CENTRUL DE STUDII

,, ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”

AMG II

REFERAT DERMATOLOGIE

PSORIAZISUL

Profesor

ELEV
Ciobanu Alexandra-Bianca

1 din 9
DEFINITIE:

Psoriazisul este o afectiune cutanata inflamatorie si proliferativa, care se caracterizeaza

prin prezenta de placi eritemetoase, bine delimitate, acoperite de scuame groase, lamelere,
stratificate, sidefii, localizate electiv pe zonele de extensie si in pielea scalpului.

INCIDENTA:

Incidenta este de 1-2% , poate sa apara la orice varsta, mai frecvent in decada a 3 – a de viata.
Poate sa apara si la nou nascuti. Daca unul din parinti sufera de psoriazis, incidenta
descendentilor este de aproximativ 8%, iar daca ambii parinti au boala, atunci incidenta la
descendenti este de 40%.

ETIOPATOGENIE:

Cauza psoriazisului nu este cunoscuta. La pacientii cu predispozitie genetica,factorii de mediu

pot avea rol declansator sau agravant al bolii. Cei mai importanti factori de risc sunt reprezentati
de:
- Predispozitia genetica care determina aparitia psoriazisului de tip I cu debut precoce
familial si psoriazisul de tip II cu debut tardiv , sporadic;
- Infectiile bacteriene, cunoscuta fiind aparitia psoriazisului gutat dupa o infectie
streptococica faringo- amigdaliana
- Infectiile virale;
- Infectiile micotice- candida favorizeaza aparitia psoriazisului inversat, cu afectarea plicilor;
- Unele medicamente – sarurile de litiu , AINS de veche generatie , interferonul alfa ,
hipoglicemiante , beta- blocante , antimalarice , corticoterapia sistemica;
- Traumatismele –aparitia leziunilor izomorfe la locul injuriei la 7 – 14 zile( fenomenul
Keobner);
- Stressul- existand insa controverse in ceea ce priveste importanta si rolul sau in lantul
patogenic;
- Tulburarile endocrine – fiind raportate varfuri de incidenta ale psoriazisului la pubertate si
la menopauza , ameliorarea in timpul sarcinii si agravarea postpartum. De asemenea
hipocalcemia secundare hipoparatiroidismului poate agrava uneori psoriazisul;
- Fumatul contribuie la agravarea formelor localizate ale psoriazisului pustular;
- Alcoolul actioneaza prin reducerea compliantei terapeutice a pacientului;
- SIDA determina agravarea bolii prin mecanisme inca neelucidate;
- Tulburarile biochimice- prin alterarea metabolismului acidului arahidonic(agravare data de
AINS;
- Tulburari de keratinizare , prin prezenta unor keratine anormale k1 si k16 care lipsesc in
epidermul normal.Turnoverul epidermic, normal la 28 de zile , este accelerat la 3-4 zile;
- Lumina solara – desi este una dintre metodele de tratament ale psoriazisului , un procent de
aproximativ 10% din pacienti prezinta fotosensibilitate ,iar pentru acestia expunerea la
lumina solara are efecte negative in evolutia bolii.

CLASIFICAREA PSORIAZUSULUI:

- Psoriazisul vulgar,
- Psoriazisul eritrodermic,
- Psoriazisul pustulos

2 din 9
 - - forme localizate – psoriazisul pustulos cronic palmo-planttar (Barber),
- - psoriazisuk pustulos acut palmo-plantar,
-acrodermatitis continua (Hallopeau),
- forme generalizate -acut –Von Zumbusch
- de sarcina (Herba),
-circinat si inelar (Bloch Lapine)
Psoriazisul pustulos , cel eritrodermic si artropatic sun forme exudative de psoriazis.

MANIFESTARI CLINICE:

In functie de fiecare forma clinica in parte , manifestarile sunt reprezentate astfel:

In psoriazisul vulgar l leziunile pot afecta pielea glabra, pielea paroase a scalpului, fanerele
( parul, dintii, unghiile) si uneori mucoasele.
In afectarile pielei glabre leziunile au urmatoarele trasaturi: sunt eritemetoase , datorita
vascularizatiei si fluxului sanguin crescut la nivel subepidermic.Pot fi obiectivate prin gratarea
metodica a scuamelor , la desprinderea ultimului strat, producandu-se omica hemoragie
punctiforma ca urmare a deschiderii manunchiului de capilare di varful papilelor dermice –
semnul Auspitz sau “ roua sangeranda”
Leziunile sunt acoperite de scuame sidefii,groase , lamelare si usor detasabile , fiind
rezultatul hiperproliferarii epidermului si a keratinizarii sale incomplete.Gratarea scuamelor
produce dare albicioase , pulverulente ca urmare a patrunderii aerului intre straturile scuamelor –
semnul spermantetului.
Leziunile sunt bine delimitate si supradenivelate ca urmare a hipertrofiei papilelor dermice
si a epidermului.Pot afecta orice regiune , dar sunt mai frecvente in zonele de extensie – coate ,
genunchi , regiunea sacrala.In general psoriazisul respecta fata ,iar daca apar leziuni cu aceasta
localizare, sunt mai palide , mai putin bine delimitate si acoperite de scuame mai fine. Exista si
localizari doar la nivel palmo-plantar ,unde se descriu forme izolate in plci, forme difuze
simetrice cu fisuri si hipercheratoza, precum si forme minore- pulpita keratozica Baxer.
Rareori afecteaza zonele de flexie- axilar , perianal , inghinal , periombilical – psoriazis
inversat
Forma si dimensiunile leziunilor sunt variabile.Din acest punct de vedere , psoriazisul
poate fi: in picatura sau gutat ( cu leziuni mici),
Numular(cu placi rotund –ovalare), in placarde , inelar sau girat cu centrul clar , figurat sau
geografic(placi cu contur policiclic).
In practica mai exista urmatoarele forme:
- eruptiv- frecvent la copii si tineri, putand fi produs si prin arsura solara.
- psoriazis stabil, cronic(rupioid, elefantin, ostraceu)
- psoriazisul instabil , cu evolutie imprevizibila, instabilitatea putand fi secundara unor
tratamente intensive cu corticosteroizi sistemici sau dermatocorticoizi ,tratamente
intempestive cu gudroane sau UV , infectii acute , hipocalcemie , stress.

PSORIAZISUL SCALPULUI –poate imbraca aspect de placi eritemato- scuamoase

circumscrise sau poate fi difuz , afectand intreaga calota. Parul este indemn macroscopic dar
microscopic s-au pus in evidenta anomalii ale tijei

PSORIAZISUL UNGHIILOR: -modificarile unghiale sunt prezente la 50% dintre

pacienti si constau in:
- hipertrofia subunghiala (procesul incepe distal si se extinde proximal),
- depresiuni p[unctiforme ale lamei unghiale,
- onicoliza- debuteaza distal sau de la marginea laterala a unghiei, putand progresa
pana la detasarea totala a lamei unghiale;
- pata de ulei – coloratie galbuie a lamei unghiale;
- alte modificari- striuri longitudinale, sant transversal ( linia Beau).

3 din 9
 PSORIAZISUL MUCOASELOR: -este mai rar intalnit in psoriazisul vulgar decat in
cel pustulos. Se manifesta prin leziuni circinate si inelare localizate pe gland sau in cavitatea
bucala( limba, palat).

PSORIAZISUL PUSTULOS

- reprezinta formele in care apar pustule macroscopice.

Manifestarile clinice specifice formei palmo-plantare cronice sunt reprezentate de placi
eritemato- scuamoase acoperite de pustule de 2-5 mm, de culoare galbuie(cele recente ) sau
maronie ( cele vechi ).Leziunile uscate pot exfolia.Localizare –eminenta tenara,
hipotenara(mai rar), partea mediala a plantei , zona laterala a calcaiului ,respectand de
regula degetele.
In forma palmo-plantara acuta eruptia este formata din pustule sterile ,de cativa mm ,
localizate la palme si plante, extinzandu-se uneori pe dosul mainilor si picioarelor.
In forma Hallopeau eruptia este localizata pe varful degetelor cu tendinta de extindere
locala. Afecteaza varstnicii fiind rara la adultii tineri.Apare mai frecvent la femei. Factorii
declansatori sunt traumatismele si infectiile pulpei degetelor. Este posibila afectarea
repliului si a patului unghial ducand la distrofia unghiala si chiar pierderea unghiei.Uneori
apar modificari osoase- osteoliza falangei distale- si leziuni sclerodermiforme ale
degetelor.Poate evolua spre psoriazis pustulos generalizat mai ales la varstnici.

Psoriazisul pustulos generalizat acut prezinta doua forme,-psoriazis vulgar tipic cu

debut precoce ce se transforma in forma pustuloasa ca urmare a intreruperii corticoterapiei
sistemice sau ca urmare a interventiei altor factori declansatori externi, si psoriazisui cu
debut tardiv, cu localizare sacrala sau flexurala ce se transforma in forma pustuloasa
generalizata.
Eruptia e precedata de febra si alterarea starii generale, senzatie de piele uscata si
arsura.Pustulele erup in valuri.Localizare- flexuri si zona genitala . Modificarile unghiale
sunt reprezentate de ingrosarea lamei unghiale si detasarea ei de patul unghial de catre
lacurile de puroi.
Poate fi afectata mucoasa bucala si limba . Recurentele sunt frecvente.

Psoriazisul pustulos generalizat al sarcinii( impetigo herpetiform Hebra)-afecteaza

gravidele si se manifesta printr-o eruptie asemanatoare psoriazisului pustulos generalizat.
Boala este rara , apare de obicei in ultimul trimestru de sarcina , persista pana la nastere si
ocazional continua si post-partum. Recidiveaza la sarcinile ulterioare.
Debuteaza la flexuri prin aparitia de pustule pe fond eritamatos.
Leziunile se extind centrifug si se vindeca central cu hiperpigmentare reziduala. De
asemeni , au tendinta la simetrie.
Este posibila afectarea limbii , a mucoasei bucale si esofagiene.
Eruptia e insotita constant de manifestari sistemice de gravitate variabila , de la febra si
frisoane pana la exitus prin insuficienta cardiaca sau renala.
Severitatea si durata de evolutie a leziunilor cresc riscul de nastere prematura , anomalii
fetale sau moarte neonatala a copilului.

Psoriazisul pustulos circinat si inelar- debuteaza u leziuni discret eritematoase ,care

devin edematoase si se extind periferi lent , mimand eritemul inelar centrifug( forma de
psoriazis denumita si Bloch Lapiere). Evolueaza de sine statator , in absenta oricaror
modificari tipice de psoriazis ,sau ca faza a psoriazisului pustulos generalizat. La nivelul
marginilor leziunilor , apar pustule care se usuca si lasa o descuamare reziduala.

4 din 9
 Pustuloza exantematica –este declansata de factori externi (infectii , medicamente) si
se caracterizeaza prin aparitia brusca a unui mare numar de pustule mici care afecteaza
aproape intreaga suprafata cutanata. Starea generala este de obicei nemodificata si evolutia
este rapid favorabila. Lipsa antecedentelor familiale si personale de psorizis , vindecare
rapida si absenta recdivelor au determinat considerarea acestei boli ca o entitate aperte,
diferita de psoriazis.

PSORIAZISUL ERITRODERMIC

Este definit ca psoriazisul care afecteaza tegumentele in totalitatea lor

Eritrodermizarea se poate produce:
- prin transformarea lenta sau brusca a unui psoriazis cronic intr-unul ertrodermic, spontan
sau secundar unei boli sistemice (infectie acuta virala , bacteriana , episod de alergie
medicamentoasa);
- de novo , ca priuma manifestare a bolii ( rareori );
- prin inductie iatrogena datorita utilizarii intempestive sau gresite a tratamentului topic;
Bolnavul este febril , cu stare generala variabil alterata. Tegumentele sunt in totalitate
eritemetoase , scuamoase , infiltrate ,si uneori exudative.Apar modificari unghiale severe si
alopecie difuza. Pacientii pot prezenta limfadenopatie si prurit intens.Evolutia este
prelungita cu recader frecvente.

Consecintele ertrodermieisunt:
- afectarea termoreglarii si hipotermie prin pierderea de caldura cauzata de
vasodilatatiageneralizata;
- insuficienta cardiaca congestiva ca urmare a suprasolicitarii cordului data de fluxul sanguin
cutanat crescut;
- dezechilibre hidro-electrlitice prin pierderea crescuta de lichide datorita afectarii profunde
a functiei de bariera a epidermului;
- hipoproteinemie si anemie feripriva secundara ca urmare a pierderilor importante de
proteine si fier prin descuamarea excesiva (zilnic se pierd aproximativ 5g de proteine );
- creste absorbtia topicelor ca urmare a afectarii barierei epidermice.
Din aceste motive psoriazisul eritrodermic este considerat o urgenta medicala.

PSORIZISUL ARTROPATIC (ARTRITA PSORIAZICA)

Este o forma de psoriazis cutanat sau unghial asociat cu o artrita sero-negativa periferica
sau a coloanei vertebrale. Afecteaza aproximativ 7% dintre pacientii cu psoriazis, avand o
distributie egala pe sexe.
De obicei , leziunile cutanate le preced pe cele articulare. Uneori debutul articular si cel
cutanat are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele.
Leziunile cutanate pot avea orice localizare si orice forma clinica.
Primele manifestari articulare constau in :
- artralgii si redoare articulara matinala ,care dispare la mobilizare;
- ulterior –tumefactia articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare ;
- revarsat sinovial si semne inflamatorii locale.
Pe masura ce boala progreseaza leziunile cutanate si articulare se exacerbeaza .
Clasificarea artritei psoriazice:
- artrita oligoarticulara asimetrica -70% din cazuri- prezinta modificari ale articulatiilor
interfalangiene si sinovita (degete in carnacior)
- artrita simetrica , seronegativa , 15% din cazuri;
- artita localizata predominant la articulatiile interfalangiene distale -5% din cazuri , se
insoteste de modificari unghiale severe ;

5 din 9
- artrita mutilanta – forma rara-5% -caracterizata prin osteoliza severa , care conduce la
telescoparea degetelor, cu scurtarea acestora;
- artrita axiala – 5%- manifestata prinspondilita sau sacroileita.
Modificarile extraarticulare apar mai rar ca in artrita reumatoida. Sunt frecvente leziunile
inflamatorii oculare ( conjunctivita , uveita , episclerita , keratoconjunctivita sicca) .S-au
raportat si cazuri cu manifestari cardiace.
Cele mai importante investigatii pentru stabilirea diagnosticului sunt:
- radiografia osoasa (demineralizare osoasa locala , pensarea spatiului articular , eroziuni
articulare , telescoparea falangelor , osificari paravertebrale ).
- Demonstrarea absentei factorului reumatoid.

TRATAMENT:

Alegerea conduitei terapeutice depinde de mai multi factori:

- varsta pacientului,
- starea generala ,
- afectiunile asociate pe care le prezinta pacientul ,
- tipul , extinderea si durata de evolutie a leziunilor.
Tratamentul presupune :
TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC- dieta saraca in trptofan,se recomanda consumul
carnii de curcan, aport de acizi grasi polinesaturati de sinteza sau consumul de peste oceanic,
interzicerea consumului de alcool si a fumatului, expunere la soare si cure heliomarine.

TRATAMENTUL LOCAL( TOPIC)- principalele medicamente folosit sunt

-keratoliticele- aplicarea lor are ca scop indepartarea scuamelor si favorizarea penetrarii
medicatiei active anti psoriazice.se utilizeaza acidul salicilic (3-5%) si ureea(15-25%), sub
forma de unguent sau crema.Se folosesc singure sau in combinatie cu corticoizi (Elosalic ,
Tractopon, Kerasal ,Diprosalic ).
- reducatoarele - Cignolinul(Antranil , Ditranol )- cu actiune antimicotica , in aplicatii de 30
de minute si concentratii de la 0,1 la 2-4% ( are efecte iritante- poate induce dermatita de
contact- eritem crisofanic );
- gudroanele naturale ( vegetale sau din carbune ) au eficacitate mai redusa ca a Cignolinului.
Pot fi utilizate singure sau asociate radiatiilor ultraviolete ( Ihtiol , Coaltar , Locacorten );
- dermatocorticoizii- au actiune antiinflamatoare , citostatica si de inhibare a fosfolipazei
A2.Produc ameliorari marcate ale leziunilor,,se folosesc ca medicatie unica sau in asociere cu
keratoliticele si/sau gudroanele( Dermovate sau Clobetasol ,lotiune ,crema sau unguent).
Dezavantajul consta in recaderea rapida la oprirea tratamentului ,posibilitatea evolutiei spre
forme eritrodermice sau pustuloase ,aparitia efectelor secundare locale sau sistemice.
- retinoizii – Tazarotenul –gel in concentratie de 0,01-0,1% al cariu efect terapeutic se
mentine si dupa oprirea administrarii;
- analogii vitaminei D3- Calcipotriolul si Tacalcitolul ce actioneaza prin inhibarea proliferarii
keratinocitare si probabil prin reducerea activitatii limfocitelor T;
- fototerapia naturala sau artificiala –efectul benefic se datoreaza inhibarii sintezei de ADN
din epidermul afectat de catre ultrviolrte;
- cura helio-marina ;
- fotochimioterapia PUVA (Psolaren Ultraviolete A) locala sau sistemica.

TRATAMENTUL SISTEMIC – are la baza : - AGENTII CITOSTATICI , indicati la

bolnavii cu forma severe de boala (eritrodermice , pustuloase , artropatice ) , la cei cu psoriazis
vulgar extins ,la cei neresponsivi la tratamentul topic si la cei cu leziuni invalidante din punct
de vedere fizic social si emotional. Cele mai folosite citostatice sunt:

6 din 9
-Metotrexatul- induce scaderea sintezei de ADN .Este indicata administrarea saptamanala -15-25
mg/saptamana, fractionat in 3 prize, la interval de 12 ore.Efecte badverse-
hemetologice ,hepatice, digestive.In caz de supradozaj se administreza acid folic in cantitate
egala cu cea de Metotrexat.
-Piritreximul –cu actiune si eficacitate similara Metotrxatului ,prezentand avantajul unei toxicitati
hepatice reduse.
- RETINOIZII- Erettinatul si Acitetrinul care actioneaza prin scaderea proliferarii
epidermice , scaderea inflamatiei ,scaderea chemotactismului neutrofilelor si prin normalizarea
procesului de keratinizare.Doza de atac-0,75-1mg/kg/zi, timp de 2 saptamani, iar doza de
intretinere 0,5mg/kg/zi.Se pot folosi singure sau in tratamente combinate cu PUVA sauUVB.
Efecte secundare- teratogenitate,uscaciunea mucoaselor, hiprrlipoproteinemie, cresterea
enzimelor hepetice, alopecie, modificari scheletice.
-CICLOSPORINA-actioneaza prin blocarea sintezei de IL-2 si limfokine ceea ce duce
la reducerea proliferarii epidermice, activitatii celulelor inflamatorii si a vasodilatatiei.Se incepe
cu 2,5mg/kg/zi ce se poate mari cu 0,5-1mg/kg/luna pana la 5mg/kg/zi.Efecte adverse-HTA si
afectare renala.
- TACROLIMUS –actioneaza prin inhibarea actiunii limfocitelor T helper.

TRATAMENTUL FORMELOR SEVERA DE PSORIAZIS

In cazul formelor severe de psoriazis , tratamentul presupune , pe langa tratamentul sistemic

si masuri generale de compensare a pierderilor de temperatura , lichide si proteine , precum si
tratament local bland cu emoliente.
Psoriazisul pustulos raspunde mai greu la tratament decat psoriazisul vulgar.Formele
localizate pot fi tratate local sau sistemic ,iar formele generalizate reprezinta urgente medicale si
necesita terapie sistemica, la care se adauga masuri de echilibrare hidro-electrolitica si
hemodinamica.
In psoriazusul artrapatic , tratamentul se face in concordanta cu gravitatea manifestarilor
articulare. La majoritatea pacientilor artrita este medie si poate fi tratata strict cu AINS (acid
acetil-salicilic , ibuprofen , piroxicam, diclofenac , indometacin ).
Bolnavii cu artrita severa pot fi tratati cu metotrxat – 15-25mg/saptamana, pana la
inducerea remisiunii , dupa care se incearca reducerea dozei si inlocuirea sa cu AINS.
Alte medicamente utilizate sunt:
-antimalaricele de sinteza ,care insa uneori pot exacerba boala,
-ciclosporina,
-azatiopprina,
-sulfasalazina.
Retinoizii sistemici au valoare limitata.
Fotochimioterapia , singura sau asociata retinoizilor , poate fi benefica in unele cazuri, iar
corticoterapia sistemica este rezervata excusiv cazurilor severe care nu raspund la administrarea
AINS. Se administreaza in doze scurte, pana la intrarea in actiune a metotrexatului sau al altui
imunosupresor folosit. Precautiile sunt necesare deoarece corticoterapia sistemica poate agrava
leziunile cutanate.
In cazurile invalidante se recomanda tratament chirurgical:
- protezare articulara ;
- stabilizatoare ale coloanei cervicale ;
- grefe osoase.

7 din 9
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA
PACIENTILOR CU PSORIAZIS

Asistentul medical are un rol foarte important in ingrijirea si tratarea pacientilor cu

psoriazis.El trebuie sa recunoasca modalitatile de manifestare ele bolii , factorii declansatori cat
si posibilitati de evolutie.
Trebuie sa educe pacientul cu privire la evitarea factorilor declansatori sau favorizanti, sa
instruiasca pacientul cu privire la igiena tegumentelor , mucoaselor si anexelor pielii, alimentatie
echilibrata cu evitarea consumului de grasimi , in special grasimi animale ,sa adopte o dieta
bazata in special pe legume si fructe, prevenirea leziunilor de grataj ,prin taierea scurta a
unghiilor, evitarea traumatismelor la nivelul pielii.
Educa pacientul cu privire la modul de folosire a tratamentelor topice ,timpul de actiune si
concentratia acestora, asocierile.
Informeaza pacientul in ceea ce priveste adoptarea unui regim desodat in timpul
corticoterapiei, explica importanta renuntarii la fumat si inerzice consumul de alcool , explica
importanta expunerilor la soare si a curelor helio-marine, exceptandu-i pe cei fotosensibili si
atentioneaza in ceea ce priveste administratrea unor medicamente ce pot exacerba evolutia bolii.
Explica necesitatea respectarii tratamentului si aindicatiilor medicului dermatolog precum si
respectarea programarilor pentru reevaluare si consult.
Educa pacientii in legatura cu patologia bolii ,ii ajuta sa se impace cu imaginea de
sine ,reducand disconfortul fizic , psihic si emotional.
Informeaza si pregateste din punct de vedere fizic si psihic pacientul pentru investigatiile de
laborator si a examinarilor si explorarilor necesare stabiliri corecte a diagnsticului.
Asistenta va respecta modul de aplicare a tratamentului local, contraindicatii de aplicare in
anumite zone, modalitati de indepartare,administrarea tratamentului medicamentos prescris de
medic si urmarirea efectului terapeutic.

CONCLUZII:

- Psoriazisul nu este o boala contagioasa.

- Persoanele afectate de psoriazis pot duce o vita normala ,calitatea vietii fiindu-le afectata
doar in cazurile severe sau invalidante.
-Tratamentele actuale au ameliorat mult simptomatologia bolii.

8 din 9
 BIBLIOGRAFIE:

-Tatu A.- Dermatologie-Venerologie; Note de Curs , Editura Fundatiei Uniuversitare

Dunarea De Jos Galati , 2006
- Forsea D.Si colaboratorii –Compendiu de dermatologie si venerologie, Editura
Tehnica –Bucurest , 1996
- Tolea I.-Dermato – venerologie clinica , Editura Scrisul Romanesc , Craiova –
2000
-Titirca L. – Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali ,Editura Viata medicala Romaneasca,Bucuresti-1999

9 din 9