
- planșeu oral
- buza inferioară
- palat moale
- gingia
Carcinom scuamocelular de buza
– 40% din carcinoamele orale
– 90% buza inferioară, joncţiunea roşul buzelor/cutanată, ½ distanţei între linia
mediană şi comisura bucală
– Factori favorizanţi: fumatul (pipă), leucoplazia, cheilita glandulară, actinică, cronică
– Macroscopic: ulcerată/indurată
– Extindere: cutanată, versant vestibular, creasta alveolară, comisura bucală
– Metastaze: ganglioni submandibulari şi submentonieri
 Carcinom scuamocelular keratinizat de buză
• Tumora distruge MB şi are caracter infiltrativ în profunzime

• Forme BD → anaplazice

• Creștere lentă → rapidă

 Carcinom scuamocelular
keratinizat de buză

Microscopie:

 insule compuse din celule poligonale

atipice, asemănătoare cu celulele
spinoase ale epidermului separate de
o stromă conjunctivă redusă

 prin diferenţiere celulele tumorale se

încarcă cu keratină, dispusă sub
formă de lamele concentrice
localizate in centrul insulelor
tumorale - globi cornoşi sau perle
keratozice
 Carcinom scuamocelular de limba

– 25% din carcinoamele orale

– Localizare: 2/3 posterioară a limbii,
marginile laterale
– Factori favorizanţi: alcoolul, fumatul,
ulceraţiile produse de cariile dentare,
resturile radiculare, proteze incorect
adaptate, sifilis
– Macroscopic: vegetantă, ulcerată
– Evoluţie: infiltrază planşeul bucal cu fixarea
limbii, invazia amigdalelor
– Metastaze: ganglioni submandibulari,
jugulari
 PATOLOGIA
GLANDELOR SALIVARE
LP 11

Dr. Simona-Eliza Giuşcă

CHISTURILE SALIVARE

• MUCOCEL
• RANULĂ
• CHIST DE DUCT SALIVAR
 CHISTURILE SALIVARE
• Se formează fie secundar obstrucţiei ductului excretor al glandelor salivare
cu retenția secreţiei intraductal, fie secundar rupturii traumatice a ductului,
cu extravazarea secreţiei şi dezvoltarea unui chist.
 Mucocelul
• Localizare:
- afectează glandele salivare minore: buza inferioară, mucoasa jugală, partea
ventrală limbă, regiunea sublinguală
• Copii, adulții tineri
• Datorat întreruperii continuității unui duct salivar cu eliminarea produsului de
secreție în stroma din jur (traumatism)
• Macroscopic:
Nodul bine delimitat, fluctuent, suprafață netedă, transparentă, culoare albăstruie,
mm-1,5 cm
 Mucocelul
• Microscopic:
- Material bazofil, mucinos cu rare macrofage asociate situat în corionul mucoasei
bucale sau submucoasă
- Delimitat de către un țesut de granulație → casulă fibroasă
• Pseudochist – nu are perete propriu (lipsa tapetare epiteliala)

https://dental.washington.edu/oral-pathology
 Ranula
• Broscuța, grenouilette
• Localizare:
- afectează glandele submandibulare/sublinguale, minore
- mucocel dezvoltat la nivelul planșeului bucal, paramedian,
deasupra mușchiului milohioidian

• Macroscopic:
- Formațiune nodulară, fluctuentă,
consistență moale, culoare albăstruie,
mai mare decât mucocelul - ∆ >1,5 cm,
cu conținut lichidian, nedureroasă

• Microscopic:
- Cavitate chistica delimitat de țesut de
granulație / țesut fibros
 Chistul de duct salivar
• Chist de retenție mucos, sialochist
• Localizare:
―glande salivare majore (parotidă) sau minore prin obstrucția patologică a unui duct cu
dilatarea chistică a acestuia
• Microscopic: chist adevarat - delimitat de un epiteliu stratificat cilindric / cubic, ±
metaplazie scuamosa

http://www.jomfp.in
 SIALADENITA
= Inflamaţia glandelor salivare de etiologie variată, infecțioasă/neinfecțioasă
Căi de infecţie:
• cale canaliculară - propagarea infecţiei de la stomatitele microbiene
• cale hematogenă - în cazul infecţiilor virale şi septicemice
• cale limfatică - propagarea infecţiei din vecinătate – otite, osteomielita maxilarelor,
supuraţii dentare

Clasificare:

•Acute •Cronice
- primare - specifice (TBC, actinomicoza)
- secundare - nespecifice
SIALADENITA CRONICĂ
GLANDĂ PAROTIDĂ
Clinic: glanda se tumefiază şi are duritate
lemnoasă
Microscopie:
• ectazie ductală cu infiltrat inflamator cronic
periductal/ difuz – limfocite, plasmocite, ±
foliculi limfoizi
• atrofia acinilor + fibroză
TUMORILE GLANDELOR SALIVARE
• 2-6% din tumorile cervico-faciale

• Sunt în majoritate tumori epiteliale, rar conjunctive

• Provin din proliferarea epiteliului ductelor excretorii şi a

celulelor mioepiteliale, rar din acini

• 70-80% interesează glanda parotidă

ADENOM PLEOMORF
GLANDĂ PAROTIDĂ
Tumoră benignă cu origine în celulele
mioepiteliale cu diferențiere epitelială și
mezechimală
- cea mai frecventă tumoră a glandelor
salivare, glanda parotida, glandele
salivare minore https://www.webpathology.com

- malignizează rar (<5%)

Macroscopic:
• tumoră încapsulată (capsulă
incompletă la nivelul glandelor
minore)  mobilă
• dimensiuni, consistență = variabile
• aspect omogen pe secţiune, cu arii
albe sau tranlucide
• cu sau fără necoză şi hemoragie

https://www.webpathology.com
ADENOM PLEOMORF
GLANDĂ PAROTIDĂ
Microscopic:
 Capsulă
 TUMORĂ MIXTĂ – 3 componente:
• Celule epiteliale (ductale) cu aspect
cuboidal, scuamoas, bazaloid – formează
stratul interior al structurilor tubulare şi
chistice
• Celule mioepiteliale cu aspect
plasmacitoid, fuziform, epitelioid, stelat –
formează stratul extern al structurilor
tubulare şi chistice și sunt dispersate și în
stroma mixoidă
• Componenta stromală – diferenţiere
mezenchimală produsă de celulele
mioepiteliale – stromă condro-mixoidă,
hialină, fibroasă
- arii de degenerare metaplazică – metaplazie
scuamoasă, osoasă, adipoasă, mucinoasă

http://www.pathologyoutlines.com
ADENOM PLEOMORF

https://www.webpathology.com
ADENOM PLEOMORF
GLANDĂ PAROTIDĂ
Adenom pleomorf cu arii de metaplazie osoasă şi adipoasă

http://www.pathologyoutlines.com
 TUMORA WARTHIN
• Tumoră benignă
• adenolimfom sau chist adenom
papilifer limfomatos
• 10% bilaterală/multifocală
• Localizare: aproape exclusiv glanda
parotida

• Macroscopic:
https://www.slideshare.net/tumors-of-salivary-gland
• formaţiune nodulară rotundă/ovoidă
• încapsulată
• pe secţiune palid - cenuşie cu spaţii
chistice cu conţinut clar/mucoid

https://www.slideshare.net/tumors-of-salivary-gland
TUMORA WARTHIN
 TUMORA WARTHIN
(ADENOLIMFOM)
• Microscopic: = adenom chistic
− Structuri glandulare cu aspect chistic, cu
proiecţii/expansiuni papilare tapetate de epiteliu
bistratificat
− Stromă ce conţine numeroase elemente limfoide
− Spaţiile chistice conţin un material eozinofil,
granular
TUMORA WARTHIN
(ADENOLIMFOM)

Epiteliu bistratificat:
− spre lumen – celule cilindrice cu
citoplasmă eozinofilă, fin
granulară
https://www.webpathology.com
− spre stromă – strat discontinuu
de celule mici, poligonale/cubice

Stroma:
− ţesut limfoid cu dispoziţie
foliculară, uneori cu formare de
centri germinativi

https://www.webpathology.com
 CARCINOMUL ADENOID CHISTIC
• Tumoră epitelială malignă caracterizată
prin diferenţiere bifazică – epitelială ductală
şi mioepitelială
• Capacitate  de metastazare
• Localizare: frecvent ȋn glandele salivare
minore de la nivelul palatului
• Evoluție agresivă, pronostic rezervat (!!
tumorile solide)

• Macroscopic:
• tumoră fermă, albă, aparent circumscrisă,
cu margini infiltrative
• creştere lentă, dureroasă
• parotidă – paralizie de nerv facial
CARCINOMUL ADENOID CHISTIC
 CARCINOM ADENOID CHISTIC

• Microscopic:
!!! trei pattern-uri histologice:
• tubular
• cribriform
• solid
Tumoră bifazică - două tipuri celulare:
• Celule epiteliale ductale - care tapetează
ductele
(!! materal bazofil central=exces de MB)
• Celule mioepiteliale
• stromă conjunctivă
• invazie perineurală frecventă
CARCINOM ADENOID CHISTIC
Carcinom adenoid chistic – pattern cribriform
 PATOLOGIA
MAXILARELOR
Chisturi și pseudochisturi
Tumori
LP 12
 CHISTURILE DE MAXILAR

• reprezintă cavităţi intraosoase care au originea în ţesuturile

dentare sau în resturile epiteliale localizate în fisurile maxilarelor
în cursul dezvoltării fetale
• Majoritatea sunt tapetate de epiteliu

• Tipuri:
- odontogene (inflamatorii și de dezvoltare)
• Chistul apical (radicular)
• Keratochistul
- neodontogene
 Chist radicular/apical/periodontal
 Chist odontogen inflamator
 Secundar unui proces infecţios pulpar şi
periapical (abces)
 !!! precedat de granulom inflamator
periapical (resturile Mallasez)
 Localizare: 60% mandibulă, 40% maxilar,
frecvent la nivelul incisivilor şi molarilor

Macroscopic
• structură chistică atașată de apexul unui
dinte neviabil
• perete gros
• conținut - fluid apos, gălbui sau semi-solid,
maroniu de consistență păstoasă
 Chist radicular/apical/periodontal

Microscopic
• Cavitate chistică tapetată de epiteliu
scuamocelular fără keratinizare, cu grosimi
variabile

• La periferie – perete fibros cu infiltrat

inflamator limfo-plasmocitar
± PMN, cristale de colesterol, celule xantice,
hemosiderină

• Conţinutul chistului – din masă amorfă

palid-eozinofilă cu celule inflamatorii,
cristale de colesterol, celule xantice, rari
corpi hialini RUSHTON
 Keratochistul
 Chist odontogen de dezvoltare
 dezvoltat din epiteliul organului smalţului/resturile Mallasez
 Localizare: în unghiul mandibulei și pe ramul ascendent al mandibulei
Macroscopic: cavitate chistică, unică sau multiplă, uni sau multiloculară pe
secțiune, conţinut alb-galbui-cremos
 KERATOCHISTUL
Microscopic:
• Cavitate chistică tapetată la interior
de epiteliu scuamocelular keratinizat

• La periferie - perete fibros fără

inflamaţie (capsulă conjunctivă),
uneori cu resturi epiteliale ce explică
recidivele

• Conţinutul chistului – keratină,

detritus necrotic
 TUMORI

Odontogene/ neodontogene

• benigne / maligne
• epiteliale/ conjunctive
• primare / secundare
 AMELOBLASTOMUL

- Tumoră odontogenă benignă, epitelială, local invazivă, distructivă, cu

tendinţă la recidivă, localizată intraosos.

Origine:

• resturi ale organului smalțului

• resturi din lamina dentară

• epiteliul chisturilor odontogene

• celulele bazale ale mucoasei orale

Localizare: frecvent mandibulă

Rx: baloane de săpun /fagure de miere

 AMELOBLASTOMUL
Macroscopic

• aspect nodular, neîncapsulată

• pe secțiune - zone solide și chistice

• culoare alb-cenuşie, cu zone dure ce

alternează cu arii gelatinoase

!!! dezvoltarea intraosoasă va

determina erodarea corticalei,
cu infiltrarea ulterioară a
țesuturilor perimaxilare

https://www.webpathology.com
 AMELOBLASTOMUL

Microscopie:
• Plaje / insule tumorale epiteliale
rotunde sau alungite compuse din
celule epiteliale
– Le periferie – celule cubice sau
cilindrice dispuse în palisadă, cu
polaritate nucleara inversata
– Central – celule poliedrice, stelate
cu dispoziţie laxă
• În unele insule se formează
chisturi (din degenerescenţa
hidropică a celulelor tumorale)
• Stromă conjunctivă
AMELOBLASTOMUL
PATOLOGIE ODONTALĂ ŞI
PARODONTALĂ
LP 9

Dr. Simona-Eliza Giuşcă

 PATOLOGIE ODONTALĂ

• Cariile dentare
• Pulpite
• Abcesul apical
• Granulomul apical
• Chistul radicular
 CARIA DENTARĂ

= proces distructiv al ţesuturilor dure dentare de natură bacteriană

caracterizat prin:
 demineralizarea componentei anorganice
 proteoliza componentei organice
 formarea unei cavităţi neregulate – cavitatea carioasă
 evoluţie cronică ireversibilă

Caria smalţului - proces distructiv al elementelor anorganice şi organice ale

smalţului (prisme şi substanţa interprismatică)
Caria dentinei – secundară cariei de smalţ

Evoluție uzuală spre pulpită

CARIA DENTARĂ

Etiopatogenie – multifactorială:
1. Microorganisme = dezechilibru floră
comensală-floră cariogenă
- Streptococcus mutans
- Lactobacillus
- Actynomices
2. Gazda
- Rolul protector al salivei
- Susceptibilitate diferită dinți temporari-
dinți permanenți
- Igienă deficitară
3. Alimente cariogene
- Glucidele - !! scad pH-ul în placă
4. Timpul
 CARIA SMALŢULUI
• “Placa bacteriană” dentară (resturi alimentare, bacterii, mucină)  pH ↓, enzime
bacteriene  necroza peliculei dobandite a smalţului (macroscopic culoare brun-verzuie)
• Progresia florei bacteriene de-a lungul tecilor prismatice  demineralizarea matricei
anorganice, alterarea matricei organice, cu distrugerea (dezintegrarea) prismelor
(macroscopic prisme opace, cretoase)  caria smalţului (microscopic formă conică) 
fragmentarea şi spălarea prismelor dezagregate  cavitate larg deschisă = cavitatea
carioasă
• Evoluţie: progresie spre joncţiunea smalţ-dentină, extindere în suprafaţă  caria
secundară de dentină
 CARIA SMALŢULUI

 Carie primară

 Localizare:
- zone de retenție de la suprafața dinților -
șanturi, fisuri
- suprafeţe netede

Macroscopie
• zonă maronie pe suprafaţa / zonă albă opacă,
cu aspect calcaros, adiacent unui punct de
contact
 CARIA SMALŢULUI

Microscopie
 formă conică: zonă de distrucţie a smalţului cu
vârful spre joncţiunea smalţ-dentină
 precavitar - ȋnainte de formarea cavităţii - 4
zone cu transluciditate diferită – grade diferite
de demineralizare și remineralizare a smalțului
(dinspre profunzime spre suprafață):
 - zona translucidă
 - zona întunecată
 - corpul leziunii
 - zona de suprafață

Caria smalţului - zone cu grade diferite de mineralizare

(examen in lumina polarizata)
 CARIA SMALŢULUI
Microscopie
 formă conică: zonă de distrucţie a
smalţului cu vârful spre joncţiunea
smalţ-dentină

 cavitatea carioasă conţine floră

microbiană, resturi alimentare şi
structuri demineralizate, necrozate ale
smalţului
CARIA DE DENTINĂ

• Secundară:
– cariei de smalţ
– cariei de cement radicular
• poate fi și primară în defecte ale
joncțiunii smalț-cement

Evoluţie rapidă - mineralizare redusă a

dentinei
Clinic - dureri spontane sau provocate
Macroscopic:
• zonă de culoare galben-brună

Complicaţii:
– Leziuni pulpare
– Leziuni parodontale

https://www.dentaljuce.com/diagnosis-dental-caries
 CARIA DE DENTINĂ
Microscopie
Zonă de dezintegrare:
Superficial (strat necrotic)
floră microbiană
resturi alimentare
dentină necrozată
Profund – tubuli dentinali dilataţi

Zonă de invazie:
- tubuli dentinali invadaţi de floră microbiană
- strat de dentină afectat (pătura de demineralizare)
- dentina peri-tubulară demineralizată/intra-tubulară puțin
afectată
Zonă de scleroză± Zonă de dentină reacţională
- Tubuli dentinali îngustaţi, obliteraţi (calciu)
CARIA DE DENTINĂ
CARIA DE DENTINĂ
 Pulpite
= Afecțiuni inflamatorii ale pulpei dentare
Clasificare
– Pulpită acută:
• Seroasă
• Purulentă
– Pulpită cronică - Deschise
- Închise (camera pulpara integra)
La dinţii cu carii profunde
– Parţială – coronară
– Totală - coronaro-radiculară
 PULPITA ACUTĂ SEROASĂ
• Exudat seros, rare PMN
• Ly-plasmocite
• Congestie vasculară
• Edem
• Odontoblaste cu leziuni degenerative:
– degenerescenţă hidropică
 PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ
Inflamaţie acuta purulenta a pulpei dentare
– Localizată – abces
– Generalizată – flegmon pulpar
Microscopie
 exudat purulent, congestia capilarelor pulpare, edem (aspect spongios) → evoluție
spre necroză pulpară
 PULPITELE CRONICE

• Pulpitele cronice închise - au o simptomatologie redusă,

evoluţie îndelungată şi sunt consecutive pulpitelor care
evoluează cronic de la început

• Pulpitele cronice deschise - consecutive unor carii penetrante

care permit drenarea exudatului inflamator, dar favorizează
suprainfectarea pulpei cu floră microbiană din cavitatea orală

!! Morfologic = inflamație mononucleară, țesut de granulaţie

(conjunctivo-vascular de neoformație), fibroză
 PULPITELE CRONICE
Pulpita sclero-atrofică

Microscopie
• Pulpa dentară fibrozată, cu arii de
hialinizare şi calcificare

• infiltrat inflamator limfoplasmocitar

• vase cu pereţii îngroşaţi şi lumen

trombozat

• odontoblaste cu leziuni degenerative

(atrofie, steatoza)

• camera pulpară se îngustează prin

depunerea dentinei secundare de iritaţie
 Pulpita cronică hiperplazică
(Polip pulpar)
Formă particulară = pulpită cronică deschisă caracterizată prin inflamaţie mixtă şi
formarea de țesut de granulație exuberant într-o cameră pulpară deschisă
(epitelizat prin alunecarea epiteliului gingival de vecinătate - resturilor Malassez).

muguri de consistenţă moale, culoare

roşie, sângerânzi

Pulpita cronică hiperplazică = rezultatul cariilor acute agresive în dinţii tineri

care ajung repede la pulpa înainte de a deveni complet necrotică
 PATOLOGIE PERIAPICALĂ
- procese inflamatorii apicale acute şi cronice produse frecvent prin propagarea
infecţiei pulpare prin foramenul apical (vârful rădăcinii) → abces apical →
granulom apical → chist radicular.

ABCESUL APICAL
GRANULOMUL APICAL
CHISTUL RADICULAR
 Patologie periapicală
ABCESUL APICAL
– inflamaţie supurativă (purulentă) localizată ȋn parodonţiul apical, cu evoluţie acută sau
cronică
- simptomatic, dureros, asociat cu mobilitate dentară
Evoluţie
- se poate evacua în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă
- se poate acumula în submucoasă – abces gingival = parulis
- poate fistuliza (asimptomatic)
 Patologie periapicală
ABCESUL APICAL

Microscopic:
- exudatul purulent (zonă de necroză de lichefacţie) cu liza ţesuturilor periapicale
- congestie în ligamentele parodontale

Ricucci D, Bergenholtz G, 2004

 Patologie periapicală
GRANULOMUL APICAL
- Parodontită cronică nespecifică, circumscrisă situată la apexului unui dinte nevital
- secundar extinderii infecţiilor pulpare prin foramenul apical
Macroscopic: masă moale/fermă, rotundă, bine
delimitată, roșie/gălbuie

Microscopic
Central:
•ţesut de granulaţie=vase de neoformaţie
•celule inflamatorii
•fibroblaste
Periferic:
•fibroză, vascularizație redusă
!! Evoluție: formarea unui chist (fără
tratament)
 Patologie periapicală
GRANULOMUL APICAL

Microscopic

Central:
•ţesut de granulaţie=vase de neoformaţie
•celule inflamatorii
•fibroblaste
Periferic:
•fibroză, vascularizație redusă
!! Evoluție: formarea unui chist (fără tratament)
 Patologie periapicală
CHISTUL RADICULAR
CHISTUL RADICULAR - sechelă a granulomului apical → proliferarea resturilor epiteliale
din interiorul granulomului (resturile Malassez)  formarea unei cavităţi chistice delimtată
de epiteliu scuamocelular fară keratinizare.
Macroscopic : masă sferică moale, cu conținut gălbui
Microscopic: cavitate + perete

Ricucci D, Bergenholtz G, 2004

 CHISTUL RADICULAR Patologie periapicală

Microscopic: cavitate + perete

• Central = cavitate chistică cu conţinut reprezentat de o
masă necrotică amorfă palid-eozinofilă cu celule
inflamatorii, cristale de colesterol, celule xantice
• Perete = la interior tapetat de epiteliu scuamos fară
keratinizare; la periferie = tesut fibros cu infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar ± PMN, cristale de
colesterol, celule xantice, hemosiderină

Ricucci D, Bergenholtz G, 2004

 PATOLOGIE PARODONTALĂ
Boala parodontală – afecţiune degenerativă şi/sau inflamatorie care interesează
ţesuturile de susţinere ale dintelui

2 tipuri de leziuni:
1. Leziunea inițială = gingivita
2. Parodontita

Gingivita = inflamația acută/cronică a gingiei ± proliferare (hiperplazie)/recesiune

gingivală

• Gingivita cronică
• Hiperplazii gingivale localizate - Epulis
 Gingivita cronică
• inflamație cronică a gingiei
• iniţial inflamaţie în papila interdentară → restul mucoasei gingivale
Macroscopic:
• tumefacţie şi culoare roșu intens -violacee a mucoasei gingivale
• consistență scăzută, netedă, lucioasă
Gingivita cronică

Microscopic:
În lamina propria a mucoasei:
• edem
• infiltrat inflamator difuz
ly-plasmocitar, macrofage
• fibroză, hemoragie
 Hiperplaziile gingivale
- leziuni cu aspect pseudotumoral, caracterizate prin mărirea în volum a
mucoasei gingivale cu caracter generalizat sau localizat

Hiperplaziile gingivale generalizate (HGG)

1. Inflamatorii
2. Fibroase
3. Idiopatice
4. Medicamentoase - fenitoin, ciclosporine

HG localizate = epulis
1. vascular (gravidic)
2. fibros
3. cu celule gigante

!! TRATAMENT = CHIRURGICAL
 HG localizate - epulis
= proces reactiv secundar iritaţiilor cronice locale

• EPULIS – epi - pe, ulon – gingie

 Leziune cu aspect pseudotumoral localizată pe gingie
 reprezintă proliferarea în exces a parodonţiului marginal

Macroscopie:
• formaţiune nodulară, sesilă; unică
sau multiplă
• moale sau dură, culoare roz, uneori
ulcerată
• localizare în vecinătatea coletului
dentar, pe faţa vestibulară sau în
zonele de edentaţie
https://dentalspcare.com/oral-medicine/
 EPULIS FIBROS

Macroscopie:
• formaţiune fermă, roz, cu aspect
rotunjit
• frecvent la nivel interdentar

Microscopie
• masă nedelimitată de țesut
conjunctiv bogat in colagen
dispus în mănunchiuri groase
• fibroblaste
• infiltrat limfocitar perivascular (se
diferențiază de fibrom)
EPULIS FIBROS
GRANULOM PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

• Leziune hiperplazică reactivă, nodulară,

parţial acoperită de mucoasă gingivală
• Este asociat cu traumatisme sau iritaţii
anterioare
• Localizată pe gingie în ţesuturile interdentare
• Leziune agresivă, creşte rapid
• Afectează ţesutul osos subjacent
• Recidivează dacă nu este corect excizat
chirurgical
 GRANULOM PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

Microscopie
• ţesut conjunctiv fibros, fibroblaste
• stromă intens vascularizată cu capilare
de neoformaţie
• celule gigante osteoclast-like în plaje,
grupuri
– citoplasma eozinofilă
– nuclei multipli dispuşi dezordonat
în citoplasmă
• focare de hemoragie, pigment de
hemosiderină
GRANULOM PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR