TUMORI BENIGNE

Papilomul

tumoră benignă
în majoritatea cazurilor, excrescenţe papilare corelate cu infecţie HPV
Clinic, leziune exofitică papilară, cu un diametru, cel mai adesea mai mic de 1 cm; sesilă sau pediculată.
Culoarea sa este albicioasă (dacă prezintă cheratinizare) sau poate fi roz deschis (varianta noncheratinizat).
Localizarea cea mai frecventă a papilomului scuamos este la nivelul feţei ventrale şi dorsale a limbii,
uvulei, palatului moale, gingiilor.
Histopatologic - îngroşarea epiteliului pavimentos necheratinizat, cu formarea unui ax conjunctivo-vascular,
la nivelul tumorii. Excrescenţele papilare pot fi scurte, groase şi rotunjite sau, dimpotrivă, pot fi lungi, subţiri,
digitiforme. Îngroşarea epiteliului stratificat, şi formarea excrescenţelor papilare se realizează prin acantoză
(proliferarea stratului spinos), şi papilomatoză (alungirea crestelor epidermice), mai rar prin hipercheratoză
(îngroşarea stratului cornos).

1
 LEZIUNI PRECANCEROASE

Leucoplazia bucală
placarde albicioase la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic (în traducere = “placă
albă”)
etiologie variată:
–leziuni reactive (hipercheratoză reactivă, acantoză reactivă, cheilită actinică, stomatită nicotinică, arsuri
chimice sau fizice)
–leziuni neoplazice (displazie epitelială, carcinom in situ, carcinom spinocelular, carcinom verucos);
–infecţii (candidoză cronică hiperplazică, leucoplazia păroasă, placard mucos sifilitic)
–boli mediate imun (lichen plan, lupus eritematos)
–afecţiuni ereditare (leucoedema, nev spongios albicios)
–boli idiopatice (limbă păroasă, limbă în hartă geografică).

Nev alb spongios

Afecţiune ereditară autozomal dominantă
Leziuni albicioase, plicaturate ale mucoasei bucale, bilaterale, simetrice; debut înainte de pubertate
Microscopic: acantoză, spongioză şi hiperkeratoză a epiteliului mucoasei bucale; marcată degenerescenţă
balonizantă a celulelor din stratul spinos (aspect de celule clare) cu condensare eozinofilă perinucleară a
citoplasmei
Nu necesită tratament, nu se malignizează

Keratoză fricţională
Apare la nivelul zonelor care suferă traumatisme cronice – buze, marginea laterală a limbii, faţa internă a
obrajilor etc
Macroscopic: arii albicioase, neregulate
Microsocpic: hiperkeratoză; minim infiltrat inflamator cronic în corion
Nu asociază displazie în leziunile simple
Diminuează după încetarea traumatismului – rezolvarea defectului dentra, încetarea obiceiului cauzator
Dacă nu diminuează este necesară biopsia pentru a exclude un proces neoplazic

Stomatită nicotinică
Se asociază mai frecvent cu fumatul de pipă sau trabucuri
Apare de regulă la nivelul palatului – zone albicioase cu puncte roşii înconjurate de un inel albicios (orificii
inflamate ale ductelor excretoare ale glandelor salivare)
Microscopic: acantoză cu hiperortokeratoză; modificări inflamatorii minore la nivelul glandelor salivare –
fibroză, infiltrat inflamatorinerstiţial acinar, metapalzie pavimentoasă a ductelor excretorii
Tratament: încetarea fumatului; nu are risc crescut de apariţie de cancere de palat (ce excepţia care
fumează cu capătul aprins în gură) dar semnifică risc crescut de cancere cu alte localizări (pulmonar etc)

Leucoplazia idiopatică

Pete / plăci albe la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic şi care nu pot fi atribuite
unei anume etiologii
Cauze: fumatul (încetarea fumatului duce la regresia leziunii), alcoolul, traumatismele, deficienţe nutritive
(anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)
Variante macroscopice: leucoplazie pătată, leucoplazie verucoasă

2
 Microscopic: hiperkeratoză şi acantoză; grade variate de displazie mergând până la displazie severă /
carcinom in situ / carcinom scuamocelular microinvaziv

Eritroplazia

Pete / plăci roşii la nivelul mucoasei bucale Cauze: fumatul, alcoolul, traumatismele, deficienţe nutritive
(anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)
Mult mai rară decât leucoplazia dar prognostic mai rezervat – asociază mai frecvent displazie microscopic
Microscopic: 10% din cazuri prezintă diaplazie uşară sau moderată, 90% din cazuri prezintă cel puţin
displazie severă / carcinom in situ
Tratament: excizie chirurgicală – extinsă mai mult în suprafaţă şi nu atât în profunzime

3
 TUMORI MALIGNE

Cancerele orale
Majoritatea cancerelor cavităţii bucale (90%) sunt carcinoame scuamocelulare cu punct de plecare în
epiteliul mucoasei bucale
Medie de vârstă peste 40 de ani
Uşoară predilecţie masculină
Localizări predilecte:
–Buză inferioară
–limbă

Factori etiologici:
Substanţe carcinogenetice
–Fumat
–Alcool
–Mestecat de betel
Expunerea la soare–buze
Infecţii
–Sifilis
–Candidoză cronică
–Infecţii virale HPV 16
Displazie epitelială
Lichen plan
Diskeratoză congenitală

Factori care influenţează negativ prognosticul:

Descoperirea tardivă
Vârsta avansată
Sex masculin
Dimensiunea tumorii
–T1 < 2 cm, T2 2-4 cm, T3 > 4 cm
Gradul mare de anaplazie (tumori slab diferenţiate)
Tipul tumoral (variante acantolitice, fuzocelulare, bazaloide)
Prezenţa metastazelor limfoganglionare

4
Carcinomul de buză
Uşor vizibil
Frecvent la nivelul buzei inferioare
Localizare predilectă către linia mediană
Iniţial arie de îngroşare a mucoasei, ulterior indurate, eroziune cu crustă
Metastaze ganglionare locoregionale – primii afectaţi – limfoganglionii submandibulari; necesită timp lung
de evoluţie

Carcinomul de limbă
cea mai frecventă tumoră malignă intraorală
mai frecvent la bărbaţi după 50 de ani
macroscopic :
–ulceraţie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea ţesuturilor profunde; forma macroscopică cea mai
frecventă
–tumora exofitică –tumoră vegetantă pe suprafaţa limbii
–tumora endofitică – nodul situat sub o mucoasă aparent normală; ulceraţia apare tardiv în evoluţia bolii
–leucoplazie – fie este vorba de carcinoame scuamocelulare deja constituite, fie vor deveni, în timp,
carcinoame scuamocelulare
–eritroplazie - majoritatea sunt carcinoame scuamocelulare in situ sau chiar carcinoame scuamocelulare
invazive

Carcinomul scuamocelular de limbă

Cea mai frecventă localizare este reprezentată de marginea laterală posterioară a limbii (în circa jumătate
din cazuri); vârful limbii este afectat numai excepţional.
Microscopic
aspecte variabile
carcinoamele celor două treimi anterioare ale limbii sunt scuamocelulare
Marea majoritate sunt bine diferenţiate / moderat diferenţiate
carcinoamele treimii posterioare sunt nediferenţiate (prognostic mai grav – metastaze limfoganglionare
laterocervicale precoce)
Carcinoamele scuamocelulare ale limbii sunt mai agresive decât restul carcinoamelor scuamocelulare ale
cavităţii orale.
Invazia locală a ţesuturilor învecinate apare rapid şi este extensivă – tumora se fixează rapid la palat,
planşeul bucal, amigdale, consecinţa fiind diminuarea mobilităţii limbii
metastazele limfoganglionare apar precoce în evoluţia bolii, comparativ cu restul carcinoamelor
scuamocelulare ale cavitatii orale – afectează limfoganglionii laterocervicali, submandibulari şi
jugulodigastrici ipsilaterali
metastazele viscerale apar mai rar, situsurile predilecte fiind pulmonul sau ficatul