Stomatita eroziva

Este o afectiune de etiologie infectioasa provocata de diplococi in forma de bacili mici sau coci alunginti. Afecteza in egala masura persoanele de ambele sexe trecute de 40 ani. Perioada de incubatie este de 2-6 zile. Acuzile bolnavului: - senzatii de arsura - prurit - dureri slabe. Elementele morfologice caracteristice sunt: eritemul si eroziunile. Se localizeaza pe mucoasa buzelor, palatului dur, mai rar pe mucoasa jugala, limba. Pielea nu se afecteaza. La inceput mucoasa se edematiaza apoi se descuameza cu formarea a circa 20 de sectoare de eroziuni rotunde, ovale,de culoare rosie intense, curate , fara depuneri. Epiteliul edematiat din jurul sectoarelor erodate se detaseaza usor, iar procesele de epitelizare incep de la margini. Ganglionii limfatici regionali sunt putin mariti. Stomatita eroziva are un character recidivant. Diagnosticul diferential se face cu : - Stomatita gripala; - Stomatita herpetica. Stomatita herpetica Perioada de incubatie cu o durata de 4 zile- apare hiperemia anumitor sectoare ale pielii si mucoaselor, prurit, senzatii de arsura si intepaturi, ganglionii linfatici sunt mariti, slab durerosi. Aparitia veziculelor de la solitare pina la multiple- peste 3-6 ore de la aparitia hiperemiei. Veziculele sunt tensionate si umplute cu un lichid seros si se mentin cca 4-7 zile. Adesea se asociaza adenopatie. In loc de vezicule pe buze se formeaza cruste, insa hiperemia si edemul persista. Veziculele situate pe mucoasa bucala se contopesc si formeaza, in functie de numarul lor, eroziuni de diferite dimensiuni. Este necesar de mentionat ca infectia herpetica acuta afecteaza copilul cind dispare imunitatea mostenita de la mama, de la virsta de 6 luni pina la 3 ani. Stomatita gripala. Maladii infectioase respiratorie virala, provocata de virusul gripei A,B, C, caracterizaza prin simptome de inflamatie si intoxicatie a cailor respiratorii superioare. Localizarea elementelor: - palatal moale - uvula - plicile palatine - limba - mucoasa jugala A doua zip e mucoasa palatului moale pe fundalul hiperemiat al acestuia, apar puncte rosii hiperplazice ( glande ce secreta mucus), care, fiind determinate la o persoana sanatoasa, pot servi ca simptom prematur al bolii.
1

Pot aparea sectoare de descuamare, de generative-necrotice, petesii, vezicule cu exudat hemoragic, care, spargindu-se se transforma in eroziuni si afte dureroase ce se contopesc foarte rar.

Stomatita herpetica acuta a mucoasei bucale.

Factori predispozanti: - strasul - insolatia - supraracirea organizmului - hipo- sau avitaminoze - alergii - intoxicatii - menstruatia - afectiuni cronice ale dintilor - traume locale - interventii stomatologice - scaderea imunitatii organizmului. Toti acesti factori pot favoriza activarea virusului herpetic, care , la rindul sau provoaca aparitia diferitor leziuni pe mucoasa bucala. Se determina urmatoarele leziuni elimentare: - hiperemie - edem - vezicule solitare sau multiple care se pot contopi - afte, eroziuni - ulceratii si depuneri. Aceste elemente se pot localiza pe: - marginea rosie a buzelor ( mai fregvent acele inferioare); - mucoasa jugala; - limba, palatal dur si moale; - faringe; - gingie; - pelea periorala, perinazala si periorbitala; - mucoasa si pelea organelor genitale. Urmatoarele simptome ale stomatitei herpetice acute pot fi : culoarea elementelor se schimba, ele capata un aspect asemanator cu marmora limitele elementelor devin neclare, dar pastreaza lizereul rosu in jur, elementele devin mai curate, de culoare roz, scade intensitatea senzatiilor dureroase, scade intensitatea salivatiei, dispare mirosul neplacut din gura. Diagnosticul diferential se face cu : toate formele stomatitei herpetice,zona Zoster, angina herpetica, stomatita aftoasa recidivanta, eritemul exudativ polimorf, lichenul rosu plan (forma penfigoida), SIDA .
2

Somatita herpetica recidivanta. Tabloul clinic: vezicule grupate mai des pe buze; contopirea veziculelor aparute; aparitia elementelor noi; afectarea pielii periorale, perinazala si periorbitala; recidivele apar in acelias sectoare; gingivita catarala usoara linfadenita usoara.

Nerpes Zoster Boala virala acuta inflamatorie. Maladia sete provocata de virusul Herpes Zoster.mai fregvent apare in perioada rece a anului, afectind in special persoanele virsnice, ce sufera de afectiuni generale ( pielonefrita, pneumonie, leucemie,cancer.). aparitia acestei maladii este precedata de factorii traumatizanti sau psihici nefavorabili, pe fundalul imunitatii scazute. Cel mai des se implica in process nervii cervicali, toracali si nervii trigeminali. Simtomele caracteristice: - indispozitie ; - cefalee; - frisoame; - febra (39-40 C); - parestezii; - nevralgii; - linfoadenopatie regionala, vezicule mici, grupate in lanti, sub forma de dantela, strugure, situate asimetric pe un fundal de mucoasa bucala hiperemiata; - dureri violente, insuportabile, iradiante,; - afecteaza asimetric pielea si mucoasa bucala (pielea buzelor, regiunii jugale, mucoasa palatului dur, moale, limbii, buzelor); - veziculele din cavitatea bucala se sparg repede, transformindu-se in eroziuni ale mucoasei de culoare rosie, curate, der mai tirziu se acopera cu depuneri fibrinoase. Veziculele aparute pe piele se mentin integere, treptat uscindu-se si transformindu-se in cruste. Dupa ce crustele cad mult timp se pastreaza pete rosii cianotice care se asociaza cu dureri pronuntate periodoce. Ulcerele aparute pe mucoasa se epitelizeaza timp de 2-3 saptamini. Angina herpetica. Deosebit de receptivi sint copii. Infectarea se produce pe cale aerogena. Boala evoluiaza acut, debutind cu indispozitie, cefalee, deglutitie dolora, febra 39-40 C eventual dureri abdominale ca manifestare a mialgiei. Pe mucoasa valului palatin, luetei, amigdalelor, peretelui posterior al rinofaringelui, mai rar a limbii
3

apar hiperemie, eruptii veziculare mici, care usor se sparg, transformindu-se in eroziuni si agfte. Afectiunea dispare de obicei peste 4-6 yile. Stomatita aftoasa cronica recidivanta. Este o afectiune inflamatorie a mucoasei bucale, caracterizata prin eruptii recidivante ale aftelor, cu evolutie trenanta si acutizari periodice. Procesul debuteaza cu o pata de hiperemie delimitate, de forma rotunda sau ovala, dureroasa, care peste citeva ore proemineaza putin de asupra mucoasei inconjuratoare. Peste citeva ore leziunea elementara erodeaza si se acopera cu depuneri fibrinoase necrotice, tenace. Acest sector necro- fibrinos este inconjurat fregvent de un lizereu hiperemiat. Afta este foarte dureroasa la atingere si moale la palpare, si este inconjurata de un lizereu rosu- aprins putin edematiat. Ia este foarte dureroasa si deseori se insoteste de linfadenita. Pentru acesta boala este characteristic faptul ca eruptiile recidiveaza. Eruptiile mai des se localizeaza pe mucoasa jugala, labiala, pe partile laterale ale limbii, insa ele pot aparea pe orice sector al mucoasei bucale. Eritemul exudativ polimorf. Afectiunea debuteaza in majoritatea cazurilor ca o boala infectioasa acuta, cu astenie generala, febra, dureri reumatoide. Pe fondul acesta peste 1-2 zile apar eruptii pe mucoasa si piele. Localizarea leziunilor cutanate este caracteristica cu predilectie pentru mini, antebrate, picioare, mai rar git fata. Elementele cutanate sunt insotite de prurit usor, formicatii sau nui aduc pacientului nici un discomfort. Bule cu continut seros sau hemoragic, dup ace ele se sparg si apar multiple eroziuni mari, cu depuneri dense de culoare galbue. La destinderea epiteliului pe marginea eroziunii el nu se stratifica( siptomul Nicolski negativ). Modificarile in mucoasa bucala de obicei sunt foarte dureroase, de la orice miscare a limbii, buzelor ele se intensifica, ceea ce jeneaza nutritiasi vorbirea. Mai des sunt afectate partile anterioare ale cavitatii bucale: buzele, obrajii, limba, palatal dur. Marginea gingiei si papilele gingivale ramin intacte sau sint usor hiperemiate. Ganglionii linfatici periferici sunt mariti, durerosi la palpare. Lichenul rosu plan. Este o afectiune cronica cutaneo-mucoasa caracterizata prin aparitia papulelor keratozice.mai des sunt afectate femeiile de virsta medie. Pe piele apar papule miliare, cu o baza infiltrata de culoare rosie- violacee. Are loc depunerea de hialina si keratohialina. Elementele bucale: - papule mici proeminente keratozice de culoare alba; - retele apar pe virful papulelor si au un caracter reticular, proeminind deasupra acestora si deasupra mucoasei sanatoase; - placarde, placi pete keratinizate netede sau rugoase, usor reliefate.
4

Apar senzatii de prurit, rugozitate, sensibilitate sporita a mucoasei bucale, dureri in carul eroziunilor si ulceratiilor.

SIDA Manifestari bucale: - candidomicoza- 88%; - stomatita herpetica 11-17 %; - cheelita exfoliativa- 9%; - ulcere -7%; - glosita descuamativa-6%; ulcerele apar pe palat, limba, sunt dureroase, se trateaza cu greu, adesea recidiveaza.

Stomatita ulcero-necrotica Vincent.

O boala infectioasa contagioasa a mucoasei orale si a parodontiului provocata de simbioza fuso-spirochete, bacillus fusiformis si borellie Vincent. Siptomele principale: - hiperemie si edem cu dureri pronuntate; - ulceratii cu necroza in papilele gingivale; - miros fetid din gura; - destructie osoasa repida; ganglioni linfatici mariti; - temperatura marita. Semnele clinice mai importante: local dureri permanente pronuntate in gingii, care fac imposibila alimentatia si igiena orala. Salivatia este foarte intense. Ganglionii linfatici regionali sunt mariti, durerosi la pelpare, mobile. Din cavitatea bucala se simte miros fetid pronuntat, specific. el mai des se afecteaza mucoasa regiunii retromolare, insotita de un trismus pronuntat. Ulceratiile apar la inceput pe virful papilelor si marginile gingivale, in regiunile cu tartru dentar, cavitati carioase, coroane distruse. Evoluind procesul ocupa sectoare noi ale mucoasei bucale- mucoasa jugala, labiala, linguala, palatinala, amigdaliana. Simptomul principal este prezentat de ulceratiile acoperite cu un strat gros de depuneri de o culoare gri-murdara. Acesta poate fi inlaturata cu usurinta, descoperind o suprafata arozivo-ulceroasa. Ulcerele pot afecta

mucoasa buzelor , limbii, obragilor ce vin in contact cu gingia afectata si dintii cu cantitati mari de tartru dentar. Diagnosticul diferential se face cu: - leucemii; - boli cardiace; - avitaminozei C; - ulceratiilor sifilitice; - intoxicatiile cu sarurile metalelor grele. Avitaminoza C Manifestari in cavitatea bucala: Gingivoragie pronuntata, aparitia de petesii hemoragice in diferite sectoare ale mucoasei bucale. In conditii de avitaminoza indelungata sau hipovitaminoza grava modificarile patologice din cavitatea bucala progreseaza: se dezvolta gingivita ulceroasa si stomatita. Boli cardiace. La persoanele cu insuficienta cardio-vasculara- manifestari in cavitatea bucala: apere cianoza bordurii rosii a buzelor. Bolnavii nu fac acuze sau resimt arsura, mai rar durei in timpul alimentatiei, xerostomie. Cu dereglari ale circulatiei sangvine de gradul II si III deseori se observa schimbari grave ulcero- necritice ale mucoasei cavitatii bucale, ulcere trofice. Bolnavii acuza dispnee, astenie, edem al extremitatilor, dificultati de ingestie, dureri insuportabile in gura, aparitia ulcerelor. In cavitatea bucala de obicei se observa unul sau mai multe ulcere pe diferite sectoare ale cavitatii bucale (suprafetele leterale ale limbii, mucoasa jugala, planseul bucal, mucoasa palatina ). Ulcerele au margini rugoase, fundul este acoperit cu depuneri necrotice alba-surie. Este caracteristic lipsa reactiei inflamarotii pronuntate in tesutul adiacent. Saliva devine viscoasa, apare mirosulfetid din gura. Procesele necrotice se raspindesc pe fata, pe portiunile superioare ale gitului. Ulceratiilor sifilitice. Apare sancru dur, ulcer dur aparut pe locul inocularii infectiei. Nodulii linfatici regionali mariti, inflamati, indolori, mobile. Apar eruptii papuloase, apoi pentru o perioada ele dispar ,insa mai tirziu apar recidive. In locul papulei peste 3+4 zile apare eroziunea- ulcer ( sancru dur) de forma ovoida, cu margini netede, dure, fundul curat, de o culoare rosie- violacee. Forma sancrului dur se va schimba in functie de loca;lizare: - pe limba poate avea forma rotunda sau fisurala; - pe gingie, palat- marginile sancrului se delimiteaza cu dificultate, pot avea forma de semiluna; - pe buze- se pot acoperi cu cruste, iar in regiunea comisurilor capata forma ragadelor,; pe amygdale- se vad ulcere amigdaliene.
6