CHISTURILE

MAXILARELOR
DEFINITIE

formatiuni benigne
legate de sistemul dentar,
prezentndu-se ca o geoda
cptuit cu epiteliu

prezinta un continut
lichid
CLASIFICARE
I.Chisturi epiteliale
Odontogene:
 - de dezvoltare
- inflamatorii
Neodontogene

II. Pseudochisturi
CLASIFICARE
CHISTURI EPITELIALE
ODONTOGENE DE
DEZVOLTARE:
chist primordial
(keratochist)
chist folicular
(dentiger)
chist de eruptie
 chist periodontal
lateral
chistul gingival al
sugarului
chist gingival al
adultului
chist odontogen
calcificat
CLASIFICARE
CHISTURI
EPITELIALE
ODONTOGENE
INFLAMATORII
chist radicular
chist rezidual
 chist inflamator
lateral
chist paradental
CLASIFICARE
CHISTURI
EPITELIALE
NEODONTOGENE
chist duct nazopalatin
(de canal incisiv)
chist globulo maxilar
chist nazolabial
(nazoalveolar)
 chisturi mediane
(palatinal, alveolar si
median mandibular)
CLASIFICARE
PSEUDOCHISTURI

chist osos simplu

(traumatic, hemoragic)
chist anevrismal
GENERALITATI
Patogenie:

Formarea chisturilor se
datoreaz persistenei
resturilor epiteliale
 MALASSEZ, din
gubernaculum dentis, prin
proliferarea membranei
epiteliale din lama dentar.
GENERALITATI
Cauza favorizant a
apariiei chisturilor de
maxilar este de multe ori
infecia dentar (valabil n
cazul chisturilor radiculare
care sunt cele mai
numeroase), care
determin intrarea n
activitate i proliferarea
acestor resturi epiteliale
paradentare.
HISTOPATOLOGIE
 Chisturile sunt formate dintr-o
membran conjunctivo-
epitelial care se inser n jurul
apexurilor dentare (chistele
radiculare) sau a coroanelor
dinilor aflai n incluzie
(chistele dentigere).
Aceast membran prezint
3 straturi:
esut conjunctiv dens,
esut conjunctiv lax
epiteliu pavimentos stratificat
sau cilindric la interior.
HISTOPATOLOGIE
pot avea o mrime de la 0,5
mm 1 cm, pn la 8 - 10 cm.

La interior conin un lichid

clar, vscos, de coloraie
 glbuie, citrin, coninnd
cristale de colesterin i celule
epiteliale descuamate.

Dac se produc hemoragii

intrachistice culoarea
caracteristic se modific
devenind rou nchis, iar dac
se suprainfecteaz coninutul
devine purulent.

 Simptomatologi
e
Chisturile de maxilare
evolueaz n mai multe
perioade succesive:
 o perioad de dezvoltare
latent intraosoas
asimtomatic
o perioad de deformare i
exteriorizare - nedureroas,
simptomatologia subiectiv
fiind absent.
perioada complicaiilor
suprainfectare - tumefiere
mai accentuat, durere, stare
febril
DIAGNOSTIC

Ex. clinic
Ex. radiologic
Ex. vitalitatii dentare
 TRATAMENT
Tratamentul chisturilor de
maxilar este de obicei
chirurgical.
Tratamentul chirurgical poate
consta n:
Marsupializare
Extirparea radical (cura
radical)
Metoda rinologic
Incizia i drenajul coninutului
chistic.
MARSUPIALIZARE
Incizie pe maximul de
bombare al chistului.
Dup decolarea
mucoperiostului, tabla osoas
extern ce constituie peretele
extern al chistului se rezec
 Se evacueaz coninutul
chistului, iar lamboul
mucoperiostal este pus n
contact cu membrana chistului
prin nvaginarea lui n cavitatea
chistului.

Dezavantaje:
recidiva chistului
vindecare greoaie
CURA CHIRURGICALA
Preopeator ansanarea
cavitii bucale.

Dinii ce au legtur cu
cavitatea chistic se vor
pstra prin rezecii apicale.
 Accesul printr-o incizie
arcuat vestibular cu
convexitatea nspre fundul
de sac vestibular plasat n
dreptul chistului (incizia
Pichler) sau printr-o incizie
trapezoidal sau n L
invers.
CURA CHIRURGICALA
Se decoleaz
mucoperiostul, se
trepaneaz tabla osoas
extern, se descoper
membrana chistic care
este enucleat n
totalitate..
 n cavitile mai mici
este bine de tiut c
sngele ce poate umple
aceste caviti aduce un
aport suficient de
substane necesare unei
mai bune regenerri
osoase.

Cura radical prin

metoda rinologic este
folosit n chisturile cu
evoluie n sinusul maxilar
 INCIZIA SI DRENAJ
Metod excepional de
tratament ce se aplic n
cteva cazuri:
 Chiste supurate
voluminoase n care starea
general este afectat.
La bolnavi n vrst,
tarai ce nu pot suporta o
intervenie radical.
Chiste supurate la copii
cu dini n erupie.
TUMORILE
BENIGNE ALE
ESUTURILOR
MOI
CERVICO-ORO-
FACIALE


TUMORILE BENIGNE ALE

ESUTURILOR MOI
CERVICO-ORO-FACIALE

HEMANGIOMUL

LIMFAGIOMUL

PAPILOMUL
 ADENOMUL

ADENOMUL
PLEOMORF

BOTRIOMICOMUL
TUMORILE BENIGNE ALE
ESUTURILOR MOI
CERVICO-ORO-FACIALE

CHISTUL SEBACEU

CHISTUL MUCOID
 CHISTUL COLOID

GUA LINGUAL

CHISTUL DERMOID

RANULA

CHISTURILE I FISTULELE
ESUTURILOR MOI ALE GTULUI
HEMANGIOMUL
Apartine tumorilor vasculare

Diferenierea sistemului
vascular :
- stadiul de reea capilar
nedifereniat
hemangioamele capilare
- stadiul retiform malformaii
vasculare
- stadiul de maturare vascular
hemangioame pete de vin
i limfangioame

HEMANGIOMUL

Clinic

- apar n primele sptmni

de via

- cresc rapid n jurul vrstei

de 6-8 luni

- urmeaza o perioada
involuie lent
- macroscopic - tumori
proliferative
HEMANGIOMUL
Clinic:
- fin boselat
- culoare rou aprins.
- consisten ferm
- elastice la palpare,
- moale
- uor compresibile.

Histologic - cretere a
modificrilor endoteliale
ANGIOMUL
Diagnostic:

- Dificil clinic
- Angioagrafia
- Scintigrafia
- C.T.
- R.M.N.
- Doppler

HEMANGIOMUL
Tratamentul

Expectativa -
hemangiom
Laser - hemangioamelor
cutanate incipiente + pat
de vin
Prednison oral
 Interferon 2 cazuri
grave
HEMANGIOMUL
Tratamentul
Extirparea in hemangioame
complicate cu :
- trombocitopenie
- hemoragii
- Infecii
- decompensrile cardio-
pulmonare

Malformaiile vasculare -
extirparea total
-
excizii seriate.
 -
embolizare + extirparea
LIMFAGIOMUL

tumor benign
congenital

cu o evoluie
ndelungat

fe obicei este difuz

LIMFAGIOMUL

Clinic:
consisten moale,
nereductibil
nu se percepe fluctuen
 macrocheilie i macroglosie

Localizare :
buza superioare+ limba
planeu bucal+ obraz+
regiune parotidian i
laterocervical.

LIMFAGIOMUL

Tratamentul :

chirurgical = extirparea
tumorii
- excizii seriate.
- expectativ pana
la varsta adolescentei
 PAPILOMUL
etiologie necunoascut.
dimensiuni mici sub 1
cm
culoare roz.
pediculat.
se poate ulcera i
suprainfecta

Localizare:
mucoasa bucale, pe
limb, obraji, palat.
 Tratamentul este
chirurgical constnd n
extirparea tumorii.

ADENOMUL

origine epitelial
glande salivare mari,
dar i mici
 localizare: palat, limb,
obraji, planeu sau n
grosimea buzei superioare.
ADENOMUL

Dimensiuni mici, rar 1-3

cm diametru,

Nodul rotunjit,
nedureros de consisten
ferm sau renitent.

Multiple adenoame -
aspect de buz dubl sau
prolaps labial.
ADENOMUL
Tratament

chirurgical :
- extirparea adenomului
- prolapsul labial -
corecia plastic
ADENOMUL PLEOMORF
tumora mixta

origine epitelial dezvoltat

din neoplazia epiteliului
canalicular al glandelor salivare

localizare: bolta palatin,

obraji, buze, planeu bucal
ADENOMUL PLEOMORF
 debut nodular, este neted
sau boselat, de consisten
variabil de la renitent,
elastic la dur

evoluie lent, ndelungat,

fr tulburri funcionale sau
adenopatie

mucoas de aspect normal

recidiveaza frecvent

50% risc de transformare

maligna

ADENOMUL PLEOMORF

Tratamentul:
 - chirurgical : extirpare
BOTRIOMICOMUL
Pediculat

natur infecioas
botriococ

granulom teleangiectatic

Localizare :buza, limba sau

pe mucoasa jugala

etiologie : traumatismele
locale
BOTRIOMICOMUL
dimensiunile mici
culoare roie

suprafaa granular,
fisural, nedureroas

consisten elastic

sngernda spontan i la
palpare cu uurin.
BOTRIOMICOMUL

Tratamentul :

este chirurgical
necesitnd ablaia tumorii
mpreun cu pediculul su.
 LIPOMUL
mai puin frecvent la
nivelul cavitii bucale.

unic, de consisten
moale, mobil pe planurile
profunde

coloraie caracteristic
glbuie lipom superficial
LIPOMUL
Localizare: limba,
buza, obraz sau planeului
bucal
 poate crete -
dimensiuni importante

Poate avea si localizare

profunda
LIPOMUL

Tratamentul :

este chirurgical -
extirpare
CHISTUL SEBACEU
format dintr-o membran al
crei strat intern este format
din celule epidermice
 coninutul este o substan
alb-glbuie, pstoas

subcutanat, frecvent la fa i
gt

CHISTUL SEBACEU

nodul rotund-ovalar cu
diametrul de 1-2 cm

consistena este moale

fluctuent suprainfectare

Tratamentul este chirurgical

CHISTUL MUCOID
 origine traumatic legat de
glandele salivare mici

apariia sa rapid

buza inferioare, mucoasa jugala,

linguala

dimensiuni mici de civa mm, rar

ajungnd la 2-3 cm

acoperit de o mucoas translucid

care las s se vad coninutul lichid
fluctuent ce pare albstrui, mai rar
roz
mobil, nedureros

CHISTUL MUCOID
 se poate sparge cu eliminare
de lichid mucos, apoi
refacandu-se

Tratamentul:
- chirurgical : extirparea
chistului + glandele salivare
adiacente

CHISTUL COLOID
din resturile embrionare
ale canalului tireoglos

membrana sa = celule
glandulare tiroidiene
 coninutul este foarte
asemntor coloidului

suprahioidian, la baza
limbii

la copii i adolesceni
CHISTUL COLOID

Tratamentul:
const n extirparea
formaiunii chistice.
GUA LINGUAL
la baza limbii, faa
dorsal a sa, napoia V-
ului lingual
 tumor solid format
din esut tiroidian aberant

culoare roie-albstruie
GUA LINGUAL

Tratamentul:
-chirurgical : n ablaia
formaiunii tumorale

Scintigrafia :
lipsa glandei tiroida, nu se
extirpa, deoarece tumora
reprezinta de fapt o localizare
atipica a tiroidei
CHISTUL DERMOID
tumor congenital
 2% (din totalul chisturilor
dermoide) la nivelul capului i
gtului.

poriunea anterioar a
planeului, pe linia median, la
nivelul limbii

daca sunt deasupra

muchiului milohioidian
deplaseaz limba superior i
posterior
CHISTUL DERMOID
dac sunt localizate sub
muchiul milohioidian
deformeaza zona cervicala
 Nedureroase

se dezvolt insidios

mobil

dimensiuni de 2-3 cm, rar

8-12 cm
CHISTUL DERMOID

Tratamentul
- chistectomie
RANULA

BROSCUA, GRENOUILLETTE
LOCALIZARE: planeul bucal,
 chistica, mucoida,
frecvent la tineri.

Etiologie :
- transformarea chistic a unor
glande salivare accesorii
- resturile epiteliale ale celui
de-al doilea arc branhial sau
ale canalului tireoglos.
RANULA
membran subire i fragil

in interior conine un lichid

clar, vscos ca albuul de ou,
coninnd albumin i mucin

Forme :

Sublinguala
 Supraomohioidiana

RANULA SUBLINGUAL

cea mai frecvent

localizare

debut insidios

evoluie lent

crete progresiv cativa

cm

bombeaz sub mucoasa

planeului bucal
RANULA SUBLINGUAL
 form rotund, ovalar

este moale, fluctuenta

prin puncie se evacueaz

lichidul caracteristic mucoid,
filant

este independent de planul

osos, dar poate adera la
esuturile profunde ale
planeului bucal

coloraia pare albstruie

RANULA SUPRAHIOIDIAN
coexist cu ranula sublinguala
 poate apare ca o recidiva la o
extirpare incompleta a ranulei
sublinguale

semnele clinice exobucale

sunt mai accentuate

bombeaza submandibular
ntre marginea bazilar i osul
hioid

se poate extinde si in regiunea

submentonier

RANULA SUPRAHIOIDIAN

tegumentele acoperitoare
normale
 consistena este moale,
fluctuent

daca sunt prezente ambele

forme , aspectul este bilobat =
ranula n bisac

coninutul putnd fi deplasat

dintr-un compartiment n
cellalt, la palparea bimanual.
RANULA
Evoluie Complicaii :

tulburri de fonaie, deglutiie

prin mpingerea limbii.

se poate sparge, ulterior se

reface
 suprainfectare
RANULA
Tratamentul :

chirurgical, de electie
extirparea tumorii

marsupializarea n
ranulele sublinguale

electrocauterizarea
membranei chistice cu
meare timp de 7-10 zile

acid tricloracetic sau

azotatul de argint
 CHISTURILE I
FISTULELE
ESUTURILOR MOI
ALE GTULUI

MEDIANE

Chistul tractului tireoglos

LATERALE
Chistul tractului tireoglos
din totalul leziunilor
chistice.
Dezvoltarea glandei trece ntre
baza limbii i osul hioid, pe linia
median
 Sptmnia a 10-a
intrauterin tractul tireoglos
involueaz
Elementele epiteliale reziduale
care nu se atrofiaz complet
pot da natere chisturilor

Localizare
poriunea posterioar a limbii
(tiroida lingual)
regiunea cervical anterioar,
pe linia median

Chistul tractului tireoglos

pe linia median
 60% deasupra glandei
tiroide

2% la nivelul limbii

80% gsindu-se sub osul

hioid

asimptomatic
Chistul tractului tireoglos

Cnd sunt ataate osului hioid

i limbii pot retracta limba n
deglutiie
 n faza de exteriorizare pot
deforma regiunea cervical
anterioar (hioidian)

La palpare au consisten
elastic sau moale fluctuent
rotund-ovolare cu diametrul 2-
5 cm
Chistul tractului tireoglos
Dac se suprainfecteaz pot
drena printr-un traect sinuos
mbrcnd aspectul de fistul

Aceasta poate avea unul sau

dou orificii, caz n care unul se
gsete endobucal, la baza
limbii n dreptul foramen
caecum iar cel extern supra
sau subhioidian. Prin orificiul
 extern se scurge un lichid
filant, mucos

Pentru a investiga aceste

fistule se poate face
cateterizarea lor sau
fistulografia (radiografie dup
injectarea unei substane de
contrast)

Chistul tractului tireoglos

Evoluie:

Se pot suprainfecta
moment in care se
diagnosticheaza
 transformri maligne-
adenocarcinom.
Chistul tractului tireoglos

Tratamentul:

chirurgical :
chistectomie cu rezectia
portiunii centrale a
hioidului.
Chistul branhial
(chistul
limfoepitelial
cervical)
 n poriunea lateral a
gtului

anterior de SCM

in regiunea
submandibular, adiacent
de glanda parotid sau n
jurul muchiului
sternocleidomastoidian

Chistul branhial
(chistul
limfoepitelial
cervical)
Etiologie :

obliterarea incomplet a
fantelor branhiale, arcurilor
i pungilor cu resturi
epiteliale ce sufer n final
modificarea chistic

epiteliul este prins n

interiorul nodulilor limfatici
n cursul embriogenezei,
care degenreaza chistic
Chistul branhial
Clinic:
asimptomatice
aparente la pubertate
 drenajul - mic fistul
de-a lungul marginii
anterioare SCM.
Chistul branhial

Tratamentul:

- chirurgical :
chistectomie

LEZIUNI CU
POTENTIAL DE
MALIGNIZARE
Cancerul oral
 Locul II cauze de deces

25% debut cu leziuni

banale

Control oncologic
obligatoriu
Cancerul oral

Zone de risc major :

planseu
fata ventrala a limba
amigdalo-glosic
gloso-epiglotic
istm faringian
pilier amigdalian
 val palatin
comisura intermaxilara
MUCOASA ORALA

Epiteliu pavimentos

Mucoasa mobila :
nekeratinizata
- val palatin, jugal,
buze, planseu, lb

Exceptie : linia alba jugala

Mucoasa fixa :
keratinizata
- gg, palat dur
 MUCOASA ORALA

Variatii ale
normalului:
Pigmentare melanica

Leucoedemul muc
jugala albicioasa, epiteliu
mai gros

Gl sebacee buze,
vestibul, jugal pete
Fordyce
 Hipertrofie simpla de gl
salivare mici mici
noduli; buza dubla
prolaps de buza

ETIOPATOGENIE
- Factori oncogeni : -
modificari imunologice
- mutatii
genetice

- Tutun (alterarea genei p 53

supresoare)
- Alcool
- Igiena
- Ag industriali poluanti
- Ag virali (HPV, HIV)
- Fact de mediu : raze solare,
vant
- Varsta, ereditatea
- Alimentatia
- Tratamente antitumorale,
factori imunitari
LEZIUNI CU
POTENTIAL DE
MALIGNIZARE
Eritroplazia

Leucoplazia

Lichenul plan oral

Lupus eritematos
 Papilomatoza florida

Candidoza orala
LEZIUNI FACIALE
CU POTENTIAL DE
MALIGNIZARE
Keratoze actinice = pete
pigmentare brune

Cornul cutan = proeminenta

dura, keratozica galben-bruna

Radiodermite cronice =
plaje hiperpigmentare cenusiu
maro-deschis
 Boala Bowen dermatoza
precanceroasa=hiperplazie
pseudo-epitelimatoasa

Keratoacantomul = tumora
epiteliala benigna -nodul alb-
galbui, ca o aluna

LEZIUNI FACIALE
CU POTENTIAL DE
MALIGNIZARE
Nevii : - simplii
- nevocelulari
- pigmentari
- tuberosi
- pigmentari gigant
- lentigo
 Melanoza Dubreuilh
Keratoze actinice
Cornul cutan
Boala Bowen
Keratoacantomul
ERITROPLAZIA
- fumatori, etilism cronic

Forme :
1.
Hipertrofica/granulara
catifelata / neregulata, rosu viu
+ insule hiperketozice
 2.
Atrofica=negranuloasa rosu-
viu fara hiperkeratoze.
ERITROPLAZIA
- fumatori, etilism cronic
Forme : 1.
hipertrofica/granulara
catifelata / neregulata, rosu viu
+ insule hiperketozice
2.
Atrofica=negranuloasa rosu-
viu fara hiperkeratoze.
Zonele eritroplazice pot alterna
cu mucoasa indemna.
Histo : carcinom in situ
displazie la toate straturile
epiteliului cu pastrarea intacta
a membranei bazale.


ERITROPLAZIA
Diagnostic
diferential :

- Stomatite congestive
- Stomatite protetice
- Candidoze cr
- Lichen plan
- Traumatisme


ERITROPLAZIA
Tratament :

Suprimarea factorilor
cauzali

Antiinflamatoare

Biopsie exereza

LEUCOPLAZIE
Pata alba > 5 mm ce nu
poate fi inlaturata prin
stergere

Malignizare : 3-6%

Cauze :

factori locali: traumatisme,

bimetalism, fumat, alcool
factori generali : hormonal,
hipovit A
LEUCOPLAZIE
Clinic :

placa alba sidefie neteda sau

cutata, papilomatoasa
Forme:
- simplex = keratinizata
- verucoasa
- eroziva - jena dureroasa,
usturime

LICHEN PLAN

Dermatoza cutaneo-mucoasa

Malignizare : 1-10%

Etiologie :

dismetabolism glucidic

medicamente : PAS, Ab
 tratament imunitar
LICHEN PLAN

Clinic
- polimorfism lezional :
- hiperkeratoza
- frunza de feriga
- la periferie mici papule albe
- papule confluate=placard
hiperkeratozic

Forme:
- atrofic incojoara
leziunile hiperkeratozice
- eroziv-ulcerat
LICHEN PLAN
Localizare:
 Muc jugala ost + fund de sac
V
Fata dorsala + marginile lb
Gg
Fata ventrala lb
Palat moale+dur
Muc labiala, rosul buzelor
Planseu bucal
Dispozitie simetrica

LICHEN PLAN

Clinic :

asprime,
iritatie,
arsura,
uscaciune
Histopatologie:

para/hiperkeratoza
acantoza
atrofie

CANDIDOZA BUCALA
Candida albicans

Factori gen predispozanti:

- Contraceptive, sarcina
- Stari casectice, imunosupresie
- Diabet, RX-terapie
- Ab
 Histo : invadarea epiteliului :
parakeratoza, acantoza.
Corionul : infiltrat
inflamator cronic
Semn de imunodeficienta NU
agent carcinogenetic
CANDIDOZA BUCALA
Forme :
1. Acuta : -
pseduomembranoasa : eritem
cu pete galbui
- atrofica = dupa
Ab, rosie

2. Cronica : - atrofica ,
asimptomatica, stomatita de
proteza
- hiperplazica
=leucoplaziforma
 LUPUSUL ERITEMATOS

Afect sistemica, imunitara

Anticorp limfocitotoxici
antilimfocit T
Etiologie: autoimuna

Clinic:
- Lupusul Discoid : intricare de
zone atrofice si hiperkeratozice,
simetric. Hermina-in fluture, pe
nas, obraji, gat, maini
- Lupusul Sistemic : pulmonar,
cardiac, renal, articular, SNC, oral
 FORME DE DEBUT
IN CANCERUL ORAL
Particularitati clinice
:

1.Ulceratie
2. Nodul
3. Veruca
BUZA

Ulceratie / vezicula
nedureroasa
Cruste serohematice
Forma ulcero-proliferativ sau
vegetanta
 Nodul unic ce poate ulcera sau
prolifera
Apar pe : diskeratoza
herpes recidivant
LIMBA
Ulcero-eroziva in suprafata
Nodulara

Zone : plica gloso-epiglotica

sant amigdalo-glos
sant pelviolingual

PLANSEU ulceratie / fisura

MUCOASA JUGALA
Ulcero-eroziva
Nodul
Papilom se poate indura / fixa
Veruca poate prolifera /
vegetanta
 Papilomatoza orala
GINGIE +
CREASTA
ALVEOLARA
Nodul / papilom / veruca
Ulceratie

Epulis
Hiperplazie gg
Parodontaptie hiperplazica
(mobilit dd + migrari dd)
METODE DE
DIAGNOSTIC PRECOCE
ALE CANCERULUI
MUCOASEI BUCALE
Examen clinic atent lupe
 Stomatoscopie
iluminare+marire de 15-30 ori

Coloratie intravitala cu
Albastru de Toluidina 1%,
afinitate pt nucelii in mitoza
- semn de malignitate : se
mentine>24 h
nu se
decoloreaza cu Ac acetic

Citologie exfoliativa
Papanicolau

METODE DE
DIAGNOSTIC PRECOCE
 ALE CANCERULUI
MUCOASEI BUCALE
Coloratie May-Grumwald-
Giemsa :

1. absenta atipiilor
2. citlogie anormala
modificari inflamatorii
3. citologie sugestiva, dar
neconcludenta
4. celule atipice +
inflamatie
5. caracter malign celule
atipice

Biopsia singura concludenta