GINGIVO-STOMATITE

Aspecte clinice
 Infecţie acută nespecifică a parodonţiului marginal, apărută
pe fondul unor disfuncţii imunitare sau a malnutriţiei, care
permit multiplicarea selectivă importantă a unor specii
bacteriene locale. Se poate exinde şi la nivelul mucoasei de
căptuşire. Constituie o urgenţă în parodontologie.

Gingivostomatită ulcero-necrotică
Clinic apare triada: Semne clinice asociate:
- Durere - Papile interdentare
- Ulceraţii sau necroză „amputate” ( „decapitate”)
- Depozite albicioase
- Sângerare gingivală (pseudomembrane) de fibrină,
ţesuturi necrotice,
microorganisme

Gingivostomatită ulcero-necrotică
Tratament:
- igienizare locală (detartraj uşor, clătiri cu antiseptice:
permanganat de potasiu, ceai de muşeţel, bicarbonat)
- tratament antimicrobian local şi general
(Metronidazol, Augmentin)
- tratament antiinflamator şi analgetic local
Stomatita gangrenoasă (noma)
Culoare alb-gălbuie, contur anfractuos, resturi
tisulare necrozate, depozite de fibrină

Ulcerație necrotică (noma) la nivelul buzei inferioare și la

nivelul feței
 Gingivo-stomatita odontiazică
Def.: Formă a gingivitei ulcero-necrotice, localizată în dreptul
molarilor de minte, în special mandibulari, apărută ca o
complicaţie a erupţiei dificile a acestora sau a unei
pericoronarite congestive

Pericoronarită acută la nivelul

lui 38
CANDIDOZA BUCALĂ

Aspecte clinice
Cea mai frecventă infecţie micotică orală cu germenul
saprofit, slab patogen, Candida albicans, favorizată de
generali, locali; apare şi ca efect secundar al
administrării unor medicamente.

Candidoza pseudo-membranoasă
 Factori favorizanți
• Factori locali:
– Xerostomie
– Corticoterapie topică
– Igienă orală nesatisfăcătoare
– Fumatul
– Proteze dentare vechi,
incorect adaptate
– Leziuni cronice de mucoasă
– Scăderea pH-ului local
• Factori generali:
– Imaturitatea imunitară a nou
născutului/ deshidratare
– Afecțiuni endocrine
– Sarcina
– Contraceptive orale
– Corticoterapie generală
– Cașexie/ malnutriție
– Imunosupresie
medicamentoasă,
radioterapie
 Forme clinice
1) Candidoza acută
a) Forma pseudomembranoasă – mucoasa apare roșie-congestionată
cu depozite alb-gălbui de întindere asemănătoare cu „laptele prins”
(pseudomembrane). Depozitele pot fi înlăturate lăsând o suprafață
intens congestivă sau eroziuni. Localizare: mucoasa jugală, fundurile
de sac vecine, fața dorsală a limbii și vălul palatin. Simptomatologie:
senzație de usturime, uscăciune, gust alterat, odinofagie.

b) Forma atrofică – predomină leziunile eritematoase, mucoasa apare

congestionată, de culoare roșie-vie, acoperită de depozite mici
(pseudomembrane) decelabile la un examen atent. Simptomatologia
este mai intensă ca urmare a inflamației și a leziunilor asociate.
 Forme clinice
1) Candidoza acută
c) Formele limitate parțial:
- Glosita după antibiotice
- Cheilita angulară
- Candidoza palatului
 Forme clinice
2) Candidoza cronică
a) Forma atrofică – „stomatita de proteză”. Mucoasa de sub proteză apare
subțiată, atrofică, congestionată, de culoare roșie catifelată, uneori
prezentând zone de eroziune sau zone hiperplazice, granulare, mucoasa
vecină fiind de aspect normal. Simptomatologie: senzație de arsură,
usturime, uscăciune a gurii. Cauza cea mai frecventă este lipsa de igienă
și adaptarea necorespunzătoare a protezelor dentare la pacienții
vârstnici, cu o stare generală deficitară. Se poate asocia cu cheilita
angulară (de obicei este bilaterală, iar uneori se extinde pe tot roșul de
buze și tegumentul vecin – cheilită candidozică)

b) Forma hiperplazică – leziuni keratozice de culoare albă-sidefie care nu

pot fi înlăturate prin ștergere dispuse sub formă de noduli sau
palacarde, reliefate sau nu. Localizări: zona retrocomisurală, palat dur,
fața dorsală a limbii.
 Forme clinice
• Diagnostic pozitiv
– Prezența a numeroase celule înmugurite și a
filamentelor pe frotiu prelevat direct din leziune
– Cultura pozitivă din materialul prelevat
– Un număr semnificativ de colonii pe suprafața
mediului de cultură (peste 30 colonii/ 1 tub)
– Pseudomembrane albicioase tipice pe suprafața
afectată
 Forme clinice
• Diagnostic diferențial
– Formele acute: stomatita ulcero-necrotică, arsuri
chimice, ulcerații traumatice, leziuni sifilitice secundare
– Formele eritematoase: stomatite virale, bacteriene,
reacții adverse la materiale sau medicamente, febrele
eruptive ale copilăriei, lichen plan forma atrofică, lupus
eritematos discoid, eritroplazie, glosita exfoliativă
(limba geografică)
– Formele leucoplazice cronice: leucoplazia, lichenul
plan, keratozele tabacice, carcinoame cu debut atipic
- Multiple depozite albicioase (ţesuturi necrozate,
epiteliu descuamat, fibrină, bacterii, hife şi micelii
fungice) cu aspect de „lapte prins”, pe un fond
eritematos

Candidoza pseudo-membranoasă
Zone de culoare roşu-intens, cu
margini difuze, cu senzație de
arsură, usturime, uscăciune și
gust metalic

Candidoza eritematoasă
Formă gravă de candidoză acută, cu tablou clinic
polimorf

Candidoza acută cu plăci albe şi zone eritematoase

 Candidoza cronică
pseudomembranoasă
 Candidoza cronică
Forma eritematoasă
Forme parţiale,
limitate de candidoză
cronică

Glosita mediană
romboidală
Candidoză cronică
 Macula
• Modificare de culoare a mucoasei, plană, mai
mică de 1 cm.
 Macula
- Când depăşeşte 1 cm, poate fi numită arie,
plajă sau suprafaţă.
- Poate fi unică sau multiplă, de culoare roşie,
brună, neagră, cu contur precis sau imprecis.

Suprafaţă pigmentară, dată de amalgam Pigmentaţie rasială

 Papula
• Leziune proeminentă, bine circumscrisă, mai
mică de 5 mm
- culoarea este, în general, mai deschisă decât
mucoasa

Papulă gălbuie pe
suprafaţa ventrală
a limbii
 Papula

Hiperplazia epiteliala focală - boala Heck

 Papula

Hiperplazia epiteliala focală - boala Heck

 Papula
- pot fi grupate în leziuni multiple - erupţii papulare
- pot conflua in plăci (placarde)

Granulaţiile Fordyce
Morsicatio bucarum
 Placa (placardul)
• Leziune reliefată, plată, mai mare de 1 cm,
culoare gri, albicioasă sau roşiatică

Placa (placardul)
Lichen plan sub forma de placard
 Placa (placardul)
- Poate fi netedă sau rugoasă, fisurată,
verucoasă

Placard pe suprafaţa ventrală a

Placard keratozic pe mucoasa jugală
limbii (leucoplazie)
(leucoplazie verucoasă)
 Nodulul
• Leziune reliefată, proeminentă, circumiscrisă, de
dimensiune mică, ce rezultă din împingerea mucoasei
de către o masă bine delimitată de țesut subiacent
(țesut conjunctiv, glandular, țesut tumoral)

Nodul fibromatos, de
iritaţie
 Nodulul

Lipofibrom localizat pe mucoasa

labială inferioară

Polip fibroepitelial
 Vezicula
Leziune produsă de acumularea de fluid în
ţesut, mai mică de 5 mm.

Veziculă pe palatul moale (varicelă)

 Vezicula
- Prin spargere se poate transforma în ulceraţie

Vezicule şi ulceraţii din herpes simplex

 Bula
• Leziune produsă de acumularea de fluid în
ţesut, de dimensiune peste 5 mm.

Bulă pe mucoasa gingivală fixă (lichen plan)

 Pustula
• Veziculă cu conţinut purulent.
- sunt mai frecvente pe tegumentele periorale

Pustula (abces pe mucoasa gingvală fixă, cu

punct de plecare incisivul lateral)
 Eroziunea
• Pierdere superficială de substanţă a
epiteliului, fără afectarea ţesuturilor profunde
- are culoarea roşie

Eroziune la nivelul gingiei palatului dur

(lichen plan)
 Ulceraţia
• Pierdere de substanţă a epiteliului care se
extinde până în corion

Ulceraţie traumatică pe
marginea laterală a limbii
 Ulceraţia
- se descriu mărimea, forma, marginile (plate/reliefate
sau rulate), fundul (neted/neregulat), depozitele de pe
suprafaţa sa (fibrină, ţesuturi necrozate, ţesut de
granulaţie)

Ulceraţie la nivelul mucoasei

jugale, de formă neregulată,
margini plate, fund neted, cu
depozit de fibrină (lichen
plan)
 Fisura
• Ulceraţie liniară de profunzimi variabile

Fisuri la nivelul limbii

 Atrofia
• Subţiere a epiteliului prin reducerea straturilor
sale, de culoare roşu închis.

Atrofie la nivelul suprafeței dorsale a limbii

(Glosita mediană romboidală)
 Tumora
• Leziune rezultată prin proliferare tisulară, fie din
epiteliu, fie din corion.
- Benigne - bine delimitate, suple, elastice, mobile

Tumoră benignă (fibrom de iritaţie)

 Tumora
- Maligne - caracter proliferativ, deseori ulcerate,
indurate, fixate şi delimitate neclar de planurile
subiacente

Tumoră ulcerată pe buza inferioară Tumoră cu caracter proliferativ pe

(carcinom) suprafaţa dorsală a limbii
 Leziuni cu potențial de malignizare
- cavitatea orală -
• Sunt leziuni care se asociază cu un risc crescut de
transformare malignă, dar care au un caracter
reversibil, neevoluând decât uneori către malignitate
• Leziunile cu potențial de malignizare de la nivelul
mucoasei cavității orale:
– Fibroza submucoasă orală
– Candidoza cronică hiperplazică („leucoplazia hiperplazică”)
– Disfagia sideropenică
– Lichenul plan
– Glosita sifilitică
 Leziuni cu potențial de malignizare
- cavitatea orală -
• Fibroza submucoasă orală
– Principalul factor local implicat este mestecatul tutunului
– Clinic: subiectiv, senzație de arsură (stomatopiroză) la
contactul cu condimente; obiectiv: vezicule, peteșii, melanoză,
zone ulcerative, xerostomie și uneori leziuni leucoplazice
https://medcraveonline.com/ACP/oral-submucous-fibrosis-a-case-report.html
 Leziuni cu potențial de malignizare
- cavitatea orală -
• Candidoza cronică hiperplazică
– Factorul etiologic este infecția cu Candida albicans
– Clinic: prezența de pete albicioase care nu se pot îndepărta prin
raclaj superficial; se asociază frecvent cu leucoplazia/ leucoplazia
pătată, fiind dificil de precizat dacă nu este vorba despre o
leziune leucoplazică suprainfectată cu Candida.
Leucoplazie candidozică

Candidoză cronică la nivelul suprafeţei

ventrale a limbii şi la nivelul comisurilor bucale
 Leziuni cu potențial de malignizare
- cavitatea orală -
• Disfagia sideropenică (Sindr. Plummer-Vinson, Sindr. Patterson-Kelly)
– Factorul etiologic: anemia sideropenică, mai frecventă la grupa de vârstă
cuprinsă între 30 și 50 ani
– Clinic: pacientul prezintă o mucoasă linguală atrofică, depapilată, netedă, de
culoare roșie; întreaga mucoasă orală prezintă un grad de atrofie de acest tip
care induce și fenomene de stomatopiroză, odinofagie. Se poate asocia și cu
cheilita angulară (aspect de „zăbăluță”)

Sindromul Plummer-Vinson
https://www.researchgate.net/figure/Angular-cheilitis-and-smooth-tongue-with-loss-of-the-normal-tongue-papillae_fig1_264009066
 Leziuni cu potențial de malignizare
- cavitatea orală -
• Lichenul plan
– Afecțiune a mucoasei orale cu etiologie incertă, putând fi
confundat cu leziunile alergice lichenoide descrise în cazul
anumitor terapii medicamentoase (bismut, arsenic, captopril,
clorochine, cimetidin, propanolol, streptomicină)
– Prezintă 2 forme: reticulară și erozivă; forma erozivă este mai
rar întâlnită, dar are potențial de malignizare
– Lichenul plan eroziv – clinic: leziuni eritematoase, atrofice,
extinse ale mucoasei orale (în special jugale), cu prezența unei
zone centrale ulcerative și a unei zone periferice albicioase, cu
aspect striat. Uneori, se asociază cu gingivita descuamativă
https://www.cmaj.ca/content/192/31/E892
https://www.researchgate.net/figure/Erosive-oral-lichen-
planus-on-the-lingual-mucosa-Fig-2-Infiltration-of-T-
lymphocytes-in_fig2_50228306
 Leziuni albe (keratoze)

Lichen plan reticular Candidoză pseudo-membranoasă

Glosita atrofică
 Leziuni premaligne
- cavitatea orală -
• Sunt reprezentate de leziunile care evoluează în mod cert spre
malignitate, având caracter ireversibil
• Leucoplazia
– Este definită ca fiind o pată/ placard alb, mai mare 5 mm, care nu
poate fi îndepărtată prin ștergere și care nu poate fi încadrată în nicio
altă entitate patologică. Reprezintă în peste 90% din cazuri expresia
clinică a displaziei mucoasei, putându-se identifica uneori focare de
carcinom in situ. Factorii favorizanți se suprapun peste factorii de risc
pentru transformarea malignă.
https://link.springer.com/article/10.1007/s40496-019-0204-8
Leucoplazie a planșeului bucal care a evoluat spre un carcinom
 Leziuni premaligne
- cavitatea orală -
• Eritroleucoplazia (leucoplazia
pătată)
– Este expresia clinică a displaziei de
diferite grade, cu zone de displazie
de gradul III pe care se grefează
multiple focare de neoplazie
intraepitelială (carcinom in situ).
– Clinic: placarde leucoplazice care
alternează cu pete roșii de
eritroplazie, zonele albe https://www.researchgate.net/figure/Generalized-

reprezentând zonele displazice, iar erythroleukoplakia-with-focal-ulcerations-affecting-

the-hard-and-soft-palate_fig1_316146901

cele roșii focarele de neoplazie

intraepitelială
https://cruk.m3medical.com/oct/suspicious-1.html
 Leziuni premaligne
- cavitatea orală -
• Eritroplazia (Boala Bowen, eritroplazia Queyrat)
– Clinic: pată roșie, cu aspect catifelat care nu poate fi îndepărtată prin
ștergere și care nu poate fi încadrată într-o altă entitate patologică. Se
prezintă rareori izolată, cel mai frecvent în asociere cu leucoplazia. Este
expresia clinică a displaziei severe și a carcinomului in situ, fiind considerată
o formă de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavității orale
 Forme anatomo-clinice de debut ale
tumorilor maligne
• Forma ulcerativă
– De obicei, tumorile maligne ale mucoasei orale
debutează sub forma unor leziuni ulcerative, de
mici dimensiuni, cel mai adesea pe un fond de
leucoplazie, eritroplazie sau leuco-eritroplazie
– Clinic: fundul ulcerației are aspect granular și este
acoperit de sfacele necrotice sau cruste
hemoragice, marginile ulcerației sunt rulate spre
interior, având un versant extern neted, congestiv
și un versant intern anfractuos; baza ulcerației este
mai extinsă în țesuturile învecinate, având o
consistență fermă și limite imprecise
– Fundul ulcerației – aspect granular = semn de
malignitate; aspect neted = semn de benignitate
– Leziunile sunt cel mai adesea nedureroase inițial,
durerea ulterioară fiind asociată cu suprainfectarea
lor
 Forme anatomo-clinice de debut ale
tumorilor maligne
• Forma vegetantă (exofitică)
– În alte situații, leziunile sunt
proeminente, burjonate, cu aspect
conopidiform. Uneori sunt dificil de
diferențiat de masele polipoide
benigne.
– Suprafața leziunii este brăzdată de
șanțuri cu aspect ulcerativ-fisural,
alternând cu zone ulcerative,
acoperite de depozite fibrinoase
care sângerează spontan/ la
palpare. Baza leziunii are
consistență fermă, fără limite
precise
 Forme anatomo-clinice de debut ale
tumorilor maligne
• Forma infiltrativă, nodulară (endofitică)
– Această formă caracterizează tumorile maligne orale cu debut
la nivelul glandelor salivare mici. Se prezintă sub forma unui
nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei, mucoasa
acoperitoare fiind inițial intactă.
– La palpare, formațiunea are o consistență fermă și limite
imprecise în profunzime. Se constată o creștere predominant
infiltrativă ce invadează țesuturile înconjurătoare, iar în forme
mai avansate, datorită evoluției invazive, ulcerează mucoasa.
Debut infiltrativ al unei tumori maligne localizate la nivelul mucoasei labiale inferioare
 Leziuni cu potențial de malignizare
- Buze -
• Cheilita actinică („buza fermierului”, buza marinarului”)
– Este echivalentul keratozei actinice de la nivelul tegumentului,
ambele apărând în urma expunerii cronice și prelungite la
radiațiile solare; apare la persoanele de peste 45 ani, fiind mult
mai frecventă la bărbați
– Se localizează în special la buza inferioară și apare pe fondul
unei atrofii variabile a roșului buzei, existând o delimitare
incertă între tegument și roșul de buză; la nivelul vermilionului
sunt grefate zone roșiatice/ albicioase
– Are un potențial semnificativ de malignizare, apariția unei zone
ulcerative pe fondul de cheilită actinică constituind semnul de
evoluție spre tumoră malignă de tip carcinom spinocelular
https://www.researchgate.net/figure/Actinic-cheilitis-a-photo-from-ref-23-with-the-authors-permission-and-
by-the-courtesy_fig1_328707343
https://somepomed.org/articulos/contents/
https://kelownaskincancer.com/blog/could-your-dry-chapped-lips-
mobipreview.htm?31/24/32130
be-a-sign-of-skin-cancer/
1. Papiloame
Def. Mici tumori benigne epiteliale, cu ax vascular redus

Papilom pe fața ventrală a limbii

Papilom pe fața laterală a uvulei
 2. Verucile vulgare
Def. Mase tumorale izolate, de culoare roz – cenuşie, bine
delimitate, în general pediculate, cu suprafaţa neregulată,
exofitică, keratinizată.

Verruca vulgaris (negi apăruți la nivelul comisurii buzelor,

după autoinoculare de la nivelul degetelor)
Verruca vulgaris la nivelul gingiei linguale a lui 4.1
Verruca vulgaris
3. Condiloamele
Def. Tumori virale, întâlnite frecvent în zona oro-
genitală, cu transmitere sexuală

Condiloma acuminata pe fața ventrală a limbii

Condiloma acuminata
Hiperplazia epitelială focală: papule multiple, moi,
aplatizate, pe mucoasa labială (copil din Guatemala)
Hiperplazia epitelială focală: papule multiple, aplatizate,
moi, rozacee, pe marginea limbii
Lichen plan - forma reticulară (dantelată) a leziunii pe mucoasa
jugală
Lichen plan – forma reticulară
Lichen plan - forma erozivă simptomatică în cavitatea bucală
(arie largă de eroziune pe un fond eritematos)
Lichen plan – forma cu Lichen plan – forma
placarde ulcerativă
Lichen plan – forma de gingivită descuamativă
 Def. Afecţiune cu etiologie necunoscută, probabil autoimună.
Are 3 subdiviziuni:
- Lupusul eritematos sistemic (acut)
- Lupusul eritematos cutanat (subacut)
- Lupusul eritematos discoid (cronic)

Lupus eritematos cronic (discoid) - leziuni cutanate la nivelul feței:

aspect caracteristic (fluture), exacerbate de lumina puternică
Lupus eritematos cronic (discoid): linii albe și roșii cu
dispunere radiară spre periferie
Lupus eritematos cronic discoid: zona centrală roșie
atrofică cu striuri radiante
Lupus eritematos cronic : ulcerații cu aspect lichenoid pe
fața ventrală a limbii
Erupție orală medicamentoasă asemănătoare lupusului
(după administrare de amitriptilină)
 Erupție orală medicamentoasă asemănătoare lupusului
(după administrare de amitriptilină), pe partea opusă, la
același pacient
Afte bucale minore
Afta minoră – ulcerație la nivelul mucoasei labiale, cu halou eritematos
caracteristic
Afta minoră – ulcerație la nivelul palatului moale, cu halou eritematos
caracteristic
Afta majoră – ulcerație profundă la nivelul buzei inferioare
Afte majore – ulcerații întinse cu halou eritematos caracteristic,
dureroase
Afta herpetiformă – ulcerație pe fața ventrală a limbii
Afta herpetiformă – ulcerații multiple la nivelul mucoasei labiale
Afta herpetiformă – ulcerații multiple la nivelul mucoasei labiale
Afte majore - ulcerații cu margini eritematoase perilezionale
Leziuni aftoase recurente
Leziuni aftoase recurente
Leziuni aftoase ulcerative - boala Crohn
Leziune aftoasă ulcerativă – maladia Behcet
Vă mulțumesc!