• retea bogata limfatica

• vase limfatice cu lungimi si

diametre reduse
1. SUBMENTAL
2. SUBMANDIBULAR
3. PAROTID
4. PREAURICULAR
5. POSTAURICULAR
6. OCCIPITAL
7. ANTERIOR
CERVICAL
8. SUPRACLAVICULAR
9. POSTERIOR
CERVICAL
 ETIOPATOGENIE
Consecutive infectiilor din teritoriul de drenaj limfatic

Poarta de intrare a germenilor infectiosi:

 Inflamatii dento-alveolare: gangrena pulpara, parodontita apicala,
parodontita marginala, pericoronarita
• Gingivostomatite
• Inflamatii amigdaliene
• Inflamatii la nivelul tegumentelor : piodermite, furuncul, etc

Flora microbiana: polimorfa

•Streptococi, stafilococi, pneumococi, etc

Fungi (histoplasma), virusi (coxackie, cytomegalic, Epstein Barr,rubeola,

rujeola), paraziti (toxoplasma), rickettsii
 ANATOMIA PATOLOGICA

Stadiul congestiv - marire de volum, sensibil le palpare,mobil

- stadiu reversibil
- evolutie spre supuratie sau cronicizare

Stadiul supurat - ganglion ramolit, cu parenchim friabil, microabcese

- periadenita  fixarea la tesuturile din jur
- incizia  vindecare (tesut fibroconjunctiv scleros)
- supuratie in loja de domiciliu

Stadiul cronic - reactie fibrolimfatica cu periadenita moderata

 SIMPTOMATOLOGIE

Debut - nodul elastic , sensibil, mobil, tegumente nemodificate

Congestie - crestere in volum, dureros spontan si la palpare, fixarea la

tesuturile din jur

Supurat - febra, astenie, tegumente congestive, fluctuenta pa bombarea

maxima. Diagnosticul este precizat de debutul nodular din anamneza, de
absenta trismusului si a inflamatiei osteoperiostale.

Cronic - evolueaza in continuarea etapei subacute congestive, dupa

tratament incomplet, in special la copii.
- marire de volum, dur, mobil sau usor aderent, putin dureros la
presiune. Se pot acutiza.
 Adenita acuta submandibulara

 Cea mai frecventa; ( dreneaza de la nivelul fetei, maxilarelor, cavitatii

orale, faringelui)
 DEBUT - usor sesizat de bolnav prin palpare
 SUPURATA – marginea bazilara este dificil de palpat – periadenita
- tegumente destinse, congestive si cu fluctuenta pe bombarea
maxima
- vestibul si planseu suple, nemodificate
- absenta tulburarilor functionale de masticatie, a trismusului
POSIBIL PUNCT DE PLECARE: infectii dentare, amigdaliene,
sinus maxilar, fose nazale, pleoape, etc.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Supuratia lojei submandibulare

tumefierea difuza depaseste marginea bazilara;
mucoasa planseului oral este congestionata, edematiata;
disfagie; trismus

Submaxilita acuta
retentie salivara; congestia crestei sublinguale si a
orificiului Warthon;
saliva are aspect tulbure,purulent;
glanda submandibulara marita de volum ± calculi;
disfagie intensa.
 ADENITA ACUTA PAROTIDIANA

Cauze: infectii dentare, orale,

otice, palpebrale,
cutanate.

Forme clinice
– adenite acute pretragiene
- adenite acute intraparotidiene
 Adenita acuta laterocervicala
In treimea superioara – are drept cauza pericoronarita
molarului de minte inferior; torticolis; disfagie; trismus.
Diagnostic diferential – supuratia lojei laterocervicale, lojei
submandibulare
In treimea mijlocie – are drept cauza infectia amigdaliana
Diagnostic diferential – adenopatii metastatice, limfoame,
chist branhial, tumora de glomus
carotidian
 Adenitele cronice

Succed adenitele acute sau evolueaza de la inceput cronic

Nodul marit de volum, de consistenta ferma, mobil, fara

periadenita, nedurerosi.

Evolueaza perioade lungi de timp

Se pot acutiza sau pot retroceda dupa indepartarea cauzei

Diagnosticul este dificil

 Diagnostic diferential
1) Adenita tuberculoasa – nodul nedureros, cu periadenita,
cu zona centrala ramolita, abcedeaza si lasa o fistula
persistenta; micropoliadenopatiecervicala nedureroasa.
2) Adenita luetica – in stadiul primar insotesc sancrul, iar in
stadiul secundar exista modificari serologice.
3) Mononucleoza infectioasa – caracterul acut nu se
manifesta prin supuratie, cu alterarea marcata a starii
generale.
4) Limforeticuloza benigna de inoculare
5) Toxoplasmoza
6) Boala Hodgkin
7) Tumori maligne primare ale ganglionilor
8) Adenopatii metastatice
 Tratament

In etapa congestiva – antibioterapie

vitaminoterapie
prisnit local
indepartarea cauzei

In etapa supurata – incizia

evacuarea puroiului
drenaj
antibioterapie
 FISTULE PERIMAXILARE
Continua evolutia cronica a unei supuratii
perimaxilare

Cauze – infectii dento-maxilare (granuloame,

chisturi, incluzii dentare, fracturi).

Sediul – depinde de dintele cauzal, situatia

anatomica a partilor moi.
Maxilar – frecvent fistule vestibulare; cutanat - localizate
in unghiul intern al orbitei
Mandibular – menton, genian inferior, submandibular
 Clinica
 DEBUT – abcese mici, circumscrise, ce evolueaza
cronic, dureri minime, ce se deschid de regula
spontan, eliminind o cantitate mica de puroi.

 FISTULA – centrata pe tesuturi moderat inflamate,

uneori acoperita de tesut de granulatie, sangarand

 CORDON FIBROS – in grosimea partilor moi, ce face

legatura intre fistula si cauza, ce conduce stiletul
butonat pe planul osos, in geoda endoosoasa sau la
nodulul limfatic.
 Diagnostic diferential

 Fistule bacilare – noduli mariti de volum

 Actinomicoza cervico-faciala – tesuturi indurate, puroi

grunjos, fistule multiple in diferite faze de evolutie

 Tumori cutanate sau ale maxilarelor

 Chisturi branhiale fistulizate

 Chisturi sebacee supurate

 TRATAMENT

EXCIZIA FISTULEI SI A TRAIECTULUI FISTULOS –

cu sutura

INDEPARTAREA CAUZEI (extractia dentara, rezectia

apicala,
 ACTINOMICOZA CERVICOFACIALA

Infectie specifica, cu evolutie subacuta sau cronica

Actinomyces – microorganism anaerob
Filamente cu lungime variabila de 0,3 -1,5 microni,
ramificate in stea (actinos), formand grunji mici de
culoare alb-galbuie.

Filamente au la periferie zone “ in maciuca”

 ETIOPATOGENIE

Actinomicetele fac parte din flora saprofita a cavitatii

bucale

Nu invadeaza sistemul limfatic

Localizarea cervicofaciala este de 4 ori mai mare

decat in restul organismului

75% au localizare perimandibulara

 ANATOMIA PATOLOGICA
Caracteristic – formarea tesutului de granulatie in
suprafata si profunzime  induratia

La suprafata – diferite stadii de evolutie (abcese, noduli,

fistule) inconjurate de tegumente rosii-violacee, aderente
la planurile profunde.

Nodulul actinomicotic – are 3 zone:

- centrala – puroi filant cu grunji liberi sau fixati
- strat de degenerescenta grasoasa
- periferica – celule mononucleare ce se fibrozeaza
scleroza
Nodulul – se ramoleste central
- abcedeaza
- fistulizeaza spontan
- la periferie se formeaza noi noduli

Tesuturile din jur nu sunt respectate

Difuzarea se face predilect pe spatiile de clivaj,

distrugand fasciile
 SIMPTOMATOLOGIE

 Debut – lent, necaracteristic sau sub forma unei

supuratii perimaxilare, care odata expusa chirurgical
evolueaza cronic spre indurarea tesuturilor si
colorarea rosie violacee a tegumentelor

 Nodul unic, mic circumscris, putin dureros.

 Ramolire centrala, fluctuenta

 Starea generala nu este modificata

 Perioada de stare

 Tumefiere dura, lemnoasa,

putin dureroasa

 Abcese mici, ovalare, in

diferite stadii de evolutie

 Trismus doar pentru

localizarile in reg.
maseterina
Intre abcese – tegumentele sunt dure, cu piele
ingrosata, aderenta in profunzime
 PERIOADA AVANSATA
o Tegumentele devin violacee, se destind, se subtiaza

o Pielea i-a aspect de “stropitoare”

o Prin fistule curge puroi caracteristic, seros, nelegat, cu

grunji alb-galbui (asemanatori polenului)
Unele fistule avanseaza in
profunzime, realizand
buzunare

Pe baza de tesut

indurat,exista fistule, cicatrici
si abcese

Pielea capata aspect violaceu

marmorat, prezentand cute
de tesut fibrocicatriceal

Starea generala nu este

afectata
 DIAGNOSTIC

 Pe date clinice si de laborator

 Exam. microbioologic negativ nu exclude diagnosticul

daca datele clinice sunt caracteristice.

 Prezenta grunjilor actinomicotici in secretie nu este

patognomonica daca nu exista tabloul clinic
caracteristic.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

▲Infectii acute perimaxilare

▲Osteite fistulizate
▲Osteomielite fistulizate
▲Dermatoze cervico-faciale
▲Infectii specifice – sifilis, tuberculoza
▲Tumori cutanate sau de parti moi
infectate
 EVOLUTIE, COMPLICATII

De la cateva saptamani la cativa ani

Dupa o vindecare aparenta de 1-2 luni sau ani,

pot apare recidive
 TRATAMENT

 Complex si de lunga durata

 Chirurgical – deschiderea si aerisirea tuturor
abceselor; indepartarea cauzei
 Pansamente de 2-3 ori /zi
 Antibioterapie de lunga durata: peniciline si
cefalosporine
 Tratament local si oral cu iod
 Oxigenoterapie hiperbarica adjuvanta
 ACTINOMICOZA OSOASA
Forma rarefianta – osul este invadat progresiv, de la
periferie spre centru;
- incepe printr-o demineralizare, apoi osul
dispare, lasand cavitati endoosoase cu tesut moale
inflamator.

Forma pseudoneoplazica – centrala. Osul se

ingroasa difuz, in profunzime aparand aspecte
chistice si continut gelatinos.
SIFILIS
Treponema pallidum
-spirocheta gram negativa

Se transmite direct sau prin

fluide biologice infectate

Incubatia – 21 zile de la
inoculare

Localizare: buze, gingie, limba,

amigdale
Perioada primara - SANCRU
initial ca o papula rosietica,
nedureroasa, care se
erodeaza rapid si se
indureaza, lasand o ulceratie
rotunda, nedureroasa, cu
margini nete, uneori ridicate,
ferm-elastice (consistenta
cartilaginoasa - de aceea
este denumit si sancru tare)
si cu fundul curat, neted,
lucios;

Ganglioni mici, mobili,

nedirerosi
Numarul si marimea leziunilor
(ca si durata perioadei de
incubatie) depind de numarul
treponemelor inoculate, de
statusul imun al gazdei

uneori sancrul poate lipsi

se vindeca spontan dupa 3 - 6

saptamani (1 - 12 saptamani).
 Perioada secundara - SIFILIDELE
Dupa o perioada
asimptomatica cuprinsa
intre 2 si 8 saptamani
urmeaza faza
secundara.

se caracterizeaza prin

multiplicarea si
diseminarea
treponemelor
eruptiile cutaneo-
mucoase care apar la
aproximativ 6
saptamani (2 - 12
saptamani) de la
producerea infectiei si
au intensitatea
maxima dupa 3 - 4
luni;

sunt intalnite la 80 -
90 % dintre bolnavi
Sifilidele -placi mucoase - eroziuni care formeaza placi rotunde,
de culoare alb-cenusie cu halou rosietic, intalnite pe mucoasa
bucala, palat, faringe, laringe

in zonele de jonctiune cutaneo-mucoasa sau in cele umede

(pliuri) apar leziuni papulo-erozive hipertrofice, aplatizate, de
culoare cenusie sau rosie-aprinsa (condyloma lata), care sunt
foarte contagioase.
leziuni cutanate, care apar in valuri,
sunt de tip macular (rozeola), papulos,
papulo-scuamos, pustulos (sau
combinatii ale acestora), de culoare
roza sau rosietica, nepruriginoase,
indurate, rotunde si cu distributie
simetrica

Se remit spontan de obicei fara

cicatrice

afectarea foliculilor pilosi (sifilide

foliculare) : alopecie (mai ales
temporala, dar si difuza, in placi -
alopecie "in luminisuri"), rarirea
sprancenelor si a barbii (apar "ca
mancate de molii") sau subtierea
firelor de par
Netratat, poate evolua spre vindecare spontana (60 %),
spre sifilis tertiar sau poate persista tot restul vietii.

Sifilisul tardiv (tertiar) apare dupa o perioada de

evolutie cuprinsa intre 2 - 4 ani si 30 - 40 de ani la
aproximativ o treime dintre bolnavii netratati
Tuberculii – noduli mici,
localizati in
derm,diseminati in
suprafata; sunt pe
mucoasa palatina si limba
si pot ulcera

Goma – leziune unica cu

aspect tumoral ce trece
prin fazele de cruditate,
ramolire, ulcerare si
cicatrizare, de regula pe
bolta palatina, pe linia
mediana; poate crea
comunicari oro-nazale;
 Diagnosticul se bazeaza pe :

datele clinice
datele epidemiologice
metode de laborator:
evidentierea Treponema pallidum in leziuni :
ultramicroscopie directa in camp intunecat,
imunofluorescenta directa, imunoperoxidare, PCR,
impregnare argentica
reactii serologice :
 fixare a complementului : reactia Bordet-Wassermann clasica
(RBW) etc.; sunt mai putin utilizate in prezent;
 floculare : VDRL (Venereal Disease Research Laboratories - testul
netreponemic microscopic standard), RPR (Rapid Plasma Reagin -
test macroscopic rapid) etc.
Rectiile treponemice specifice utilizeaza Treponema
pallidum drept antigen pentru detectarea anticorpilor
antitreponemici. Se folosesc teste de :

 imunofluorescenta : FTA-Abs (Fluorescent Treponemal Antibody

Absorbtion Test); este testul standard de imunofluorescenta
indirecta si cea mai sensibila reactie serologica, dar si cea mai
dificila din punct de vedere tehnic. Este primul test serologic care se
pozitiveaza in sifilisul primar.
 hemaglutinare : TPHA (Treponema pallidum haemagglutination
assay) si varianta sa, MHA-TP (microhaemagglutination assay for
antibody to Treponema pallidum). Este mai usor de efectuat decit
FTA-Abs, are aceeasi specificitate, dar sensibilitatea este mai redusa;
 imobilizare : testul de imobilizare a Treponema pallidum (TPI) sau
testul Nelson, care determina capacitatea anticorpilor si a
complementului de a imobiliza Treponema pallidum vii. Este
testul standard, insa este dificil de efectuat, fiind utilizat doar in
cercetare;
 imunoenzimatice (ELISA, PTA); sensibilitatea si specificitatea
acestora sunt similare cu cele ale FTA-Abs si TPHA.
Tratamentul sifilisului se efectueaza in reteaua de
dermato-venerologie.

In situatiile in care acest lucru nu este posibil,

tratamentul poate fi efectuat si de catre medicii de
familie, dar conform indicatiilor dermato-
venerologului.
bacterie (Mycobacterium tuberculosis) sau bacilul Koch

COMPLEXUL PRIMAR
Ulceratia (sancru) - leziune putin profunda, cu margini
subtiri, decolate, suprafata rosie-violacee, dureroasa.

Adenopatia – unica sau multipla, ce treptat de fixeaza si

pot fistuliza cutanat

Febra, dureri, anorexie, curbatura

Evolutia – cateva
saptamani spre
vindecare

Diagnosticul pozitiv
– IDR (pozitiv din a
20-a zi de evolutie),
biopsie
 Tuberculoza secundara
Ajunge pe cale respiratorie, sanguina sau limfatica, dar
si leziuni de vecinatate
ULCERATIA -rotunda, cu margini nete, supla,
suprafata mamelonata, granulara, cu depozite galbui
(granulatiile Trelat)
Localizarea – limba, mucoasa obrazului, gingie, val
palatin, bolta palatina, oro-faringe

Este foarte dureroasa spontan si la atingere

Jena la masticatie, fonatie si deglutitie

GOMA TBC –pe limba, in jumatatea anterioara

In faza de cruditate poate fi superficiala sau profunda,

cu aspect tumoral

Mucoasa devine rosietica, depapilata

Dupa faza de ramolire, se ulcereaza, evacuand

continutul purulent, galben-verzui, abcesul rece
LUPUS TBC – val palatin, gingia superioara, buza
inferioara

Lupomul – leziune elementara, tubercul de 1-2 mm,

sub mucoasa, moale

Se ramoleste, ulcereaza si se inchide prin cicatrici

retractile cu sinechii ale mucoasei. Cutanat- lasa
defecte mutilante