1.

STRUCTURA TEGUMENTULUI

GENERALITATI
Pielea - Invelis conjunctivo-epitelial

Macroscopic:

-Suprafata: 1,8 mp

-Greutate: 1/15 din greutatea corporala

Microscopic:

-Epiderm

-Derm

-Hipoderm

EPIDERMUL

Membrana bazala, apoi

1) Strat Bazal
2) Strat Spinos
3) Strat Granular
4) Strat Lucidum
5) Strat Cornos

Nu are vase proprii, hranirea se realizeaza prin osmoza.

Printre celulele stratului bazal se gasesc melanocitele.

Turn-overul cutanat este de 28-30 de zile;

in psoriazis, turn-overul este accelerat, 4-5 zile.

DERMUL
Alcatuit din tesut conjunctiv

Rol de sustinere si hranire a epidermului

Bine vascularizat si inervat

Alcatuit din:
 Substanta fundamentala

Celule (fibrocite, mastocite)

Fibre(produse cosmetice!):

Colagen

Elastina

Reticulina

HIPODERMUL
Situat deasupra aponevrozei musculare

Format din adipocite grupate in lobuli, despartite de septuri conjunctive,

rigide

Rol important in termoreglare

Tegumentul este foarte bine inervat si vascularizat, dar foloseste foarte

putin oxigen

PRURITUL
Apare la nivelul epidermului

Durere subliminala

Prurit asociat cu o afectiune (ex: eczema, micoza)

Prurit senil (intens, fara leziuni cutanate semnificative)

MUCOASA ORALA

Nu prezinta strat cornos; situatie patologica=leucoplazie

Frecvent, leziuni cu continut lichid care rezista f putin, apoi apar ulceratii

Foarte bine inervata si vascularizata

Lizozim - are rol dezinfectant

GLANDELE PIELII
Glande sudoripare

-ecrine

-apocrine

Glande sebacee; impreuna cu foliculul pilos formeaza o unitate

functionala cu rol important in acnee=foliculul pilo-sebaceu

FIRUL DE PAR
tija firului de par

radacina firului de par

papila foliculara

Lanugo fir de par ce acopera corpul fatului si al nou-nascutului

Vellus fir de par ce acopera corpul nou-nascutului pana la 6 luni

Peri intermediari fir de par ce acopera corpul pana la 16 ani

Peri definitivi

UNGHIILE
Placi cornoase

Acopera falanga distala a degetelor

Rol de protectie si estetic

Matricea unghiala radacina unghiei; atentie la procesele

patologice, de ex infectii, care distrug matricea unghiala=afectarea
definitiva a unghiei

Lunula= portiunea semilunara alba de la baza

Lama unghiala

Repliul periunghial proximal / lateral

Patul unghial

FUNCTIILE PIELII
Rolurile pielii:

Social

Endocrin

Imunologic

Protectie

Senzorial

Termoreglare

LEZIUNI ELEMENTARE

Leziuni elementare

-primitive

-secundare

Eruptia cutanata in functie de aria afectata:

-localizata

-diseminata

-generalizata

Eruptia cutanata poate fi:

-monomorfa

-pseudopolimorfa

-polimorfa

CLASIFICAREA LEZIUNILOR ELEMENTARE

1) Leziuni elementare prin modificari de culoare
2) Leziuni elementare cu continut solid
3) Leziuni elementare cu continut lichid
 4) Leziuni elementare cu pierdere de substanta
5) Deseuri cutanate
6) Sechele cutanate

1. Leziuni elementare prin modificari de culoare

Macule (pete)

Datorate pigmentului

Datorate vaselor de sange

Nu modifica relieful pielii la palpare, fiind situate in planul pielii

Pete pigmentare

Leziuni hiperpigmentare

Nevi (alunite) acumulari de celule melanice, benigne, risc de

malignizare, congenitali/dobanditi; rol important in aparitie:
expunerea la soare sau factorii hormonali
Efelide (pistruii) culoare bruna, la persoanele cu pielea foarte
alba, pe zonele fotoexpuse, indicator de sensibilitate la radiatii UV;
benigne
Cloasma (masca gravidei) aparitia influentata de modificarile
hormonale si expunerea la radiatii UV; apare in sarcina, la persoane
cu pielea mata, de obicei dispar dupa nastere; pometii si barbia

Leziuni depigmentate (acromii)

Albinism-acromie generalizata
Vitiligo pete acromice pot fi situate oriunde pe suprafata pielii

Pete vasculare

Cianoza= culoare violacee, cenusie a tegumentelor; determinata de

vasoconstrictie; temperatura locala este scazuta; dispare la vitro /
digitopresiune

Acrocianoza cianoza extremitatilor mici-cianoza localizata ce apare in

degeraturi, insuficienta cardiaca

Livedo cianoza in retea; mai frecvent la nivelul coapsei; legata de obicei

de expunerea la frig

Eritemul
 Localizat
eritem pudic
eritem fesier al sugarului
Generalizat
-boli infecto-contagioase (rubeola, scarlatina)
-rozeola sifilitica

-eritrodermie culoare rosie vie: apare in psoriazis, limfom

dispare la vitro- sau digito presiune!! Acopera aproape toata
suprafata cutanata( peste 90%)

Purpura

Leziune eritematoasa ce evolueaza catre albastrui, brun-galbui se

resoarbe

Determinata de extravazarea de hematii din vase in tesuturi (traumatism)

Nu dispare la vitropresiune

Petesiile

Vibices

Echimoza

Hematomul

Telangiectaziile :

Dilatari permanente ale vaselor mici

Consum excesiv de alcool

Tratament prelungit cu dermatocorticoizi

Hemangiomul

2. Leziuni elementare cu continut solid

Papula mici ridicaturi la nivelul tegumentului; exemple:

-veruci vulgare

-lichen plan, s.a.

Tuberculul

Nodulul

Nodozitatea

- poate ajunge si la nivelul hipodermului

-forma particulara de nodozitate: Goma- se intalneste relativ rar, in

TBC si sifilis . Stadii de evolutie:

Cruditate

Ramolitie

Ulceratie

Cicatrizare

Vegetatia excrescenta la nivelul tegumentului, proeminenta filiforma /

conopidiforma (vegetatii veneriene)

Lichenificarea ingrosarea cadrilajului cutanat normal (eczema cronica

injurii mecanice repetate, prurit)

Tumora cutanata

benigna nu are tendinta de invazie a tesuturilor vecine

-maligna invadarea tesuturilor vecine

3. Leziuni elementare cu continut lichid

Vezicula

Dimensiunea unei gamalii de ac

Continut lichidian clar

Eczema, herpes, zona Zoster

Bula / Flictena

Diametru mai mare decat al veziculei ; lichid sero-citrin clar sau

hemoragic; Traumatisme locale, frecare, arsuri

Pemfigus vulgar, porfirii cutanate

Pustula lichid tulbure de la inceput puroi

Centrata de un fir de par (Foliculita)

Exista si pustule amicrobiene (Psoriazis pustulos)

4. Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Excoriatia zgarietura superficiala a pielii, nu este insotita de sangerare,
vindecare fara sechele

Eroziunea nu depaseste membrana bazala

Ulceratia profunda, poate ajunge pana la nivelul osului, trece de

jonctiunea dermo-epidermica

Fisura pierdere linara de substanta

Ragada fisura situata in jurul orificiilor naturale

5. Deseuri cutanate
Scuama- aglomerare de celule cornoase

-furfuracee (Pitiriasis versicolor)

-lamelara (Psoriazis)

-lambou (Sindr. Stevens-Johnson)

Crusta depozit rezultat prin uscarea unei secretii la suprafata pielii

-hematica (sange)

-melicerica (puroi)

Escara ischemie usata a pielii, zone comprimate intre doua planuri

dure, se insoteste de necroza-apare la pacienti imobilizati mult timp la pat

Gangrena necroza in aval de obstructia vasculara

Sfacelul necroza suprainfectata

6. Sechele cutanate
Cicatricea tesut conjunctiv de neoformatie, proces reparatoriu
cutanat; liniara, supla, elastica=estetica; hipertrofica,
cheloid=variante inestetice

Atrofia subtierea pielii; fiziologic-imbatranirea cutanata;

patologic=lupus eritematos.folosirea in exces a dermatocorticoizilor

2. VIROZE CUTANEO-MUCOASE

Virozele cutaneo-mucoase cauzate de virusuri cu caracter

epidermotrop

Multe virusuri pot ramane cantonate in organism in stare de

latenta

Virusul herpetic (HSV 1, HSV 2)

Virusul varicelo-zosterian
Virusul papilloma (HPV)
Molluscum contagiosum

INFECTIA CU VIRUSUL HERPETIC

Virusul herpetic tipul 1 (HSV 1)
-Extremitatea cefalica:

Bucal si peribucal
Nazal si perinazal

Virusul herpetic tipul 2 (HSV 2)

-Regiunea genitala / perigenital

Manifestari clinice
Debut brusc

Vezicule grupate in buchet pe fond eritematos

Adenopatie regionala

Veziculele se sparg apar eroziuni cu contur policiclic crusta

Vindecare in 10-15 zie

Simptome
Durere locala

Prurit local

Senzatie de arsura

Pot exista si manifestari generale: febra, cefalee, curbatura

Primoinfectia cu HSV tip 1

Gingivostomatita herpetica

La primul contact cu virusul persoane cu eruptie activa

De obicei se produce in prima copilarie

2/3 asimptomatic

1/3 manifestari clinice( dispar in cateva zile )

Dupa 1-2 saptamani leziunile se vindeca dar virusul ramane in stare

biofitica, putandu-se reactiva ulterior.

Primoinfectia cu HSV tip 2

Dupa inceperea vietii sexuale

Localizare genitala/perigenitala

Majoritatea- inaprent clinic

Manifestarile clinice: vezicule grupate in buchet pe fond eritematos

Leziunile sunt foarte dureroase

Insotite de adenopatie, prurit, senzatie de arsura

Curbatura, febra,cefalee

Veziculele se rup ulceratii dureroase

 Dupa vindecare virusul ramane inactiv (Stare biofitica) putand
recidiva ulterior

Herpesul recidivant
Frecventa recidivelor depinde de terenul pacientilor.

Unele recidive sunt subintrante, altele apar la interval de cativa ani.

Recidivele au manifestari mai putin zgomotoase si apar de obicei in

acelasi loc.

Conditii ce pot determina recidive herpetice:

1) Expunerea la soare

2) Tratamentul cu antibiotice sau corticoterapia

3) Infectii respiratorii sau gastrointestinale

4) Menstruatia

5) Actul sexual

6) Sarcina

7) Scaderea imunitatii (diabet, stres, neoplazii)

Tratament sistemic
In primoinfectii severe

In recidive frecvente sau subintrante

Aciclovir tratament de atac 2,4g/zi

-tratament de intretinere:400-600mg/zi

Famciclovir

Valaciclovir

Se pot asocia:

Gamaglobuline specifice antiherpetice

Gamaglobuline nespecifice

Vaccin antiherpetic
 Vaccin BCG

Interferon

Decaris (levamisol)

Tratament local
Aciclovir crema (Zovirax, Aciclovir)

Xilina in aplicatii locale

Apa de gura rol antiseptic

Pudre/solutii sicative (paste antiseptice)

Aplicarea se repeta la 4-6 ore

Cu cat se aplica mai precoce, cu atat sunt mai eficiente

Aciclovir crema- intarzie aparitia si scurteaza severitatea eruptiei

Dupa ruperea veziculelor, trebuie prevenita suprainfectarea

HERPESUL ZOSTER

Etiopatogenie
Virusul varicelo-zosterian (VVZ)

In copilarie: varicela

Ulterior, ramane cantonat in ganglionii spinali

Cand imunitatea scade: migreaza de-a lungul traiectelor nervilor si

determina aparitia eruptiei de HZ

Factori declansatori
1) Stres/oboseala
2) Diabet
3) Infectii asociate (HIV)
4) Neoplazii
5) Limfoame
 6) Tratamente cu citostatice sau corticoterapie

Eruptia tipica
Vezicule in buchet pe fond eritematos

De-a lungul traiectului unor nervi senzitivi

Eruptia se opreste tipic la linia mediana, afectand doar corp

Precedata si insotita de durere intensa cu caracter de junghi

La pacientii varstnici: durerea persista mult dupa vindecare algii post-

zosteriene

Veziculele apar in valuri succesive, se rupulceratii acoperite de cruste

Vindecarea se face cu macule reziduale care dispar in timp

Imunodepresie accentuata:

Ulceratii foarte profunde si dureroase

Necroza locala

Hemoragii locale

Eruptie generalizata de tip varicela

Recidive

Sunt rare apar mai ales la batrani, dar din ce in ce mai frecvent si la
persoanele tinere

Contagiozitate

HZ poate fi contagios pentru copiii care nu au facut inca varicela (varsat

de vant)

Localizarea HZ:
Intercostal - frecvent; risc de confuzie cu crizele de angina pectorala,
infarctul miocardic sau crizele biliare

Cervicobrahial afecteaza gat si bratul de aceeasi parte

Oftalmic afecteaza din pielea capului, a fruntii, a piramidei nazale;

veziculele pot aparea si la nivelul ochiului: ulceratii corneene (risc de
pierdere a vederii)
Auricular complicatie=sindrom Ramsay-Hunt: eruptie
triunghiulara cu varful la timpan,plus durere, hipoacuzie, tulburari de
echilibru

Tratament sistemic
Repaus la pat

Analgezice

Antiseptice locale

Exista vaccin impotriva HZ, adresat celor cu varsta > 50 de ani sau
bolnavilor cronici

Antivirale:

Aciclovir (4g/zi, 7-10 zile)

Brivudina (Brival 1 cp/zi, 7 zile)

Ideal de administrat in primele 48 de ore de la aparitia primelor leziuni

Antalgice:

Aspirina, paracetamol , alte AINS, pana la

Derivati opiacei (Fortral)

Vitamine din grup B

Corticoterapie antiinflamator puternic, cand durerea este foarte

intensa

Prednison 40 mg/zi, timp de cateva zile (in HZ oftalmic)

Tranchilizante si antidepresive

Tratament local
Aciclovir crema (nu este foarte eficienta)

Antiseptice (prevenirea suprainfectiei)

Coloranti (albastru metilen, violet gentiana)

Spray cu antibiotic si dermatocorticoizi (Oximed, Bioxiteracor)

Infiltratii cu xilina/novocaina
 Terapie UV

Tratament chirurgical:
sectionarea chirurgicala a nervilor afectati

VERUCILE VULGARE

Manifestari clinice
Excrescente (papule) gri-cenusii uscate, cauzate de diverse tipuri ale
virusului HPV (Human Papilloma Virus)

Localizare:

la nivelul mainilor (regiunea dorsala a degetelor, fata palmara,

periunghial)

La nivelul fetei

In jurul genunchilor

La nivelul labei piciorului

HPV este auto/hetero inoculabil

Tratament
Vindecarea poate fi spontana (! Pana la 2 ani) sau poate necesita
tratament:

Crioterapie (azot lichid, zapada carbonica pentru decolarea

epidermului de derm)
Electrocauterizare/ vaporizare laser
Duofilm (acid lactic +acid salicilic intr-o pelicula de colodiu,
pentru cateva saptamani)

VERUCILE PLANE

Manifestari clinice
Papule mici, plane, netede
Culoare bruna

Tegumentul fetei la copii sau la femeile tinere

Se extind din aproape in aproape

Tratament
Chiuretare blanda
Podofilina/fenol
Retinoizi topici (Retin-A)

MOLLUSCUM CONTAGIOSUM

Manifestari clinice
Vezicule proeminente, ombilicate central

Continut alb-grunjos

Auto/heteroinoculare

Foarte contagios; leziunile apar pe fata la copii, genital la adultii tineri

Tratament
Chiuretare blanda

Sol. Podofilina/fenol

Sol. Alcool iodat

! Urmarirea periodica a evolutiei pacientului, pentru a putea surprinde

aparitia de noi elemente.

3. AFTE SI AFTOZE

AFTELE BUCALE
Origine virala sau autoimuna (literatura de specialitate)

Ulceratie rotunda de cativa milimetri, dureroasa

Acoperita de depozit galbui circumscris de un lizereu rosu carmin

Unice sau multiple

Concomitente (stomatita aftoasa) / Succesive

Recidivante (stomatita aftoasa recidivanta)

Se pot suprainfecta cu germeni piogeni

Aftele bucale pot coincide / succede aftele genitale in aftoza bipolara

Touraine

Boala Behcet = afte bucale + afte genitale, leziuni oculare, leziuni

cutanate

TRATAMENT
Nitrat de argint

Clatire cu ser fiziologic

Prednison

AINS

Citostatice

LICHEN PLAN

Cauza necunoscuta (autoimuna)

Afecteaza ambele sexe in egala masura

Varsta predilecta: 30-60 de ani

Leziuni cutanate
papule eritemato-violacee, intens pruriginoase, aspect lucios
Papulele de lichen plan pot fi izolate sau confluate in placarde

Apar de obicei pe antebrate, pretibial, simetric bilateral sau in regiunea

lombo-sacrata

Leziuni ale mucoasei orale

Placi leucoplaziforme

Leziuni ce pot ulcera, localizate oriunde la nivelul mucoasei orale

Localizare caracteristica: la nivelul liniei interdentare, cu aspect specific

de frunza de feriga

Pot acoperi in totalitate buza inferioara

Neoplazii facultative se pot transforma in carcinom spinocelular

Afectiune benigna- risc de transformare maligna

Senzatie neplacuta la acru/ sarat/ dulce

Tratament Sistemic:
Corticosteroizi Prednison 40-60 mg/zi
Retinoizi Tigason/ Roaccutane(Sotret)
Citostatice

Tratament Local:
-cutanat: Fluocinolon, Elocom
-mucoase: Triamcinolon intradermic, baza orala adeziva(Orabase)
cu corticoizi

INFECTII MICOTICE

EPIDERMOFITII Pielea glabra

PILOMICOZEFirul de par
ONICOMICOZAUnghii
CANDIDOZE Muc. orala/genitala, pliuri - Candida albicans
 HERPESUL CIRCINAT (T. corporis)
Manifestari clinice
Placi eritemato-scuamoase palide in centru, periferia eritematoasa, cu
vezicule pe chenarul eritematos

-centrul: remisiune aparenta

-la copii: frecvent la nivelul fetei

-la adulti: poate fi localizata oriunde pe corp

-sursa: contaminare de la alt individ sau animale de casa/animale

domestice

Diagnostic:
-examen clinic

-examen micologic direct

-inocularea pe medii de cultura (Sabouraud)

Tratament local
Coloranti: sol. Castellani/Streptomicozan
Antifungice locale: Clotrimazol, Lomexin, Travogen, Lamisil,
Exoderil, Nizoral

Tratament sistemic
Ketoconazol (Nizoral)
FLuconazol (Diflucan)
Itraconazol (Orungal)

Durata tratamentului : saptamani-luni; se continua 2 saptamani dupa

aparenta vindecare

PITIRIASIS VERSICOLOR
Etiopatogenie:
Agent cauzal:

Pityrosporum ovale
Pityrosporum orbiculare

Ubicuitar(sunt doua forme ale aceluiasi microorganism)

-persoane care transpira mult , medii umede

-pH al pielii

Manifestari clinice
Macule si placi brun/galbui/rosietice, nepruriginoase

-semnul talasului: scuame furfuracee

-petele nu se bronzeaza

-copil: fata

-adult: torace anterior, cervical, brate

Tratament local
Antifungice locale: Nizoral, Lomexin, Travogen -21 de zile-crme sau
sampon

Tratament sistemic
Ketoconazol (Nizoral)
Fluconazol (Diflucan)
Itraconazol (Orungal)

PILOMICOZE

Prescolari / scolari

Afecteaza baietii mai frecv.decat fetele

Afecteaza de obicei pielea capului, dar poate afecta si barba sau zona
genital la adulti

MICROSPORIA

Microsporum canis

Sursa: caine, pisica, alt individ- caciuli/sepci

Tendinta de a se vindeca spontan la pubertate

Manifestari clinice
Placi eritematoase, 3-10 cm, acoperite de scuame albicioase

Firele de par sunt retezate la cativa mm de emergenta aspect de

miriste proaspat cosita

Firele de par bolnave se smulg cu usurinta

Fire de par acoperite la exterior de spori albiciosi(parazitare de tip

exothrix)

Tratament local
Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral,
Lomexin, Travogen

Tratament sistemic
Ketoconazol (Nizoral)
Fluconazol (Diflucan)
Itraconazol (Orungal)

TRICOFITIA

Asemanatoare cu microsporia

Afecteaza frecvent baietii prescolari/scolari

Pielea paroasa a capului

Sursa de contaminare: individ bolnav (sepci, caciuli), caini, pisici

Colonizarea firului de par ENDOTHRIX (in interiorul firului de par)

Spre deosebire de microsporie, placile sunt de mici dimensiuni, iar firele

de par sunt rarite si indoite sub forma literelor W, S, V, Z, Y

Tratament local
Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral,
Lomexin, Travogen, Clotrimazol
 Tratament sistemic
Ketoconazol (Nizoral)
Fluconazol (Diflucan)
Itraconazol (Orungal)

SICOSIS TRICOFITIC AL BARBII

Apare la barbatii de varsta adulta

Sursa: obiecte de ras contaminate

Manifestari clinice
Noduli putin ,durerosi in jurul firelor de par de la nivelul barbiei, mustatii

Nodulii sunt eritematosi, au aspect umed/ supurat

Firele de par se smulg cu usurinta

Tratament:
raderea barbii, epilarea firelor de par bolnave + aplicarea de creme
sau solutii antifungice . Se adauga si antifungice administrate pe
cale sistemica.

TUBERCULOZE CUTANATE

Mai rara decat TBC pulmonara

Agent etiologic: Mycobacterium tuberculosis (BK)

TBC cutanate apar ca urmare a :

-migrarii BK prin sange/limfa de la nivelul ganglionilor sau plamanilor

-inoculare directa (mai rar)

Diagnosticul se stabileste in urma biopsiei cutanate

Necesita descoperirea focarului primar

Tratament cu tuberculostatice (indelungat, luni de zile)

CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE

Agent etiologic: Candida albicans

a). Nou nascuti si sugari

Apare din cea de-a doua saptamana de viata; se datoreaza
prematuritatii si tratamentelor antibiotice

Apare si in caz de tulburari digestive importante

Sursa contaminare: tractul genital al mamei sau din maternitate

biberoane nesterilizate, personal de ingrijire

Pete mici, albicioase, care se pot extinde/ pot conflua(margaritarel)

La indepartarea lor apar eroziuni si ulceratii dureroase

Ulceratiile impiedica alimentatia si determina sangerarea mucoasei

Nou-nascutii tarati asfixie mecanica , risc de deces.

b). Adulti
Candida albicans este saprofita in tubul digestiv

Cresterea numarului de colonii:

1) Tratament cu antibiotice

2) Imunodepresie

3) Purtatorii de proteze dentare

4) Infectii bacteriene

5) Diabet zaharat

6) Neoplazii

7) Etilism

Manifestari clinice
Depozite albicioase la nivelul mucoasei bucale
 Se pot indeparta exulceratii si zone eritematoase

DIAGNOSTIC
Examen micologic

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Glosodinia durere la nivelul limbii, nelegata de alimentatie,
cenestopata

Glosopiroza-senzatie de arsura la nivelul limbii, idem

Disbacterioze

Limba neagra viloasa

Tratament local
Nistatin

Fenosept

Apa de gura cu clorhexidina

Glicerina boraxata

Pimafucin cp

Tratament general
Ketoconazol (Nizoral)

Fluconazol

Itraconazol

4. PIODERMITE

Stafilococii cutanate

Foliculita superficiala Impetigo stafilococic

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Perifoliculita:Furuncul
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Streptococii cutanate

Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic

Piodermitele sunt afectiuni cutanate cauzate de germeni piogeni.

La nivelul tegumentului exista 3 tipuri de flora bacteriana:

1. Flora rezidenta: bacterii nepatogene, ce colonizeaza in mod obisnuit

tegumentele; are rol de aparare intra in competitie cu bacteriile
patogene
2. Flora tranzitorie: bacterii ce vin in contact cu tegumentele, unde
raman doar o anumita perioada de timp; nu determina manifestari
patologice
3. Flora temporar rezidenta: bacterii ce se dezvolta la nivelul
tegumentului; determina manifestari patologice infectii cutanate
Factorii care influenteaza aparitia infectiilor cutanate:
Virulenta germenilor, marimea inoculului
Terenul gazdei
Integritatea tegumentelor
Gradul de uscaciune/maceratie a tegumentelor
Prezenta florei saprofite ce intra in competie cu flora patogena
Infectiile cutanate:
-primare (bacteriile determina manifestarea patologica)

-secundare (bacteriile suprainfecteaza o leziune cutanata preexistenta)

In functie de geneza infectiior cutanate:

Stafilococii

Streptococii

STAFILOCOCII CUTANATE
Foliculita superficiala Impetigo stafilococic
Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Furuncul(perifoliculita)
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Staphilococcus aureus

- cel mai frecvent implicat

- sufera mutatii genetice

- rezistenta la antibiotice

Sursa de contaminare:

- Bolnavii

- Purtatorii sanatosi purtatori cronici de stafilococ auriu (! Personal

medical)

Stafilocociile:

- Foliculite

- Perifoliculite

Foliculita superficiala Impetigo stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos

Localizare:

-pielea capului

-marginea unei plagi cutanate

-la nivelul fetei

-alte zone paroase

Aspect clinic: macula eritematoasa punctiforma pustula centrata de un

fir de parhalou eritematos
Pustula este superficiala

Leziunile sunt grupate intr-un placard impetigo

Nu se insoteste de fenomene generale

Se poate croniciza/ extinde in suprafata , profunzime

Tratament:
! strict local!

- Se deschid pustulele

- Se dezinfecteaza (apa oxigenata/ sapun)

- Coloranti (violet gentiana, albastru de metilen)

- Unguente/ creme cu antibiotice:

-neomicina

-bacitracina

-tetraciclina

-Baneocin (bacitracina+neomicina)

-Fucidin H (acid fusidic+hidrocortizon)

! Antibioticele aplicate topic sunt de obicei altele decat cele

administrate per os, care sensibilizeaza si determina aparitia de
fenomene alergice

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos.

Deseori porneste de la un instrument de ras contaminat.

Afecteaza mai frecvent pielea de la nivelul barbii/ mustatii la barbati.

Initial apar manifestari de foliculita superficiala (impetigo) apoi bacteriile

patrund de-a lungul firului de par pana la nivelul bulbului foliculita
profunda.

Manifestari clinice:

Noduli mici, purulenti (la nivelul mustatii / barbii); leziunile superficiale

coexista cu cele profunde abces in buton de camasa.
Firul de par

Nu se desprinde spontan

Nu se elimina cu usurinta la tractiune

Smulgerea firului de par este dureroasa

Evolutie: trenanta, cu caracter cronic, recidivant

!Sicozis lupoid: forma particulara; infectie agresiva ce distruge cu

totul bulbul firului de par, determinand alopecie definitiva

Tratament:
General

-antibiotice anti-stafilococice (Oxacilina, Vancomicina)

-vaccin anti-stafilococic

-imunostimulante (Polidin)

Local

-epilarea zonei afectate

-dezinfectante (sapun, apa oxigenata)

-coloranti (albastru de metilen, violet de gentiana)

-topice cu antibiotice (neomicina, bacitracina, tetracicilina, etc.)

Furunculul

Perifoliculita stafilococica necrozanta ce afecteaza foliculul pilos si tesutul

din jur

Pustula superficiala care se va extinde in profunzime si la nivelul glandei

sebacee

Nodul dureros

-de dimensiunea unei alune/nuci

-continut ferm, care devine fluctuent

-continutul se elimina prin orificiul creat de pustula initiala=

Burbionul

-continutul burbionului= bacterii si tesut necrozat

Ulceratie

-ramane in urma eliminarii burbionului; se vindeca spontan, in cateva

saptamani,cu cicatrice inestetica

Nodulul :

-unic (frecvent la nivelul cefei, membre superioare/ inferioare)

-multipli (furunculoza)

Doua forme grave:

Furunculul antracoid

Furunculul malign al fetei

Furunculul antracoid
-aparitia concomitenta de mai multi furunculi apropiati care se
unesc in profunzime

-burbioanele se elimina prin mai multe orificii invecinate (aspect de

stropitoare)

-vindecare lenta cu cicatrice inestetica

-starea generala este alterata (febra, frison, curbatura)

-durere intensa

-complicatii: septicemie, tromboflebita septica, abcese metastatice)

Diagnostic diferential cu antraxul (afectiune cauzata de Bacillus

anthracis - bacilul carbunos; apare in colectivitati rurale, leziunea
fiind nedureroasa si acoperita de o crusta neagradalac)

Furunculul malign al fetei

-caracter de malignitate datorat localizarii in cele 2/3 superioare ale
fetei

-in lipsa tratamentului poate cauza tromboflebita de sinus cavernos

poate evolua spre exitus

-manifestarile clinice tipice de furuncul (nodul dureros, burbion) +

febra, frison, durere locala intensa, edem important al fetei
Tratament
Sistemic minim 7 zile
-Oxacilina, Vancomicina, Cloxacilina

-Eritromicina in cazul pers. alergice la penicilina

Amoxicilina+ acid clavulanic (Amoxiclav, Augmentin)

Fluorochinolone (Ciprofloxacina, Ofloxacina)

Cefalosporine

Vaccin antistafilococic

Polidin

Gamaglobuline

Local
-deschiderea furunculului controversata

-dezinfectie (apa oxigenata, sapun)

-coloranti

-pudre cu antibiotice (Baneocin)

-pansare leziuni (cu/ fara mese)

Hidrosadenita
Inflamatia glandelor sudoripare ale axilei

Evolutia depinde de starea pacientului

Perionixis
Infectie stafilococica a tesutului ce inconjoara unghia

Aspect de burelet inflamator

La presiune elimina un puroi galbui cremos

Onixis
Inflamatia lamei unghiale
Unghia se ingroasa, devine friabila

Prezinta puncte supurative din care se scurge un puroi galben cremos

STEPTOCOCII CUTANATE

Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic

Erizipelul
Agent etiologic: Streptococul de grup A

Afecteaza frecvent gambele si fata

Factori favorizanti:

-deficientele imunitare

-malnutritia

-etilismul cronic

-diabetul zaharat

Erizipelul fetei
Poarta de intrare:

-rinita alergica/ bacteriana

-conjunctivita

-otita

Infectia se propaga din aproape in aproape

Debut: brusc, febra, frison, curbatura

Manifestari clinice:
Placa eritematoasa, frecvent unica, culoare rosie-vie, bine delimitata
(burelet marginal), lucioasa, proeminenta

Uneori poate fi acoperita de bule

Diametrul creste treptat pana la 10-15 cm

Se asociaza limfadenopatie regionala

Localizare:

-centrul fetei (in fluture)

-periorbitar

-pavilionul urechii

Evolutia in lipsa tratamentului este variabila:

-vindecare spontana

-deces

-tendinta la reciodiva

-limfedem macrocheilita

Tratament
!tratarea portii de intrare

General:
-penicilina(de electie), macrolide (eritromicina)(in caz de alergie la
penicilina)

Antiinflamatoare nesterioidiene/ corticoterapie (pentru scaderea

edemului)

Local:
-comprese umede

-coloranti

-creme, unguente cu antibiotice

Impetigo streptococic
Afecteaza copilul/ adultul tanar (bube dulci)

Localizare frecventa la nivelul fetei

Foarte contagioasa

Vezicule/ bule mici si rotunde se sparg cruste melicerice

Vindecare spontana posibila

Tratament
General
Penicilina (de electie)

Macrolide (eritromicina)

Local:
Comprese umede

Creme/ unguente cu antibiotice

Coloranti (usuca/ dezinfecteaza)

Cheilita streptococica
Afecteaza frecvent buza inferioara

Culoare zmeurie

Edem/ congestie

Cruste melicerice

Perles streptococic
Afecteaza comisurile bucale

Culoare zmeurie

Fisuri

Cruste melicerice (diagnostic diferential : perlesul candidozic, cu depozite

albe-cremoase, intalnit la purtatorii de proteze si la persoanele care
sufera de diabet zaharat)
 SEBOREEA

Afectiune ce se caracterizeaza printr-o productie excesiva de sebum

Apare frecvent la persoanele tinere (pubertate, adolescenta, adult tanar)

si diminueaza odata cu inaintarea in varsta

Productia de sebum este controlata:

-hormonal (testosteron)

-testicular

-ovarian si corticosuprarenalian

-iatrogen

-tratamente indelungate cu corticoizi, progesteron, tranchilizante si

antidepresive

Acneea vulgara/ polimorfa/ juvenila

Apare la persoane tinere (varf de incidenta 12- 25/ 30 de ani)

Durata variabila (se trateaza doar pentru a controla, nu pentru a vindeca)

Vindecare spontana

Etiopatogeneza

5- reductaza

Keratinizarea excesiva a foliculului pilosebaceu

Propionibacterium acnes
 Inflamatia locala

Cresterea productiei de sebum sub actiunea enzimei 5- reductaza ce

transforma testosteronul in DHT (dihitrotestosteron)- forma activa

Keratinizarea excesiva a foliculilor pilosebacei =innoroire a foliculului

Cresterea activitatii si inmultirea Propionibacterium acnes (prezent in mod

normal pe tegumente)

Inflamatia locala

Factori favorizanti:

Factorul genetic (predispozitie familiala)

Stres

Perioada premenstruala

Radiatii UV

Ocupatia (hidrocarburi, gudroane, uleiuri)

Dieta alimentara (relevanta inca neelucidata)

Tratament
general
Antibiotice (Eritromicina, Tetraciclina, Doxiciclina-doze mici, cure
lungi luni de zile)
Isotretinoin (Roaccutane, Sotret)

-efecte adverse:

-depresie rara, foarte discutata

-teratogen (!! Malformatii congenitale)

-cresterea enzimelor hepatice

-cresterea nivelului colesterolului

-cresc trigliceridele

-hipertensiune intracraniana
 Anticonceptionale efect antiandrogen

-Diane 35/ Spironolactona

local
Antibiotice Zineryt (eritromicina)
Isotrexin , Retin A (tretinoin)
Skinoren(acid azelaic), benzoil-peroxid(OTC)
Acid salicilic

4 COLAGENOZE

Categorie de boli de cauza necunoscuta

Mecanismul de aparitie: autoimun

Tablou anatomopatologic asemanator

LUPUSUL ERITEMATOS
Cea mai frecventa colagenoza

Cauza neelucidata

Afecteaza :

-tegumentele

- mucoasele

-organele interne

Afecteaza F>B

Varsta predilecta: 30-40 de ani

3 forme clinice
(fara delimitare clara; exista insa si teoria dualista care considera formele
clinice ca fiind boli diferite)

-LE Cronic (afecteaza tegumentele si mucoasele)

-LE Subacut (forma de trecere intre cele 2)

-LE Sistemic/ Diseminat (afecteaza tegumentele, mucoasele si organele

interne)

Rata de trecere intre forma cronica si cea sistemica este de aproximativ

10%.

Factori care intervin in declansarea sau agravarea LE:

1) Genetici si familiali

2) Hormonali (contraceptive orale)

3) Infectiosi

4) Sarcina

5) Radiatiile UV (frecvent apare primavara dupa expunerea la UV)

6) Medicamente (griseofulvina, procainamida, izoniazida, s.a.)

!exista medicamente care determina eruptii lupus-like, care

insa se remit la intreruperea medicatiei

Mecanism
Organismul produce autoanticorpi (antinucleari, anticitoplasmatici,
antiMB) anumite proteine proprii nu mai sunt recunoscute de catre
organism reactie Ag-Ac distrugerea unor structuri proprii
organismului

Lupus eritematos cronic (LEC)

-localizat (leziunile sunt la nivelul capului si gatului)

-diseminat (leziunile coboara si sub niv. gatului)

LEC localizat

Cea mai frecventa forma /cea mai benigna

Leziuni doar la nivelul capului si gatului

Potential evolutiv spre atrofie cicatriciala/ alopecii cicatriciale

Perioade de acutizare si remisiune

Zonele cele mai expuse la lumina ale capului si gatului (nas, obraji,
urechi)

TRIADA SIMPTOMATICA

-ERITEM

-SCUAMA

-ATROFIE CICATRICEALA

Apar placi si placarde unice/ multiple, bine delimitate

Culoare rosie-violacee

Scuame albe, subtiri, foarte aderente (prelungiri hiperkeratozice pe fata

interna a scuamei care patrund in foliculul pilosebaceu aspect de limba
de pisica)

Evolutie spre atrofie cicatriciala

Alopecia cicatriciala apare progresiv, fara ulceratie prealabila

In functie de elementele care predomina ( eritem, scuama, atrofie), LEC

localizat poate fi:
 Discoid (predomina scuamele si atrofia cicatriciala, cea mai
frecventa forma, leziuni la nivelul obrajilor si piramidei nazale,
aspect de fluture- vespertillo)

Centrifug (mai rar, predomina eritemul, LE Biett)

Localizarea LECL:

Piele scalp, mustata, barba alopecie cicatriceala definitiva

Extremitatile fetei varful nasului, urechi- predomina eritem

violaceu Chilblain lupus (asem. degeratura)

Muc bucala (ulceratii dureroase; rar)

Manifestarile generale lipsesc

Probele de laborator sunt rar si tranzitoriu modificate

Doar biopsia cutanata este tipica pentru lupus

LEC diseminat

Leziunile coboara mai jos de cap si gat: pe zone fotoexpuse: maini si

decolteu

Manifestarile generale lipsesc sau sunt foarte discrete

Probele de laborator sunt neconcludente

Lupus eritematos sistemic (LES)

Forma grava, acuta de LE

Complicatiile LES pot duce la exitus

Manifestarile generale

Apar de la debutul bolii si insotesc evolutia afectiunii

-febra

-astenie musculara

-artralgii

-inapetenta

-scadere ponderala

Manifestarile cutanate

Eritem la nivelul fetei (in vespertillo)

Eritem la nivelul mainilor si trunchiului

Manifestari viscerale

Renal GN lupica

Cardiovascular endocardita, pericardita, IMA

Pulmonare dispnee, pleurezie lupica, fibroza interstitiala

Digestive durere abdominala, infarct intestinal, hepatomegalie

Manifestari neuropsihice

Crize epileptiforme

Paralizie de nervi cranieni

Psihoza

AVC
 Modficari ale probelor de laborator

Anemie

Trombocitopenie

Leucopenie

Cresterea VSH

Hipergamaglobulinemie

Complexe imune circulante in sangele periferic

Dozare Ac anti AND dublu-catenar

Imunofluorescenta directa (IFD) IgG si IgM la nivelul stratului bazal

Tratament

LEC
Sistemic

-antipaludice (antimalarice) de sinteza: Clorochina, Plaquenil

-corticosteroizi

Local

-dermatocorticoizi topic (Elocom, Ultralan, Fluocinolon, Advantan)

-infiltratii intralezionale cu corticoizi

-masaj cu azot lichid (crioterapie)

LES
Sistemic
-corticosteroizi oral

-citostatice (Ciclofosfamida- Endoxan

Azatioprina Imuran)

Local

-topice cu dermatocorticoizi

-infiltratii intralezionale cu corticoizi

-masaj cu azot lichid (crioterapie)

SCLERODERMII

Scleroatrofia tesutului conjunctiv

Boala de colagen

Cauza necunoscuta

Mecanism autoimun

Semn distinctiv= piele atrofica,

uscata,

indurata,

pergamentoasa

a). forma generalizata = sclerodermie progresiva

afecteaza tegumentele, mucoasele, organele interne

b). forma localizata = morfee

benigna, afecteaza doar tegumentele,aspect inestetic

SCLERODERMIA PROGRESIVA

Afecteaza mai frecvent femeile

Evolutie cronica 15-20 de ani

Debut insidios, prin fenomen Raynaud

Fenomen Raynaud crize vasculospastice, acroasfixice, dureroase, cu

tumefactie si infiltratie

Mana sclerodermica
Apare frecvent

Crize vasculospastice si acroasfixice tipice- fenomen Raynaud

Se face testul la gheata

Pulpa degetelor devine atrofica, pergamentoasa, indurata, uscata

Degetele devin efilate, ascutite

Varful degetelor: ulceratii in muscatura de soarece.

Faciesul
Facies de icoana bizantina

Scleroza tegumentelor fetei

Nas efilat, ascutit, subtiat

Ridurile dispar

Buzele se retracta, dezvelind partial arcada

Fluieratul si zambetul devin dificile / imposibile

Pleoape partial retractate

Mimica inexpresiva

Afectare viscerala
Digestiva - Esofag in bagheta de sticla
Cardiovasculara

Renala

Pulmonara

Tratament relativ ineficient

DERMATOMIOZITA

Colagenoza de cauza necunoscuta

Mecanism autoimun

Asociaza un sindrom cutanat cu cel polimiozitic (afectare musculara cu

astenie marcata)

Afecteaza mai frecvent femeile

40% din cazuri asociere cu neoplazii -> sindrom paraneoplazic

Simptome
Scadere ponderala

Astenie

Febra

Sindrom muscular (fatigabilitate marcata, dificultati la pieptanat, ridicat

mainile, urcat scarile)

Mialgii

Eritem in ochelari (eritem violaceu periorbitar)

Edem
 DERMATOZE BULOASE

Leziunea caracteristica este bula

Afecteaza frecvent fata, mucoasa bucala si mainile

Pemfigusul vulgar
Porfiria cutanata tardiva

PEMFIGUSUL VULGAR

Dermatoza buloasa majora

Evolutia este grava, prognosticul este rezervat

Afecteaza adultii > 45 ani

In lipsa tratamentului decesul survine intre 6 luni 2 ani

Deces prin:

Suprainfectarea leziunilor

Dezechilibre hidroelectrolitice
 Casexie

Anemie

Leziunile mucoasei bucale

Preced instalarea tabloului clinic tipic cu ani de zile(uneori)

Afte (ulceratii bucale) rebele la tratament

Dureroase

Bulele se sparg determinand aparitia de eroziuni si ulceratii

Ulceratii foarte dureroase ce impiedica alimentatia

Vindecare dificila si lenta

Leziunile cutanate

Bule in tensiune devin flasce

Dimeniuni variate

Dupa spargere se pot suprainfecta

Insotite de dezechilibre hidroelectrolitice

Vindecare cu macula hiperpigmentata reziduala

Caracter polimorf

Acantoliza
Decolarea epidermului de derm

Apar Ac anti-substanta intercelulara

In spatiul creat se acumuleaza lichid interstitial

 Semnul Nicolsky
Pe plan osos decolarea epidermului asemanator unei foite de tigara

Pozitiv- aparitia bulei

Negativ- cand fragilitatea dispare in urma tratamentului

Tratament
Nu se poate vorbi de vindecare

Tratamentul tine boala sub control

General:
Corticosteroizi

-initial doze foarte mari, apoi se scad treptat cand leziunile incep sa se
epitelizeze

Citostatice

-ciclofosfamida

-azatioprina

-insotesc tratamentul cu cortizon

Local:
Toaleta bulelor

Dezinfectie

Coloranti

Unguente cu antibiotice si corticosteroizi

Orabase

PORFIRIA CUTANATA TARDIVA (PCT)

Dermatoza buloasa de origine hepatica

Eruptie polimorfa

Afecteaza frecvent adultii( consumatori cronici de alcool ,afectare

hepatica cronica)

Cauza este absenta uroporfirinogen decarboxilazei hepatice

Lipsa acestei enzime determina acumularea de pigmenti urinari din

degradarea hemoglobinei

Uroporfirine

Coproporfirine

Manifestari clinice

Bule: localizare pe zonele descoperite; dupa expunerea la

soare

Bule cu continut clar/ serohematic

Apar succesiv, in valuri

Se sparg ulceratii acoperite de cruste

Ramane hiperpigmentare reziduala (eruptie polimorfa)

Se asociaza:

Microchisturi galbui

Hipertricoza temporomalara

Facies teros, imbatranit, cenusiu

In timpul crizelor urina este rosie-portocalie(ca berea

bruna)

Probele de laborator:

Probe hepatice alterate

Uroporfirine crescute
 Coproporfirine crescute

Sideremie crescuta

Hiperglicemie

Tratament

General
Evitarea:

Consumului de alcool

alimentelor toxice hepatice

estrogeni

expunere la soare

traumatisme tegumentare

Se folosesc:

Sangerare

Chelatori de Fe(Desferal)

Prednison

Hepatoprotectoare

Vitamine si anabolizante

Local
Fotoprotectie

Toaleta bulelor

Dermatocorticoizi

Topice cu antibiotice
 6. TUMORI CUTANATE

Benigne

Crestere lenta

Bine delimitate

Fara mitoze atipice

Fara monstruozitati nucleare

Nu au atipii celulare

Nu au tendinta de infiltrare

Maligne

Mitoze multiple

Atipii celulare

Monstruozitati nucleare

Infiltrare

Cresterea poate fi rapida

Imprecis delimitate

Metastazare

Diagnosticul de precizie se stabileste histopatologic.

 TUMORI BENIGNE CUTANATE

Keratoacantomul

Tumora benigna

Punct de plecare: foliculul pilosebaceu

Formatiune cutanata proeminenta, hemisferica, usor ingustata la baza

Central prezinta un crater acoperit de o masa cornoasa

Diametru: 1-2 cm

Factori ce influenteaza aparitia keratoacantomului:

-expunerea la soare

-expunerea la gudroane

-factori genetici

-infectia cu HPV

Sediu de electie:
-fata

-fata dorasala a mainii (regiuni fotoexpuse)

Evolutie:
Variante de evolutie:

-resorbtie spontana (aprox. 6 luni de la aparitie, posibila)

-evolutie catre un carcinom spinocelular (malignizare)

-recidiva-frecventa

Terapie:
-interventie chirurgicala (de electie)

-electrocauterizare

-vaporizare laser

-radioterapie locala

Xantoame cutanate

Tumori benigne- acumulare de macrofage pline cu lipide

Proeminente mici, galben-portocalii, bine delimitate

Localizare:

-pleoape (xantelasme) teoretic nu se asociaza cu modificari ale

metabolismului lipidic

-brate, trunchi, coate se asociaza cu modificari ale metabolismului lipidic

(hiperlipidemie, hipercolesterolemie) si risc coronarian

-modern se indica terapia hipolipemianta in ambele variante, ambele fiind

asociate cu risc coronarian crescut, IMA, deces prematur

Tratament:
-excizie chirurgicala

-electrocauterizare

-vaporizare laser

-acid tricloracetic

TUMORI MALIGNE CUTANATE

1/5 din totalul cancerelor

Stransa legatura cu expunerea la soare

Accesibile examenului obiectiv: recunoasterea lor in faza incipiente

tratament eficace

Dau metastaze si infiltreaza structurile inconjuratoare

Au atipii si monstruozitati nucleare

1. Tumori epiteliale
1.1 Epiteliom bazocelular (Carcinom bazocelular)
1.2 Epiteliom spinocelular (Carcinom spinocelular)

1. Tumori ale sistemului pigmentar

2.1 Melanomul malign

Aceste trei tumori acopera peste 90% din totalul tumorilor cutanate

Agresivitatea tumorilor creste in ordinea: EBC<ESC<MM

Epiteliomul bazocelular (EBC)

Tumora maligna

Origine in celulele bazale ale epidermului

Evolutie: foarte lenta

Metastazare la distanta- exceptionala

Malignitatea este data de faptul ca este o tumora foarte recidivanta,

mutilanta, cu tendinta de invazie a tuturor structurilor invcinate
agresivitate locala crescuta

Apare pe:

-tegument aparent indemn

-leziuni precanceroase:

Keratoza actinica / solara

Radiodermita cronica

Xeroderma pigmentosum(afectiune genetica)

Localizare:
-fata (frecvent superioara: nas , frunte, obraji)

Nu apare pe mucoase, dar se poate extinde pe mucoase de la

tegumentele invecinate

Apare de obicei la persoane de peste 50 de ani, dar exista si cazuri la

persoane mai tinere

Debut
-pe tegument indemn

Perla epiteliomatoasa- nodul mic, translucid, acoperit de tegument

subtiat, cu telangiectazii

Placa eritematoasa si scuamoasa dura la palpare, usor infiltrata

Ulceratie mica, superficiala, acoperita de crusta foarte persistenta

-pe leziune preexistenta:

Crestere rapida in dimensiuni

Ulcerare spontana

Infiltrare / devine dura, ferma la palpare

Evolutie:
-endofitic (inspre profunzime- mutilanta)

-exofitic (la suprafata pielii)

Tratament
 Excizie chirurgicala-de electie

-chirurgie Mohs alterantiva scumpa, eliminare a tumorii cu

efectuare de sectiuni histopatologice in timp real; exista chiar si in
ac varianta risc de recidiva

Radioterapie locala-previne recidivele

Electrocauterizare

Vaporizare laser

Citostatice aplicate local 5F-Uracil (Efudix), Podofilina

Terapie fotodinamica

Epiteliomul spinocelular (ESC)

Tumora maligna

Origine: stratul spinos al epidermului

Apare de obicei la persoane trecute de 50 de ani.

Afecteaza mai frecvent barbatii

Evolutie:

-mai agresiva decat in cazul epiteliomului bazocelular

-poate da metastaze ganglionare locoregionale destul de rapid

Apare dupa expunere indelungata la UV

Localizare de electie:
-fata ( buza inferioara, limba)

Debuteaza pe:

-tegument sanatos

-leziuni preneoplazice (mai frecvent):

 Keratoza actinica/ solara

Cheilita actinica

Arsuri vechi

Radiodermita

Debut:
Leziune proeminenta, nodul mic, rotund, hiperkeratozic, dur/ infiltrat; in
timp se fisureaza/ulcereaza

Evolutie: in cateva luni, endo- sau exofitic

Pe mucoase/semimucoase: ulceratie trenanta, dura la palpare la inceput

sau placa leucoplaziforma, mica, proeminenta, care ulcereaza si este dura
la palpare

ESC al buzei inferioare

din ESC

Mai frecvent la barbati

Expunere la soare

Fumatori de pipa

Igiena bucala deficitara

Colti restanti

Tartru abundent

Metastazeaza tarziu

ESC al cavitatii bucale

De obicei in posterioara a limbii

 Mai frecvent la barbati

Igiena bucala deficitara

Fumat de tigarete/pipa

Traumatisme determinate de marginile taioase al dintilor

Proteze de calitate inferioara (ef.electro- galvanic)

Metastazeaza precoce

Evolutie:
-agresiva

-metastazeaza rapid la nivel ganglionar

-prognostic foarte bun daca ESC este identificat precoce

Tratament

Excizie chirurgicala

Electroterapie

Vaporizare laser

Radioterapie

Citostatice pe cale sistemica (rezultate inconstante in absenta

exciziei chirurgicale)

Terapie fotodinamica

Evidare ganglionara chirurgicala

Radioterapie la nivelul statiilor ganglionare

Melanomul malign

Tumora a sistemului pigmentar

Foarte agresiva

Celula de origine melanocitul

Incidenta melanomului este in crestere (expunere la soare/ solar)

Varsta medie: 20-40 de ani

Femeile mai frecvent afectate decat barbatii

Localizare frecventa:

-gambe (la femei)

-torace posterior (la barbati)

Melanomul afecteaza:

-tegumentele

-mucoasele

-ochii

-meningele

-SNC

(toate deriva din aceeasi foita embrionara)

Debut:
-pe tegument indemn

-pe leziuni preneoplazice (mai frecvent):

Melanoza Dubreuilh

pata maronie, de diametru crescut, la nivelul fetei

-apare de obicei la persoane in varsta

 -evolutie mai putin grava

Nevii nevocelulari

90% sunt benigni, dar au potential de a se transforma malign

Semne de degenerare maligna a nevilor pigmentari

a Crestere rapida, spectaculoasa

b Inflamatie perilezionala (halou rosiatic, aspect de iritare)

c Modificarea culorii/ neomogenitate

d Sangerare la traumatisme minore

e Ulcerare si burjonare

f Prurit persitent

Etiopatogenie
Expunere la radiatii ultraviolete

Genetic

Tipul de pigmentare

Factorul hormonal

Traumatisme cronice repetate

Nu se face biopsie din leziune, ci se excizeaza cu margini de

siguranta=biopsie excizionala cu margini de siguranta oncologica

Melanomul malign-evolutie
-agresiv

-metastazeaza rapid (limfatic si hematogen)

-metastazele viscerale apar rapid si evolueaza rapid

-gravitate crescuta in cazul metastazelor cerebrale

Factori de prognostic nefavorabil

Dimensiune crescuta

Sangerare

Ulcerare

Localizare la nivelul extremitatii cefalice

Prezenta metastazelor

Tratament

Profilaxie-nevii!

Excizie chirurgicala cu marja de siguranta de 1- 3 cm in lateral iar in

profunzime se merge pana la aponevroza musculara

Metoda ganglionului santinela in momentul exciziei se injecteaza o

substanta de contrast, urmata de evidare ggl

Chimioterapie

Radioterapie

Imunoterapie nespecifica

IFN

IL-1, IL-2

Anticorpi monoclonali

Vaccin impotriva MM experimental

Eficienta maxima= excizie + citostatice + IFN

7. URTICARIA SI ANGIOEDEMUL
 URTICARIA

Manifestare alergica; manifestare cuatanata si mucoasa

Eruptie tranzitorie (fugace)

Papule si placi eritematoase si edematoase

Intens pruriginoase

Asemanatoare contactului pielii cu urzici

Debut brusc

Intereseaza in principal epidermul si dermul superior

ANGIOEDEMUL

Edem angioneurotic- Edem Quincke

Forma particulara grava de urticarie

Predomina edemul intereseaza tesuturile profunde

Edemul se extinde in suprafata si in profunzime

Edemul intereseaza si esofagul, faringele, glota

In formele severe poate surveni decesul

Urticaria si angioedemul pot aparea la orice varsta, pe un teren atopic/

predispozitie genetica.

Factori implicati in aparitia urticariei

Exogeni
-alimente ou, lapte si produse lactate, peste si fructe de mare, capsuni,
ciocolata, coloranti si conservanti alimentari (tartrazina, salicilati
actioneaza la nivelul COX 1,2), condimente, mezeluri

-medicamente- in principiu orice medicament, dar mai ales antibiotice

(amoxicilina- pot aparea reactii alergice si la o saptamana dupa
administrare), tranchilizante, diuretice, laxative, antidepresive, AINS
(aspirina, paracetamol)

-pneumalergeni (polen, praf, mucegai, substante chimice volatile)

-veninuri de insecta (paianjen, viespe, albina)

-produse cosmetice (vopsea de par)

-materiale din protezele dentare

Endogeni
-factori genetici (angioedem ereditar)

-focare infectioase (micoze cutanate, candidoze, focare microbiene

dentare/amigdaliene, bilare, urinare, parazitoze intestinale)

-afectiuni cronice (hepatita virala, diabet zaharat, boli coronariene, HTA)

Exista numeroase cazuri de urticarie cronica idiopatica.

Aspect clinic urticarie

Papule si placi eritemato- edematoase, culoare alb-portelanie

Diametru: cativa cm

Prurit foarte intens

Apare pe tegumente si mucoase

Leziunile sunt tranzitorii fugace: apar si dispar in decurs de cateva ore,

mutandu-se in alte locuri
Durata variabila urticaria cronica se poate extinde si cativa ani

Insotita de manifestari generale:

-hTA

-tahicardie

-greata

-diaree

-febra

-cefalee

-durere abdominala

-dispnee cu polipnee

Evolutie:
-urticarie acuta (zile saptamani)

-urticarie cronica (>6 saptamani)

Aspect clinic angioedem Quincke:

-predomina edemul

-sediu de electie: fata -> aspect buhait

-edem accentuat al pleoapelor, buzelor, obrajilor, mainilor

-edem important al mucoaselor

-limba si val palatin -> tulburari de masticatie si fonatie

-faringe-> disfagie

-laringe si glota-> asfixie mecanica si deces

-debut brusc

-urgenta medicala/dermatologica
-reversibil la corticosteroizi si adrenalina

Etiopatogenie
-plurietiologic

-mecanisme imune si neimune

-degranulare mastocitara cu eliberare de histamina ->responsabila de

prurit si de aspectul papulelor

Tratament
1) -identificarea si inlaturarea cauzei(ideal)

2) -desensibilizarea la alergen

a). -specifica pacientul este pus in contact cu o concentratie din

ce in ce mai mare de alergen, pentru a scadea intensitatea
reactiei; frecvent la pneumalergeni

b). -nespecifica

-histamina

-histaminoglobulina

-hiposulfit de sodiu

3) -regim alimentar continut scazut in alimente alergizante/ care

determina degranularea mastocitara

4) medicamente:

a). -antihistaminice orale cu efect sedativ (Romergan,

Clorfeniramin)

b). -antihistaminice orale nesedative (Claritine, Aerius, Telfast)

c). -corticosteroizi

-forme usoare si moderate- doze mici/ medii, cure scurte:

30-40 mg/zi

-forme grave si angioedem Quincke hemisuccinat de

hidrocortizon >200 mg
 d). -adrenalina, efedrina

e). -antihistaminice injectabile

5) Tratament local lotiuni si mixturi mentolate efect antipruriginos

-mixturi cu hidrocortizon 1%

6) Tratamentul eventualelor tulburari asociate micoze, afectiuni

intestinale, etc.

ECZEMA

Manifestare cutanata alergica frecvent intalnita, intens pruriginoasa.

Clinic: pusee eruptive cu:

Eritem

Edem

Papule

Vezicule

Exulceratii

Cruste

Scuame

Tendinta la

Recidiva

Extindere
 Cronicizare

Evolutie:

-acuta

-cronica

Eczema acuta are 5 faze:

1. Faza eritematoasa
-placi eritematoase, culoare rosu-viu

-discret edematiate-edem mai accentuat in zonele cu tegument lax

-prurit

-+/- manifestari generale de tipul agitatie/insomnie

2. Faza de veziculatie
-placile se acopera de vezicule

-veziculele apar in valuri

3. Faza de exudatie/ zemuire

-apare datorita gratajului/ spargere spontana a veziculelor

-risc crescut de suprainfectie

4. Faza de crustificare
-lichidul diminua si se usuca

-cruste galbui

5. Faza de descuamatie
-crustele galbui cad

-epidermul este subtiat, rosu, lucios; revine apoi lent la aspectul normal
 Eczema cronica

-cronicizare a eczemei acute

-fazele de veziculatie si zemuire sunt diminuate

-aspect uscat, ingrosat al tegumentului

-aspect hiperkeratozic

-pruritul persista

-apar leziuni secundare la distanta

Etiopatogeneza

-alergen eczematogen

-teren predispozant

Alergene
-substante chimice ce determina/ accentueaza eczema

-toxine din focare infectioase

Teren cu predispozitie
-predispozitie ereditara (teren atopic)

-predispozitie individuala (tulburari endocrine, neuropsihice, digestive,

stres)

Factori locali:
Hiperhidroza

Uscaciunea pielii(xeroza cutanata)

Fisuri/ crapaturi ale pielii

Traumatisme repetate (grataj)

Seboreea

Eczema de contact

Apare la contactul direct al tegumentului cu agentul cauzal

Clinic are aceleasi 5 faze

Afecteaza frecvent fata si mainile

Piele cap - vopsea de par, gel de par

Frunte boruri de palarie, vopsea din bentite, s.a

Pleoape fard, fond de ten, medicamente aplic local

Buze ruj, pasta de dinti, apa de gura, instrumente de suflat, etc

Lob ureche, gat, decolteu, incheietura (de la bijuterii care contin Ni)

Axilar deodorant

Maini manusi, latex, cauciuc, plastic, pigment din tatuaje, s.a.

Tratament
-indepartarea alergenului incriminat

-general:

-antihistaminice

-corticosteroizi

-local:

-emolienti neparfumati

-spray-uri cu corticosteroizi Oximed- in faza de zemuire

-creme si unguente faza de crustificare- Fluocinolon, Ultralan, Elocom,

Advantan
-decapante- acid salicilic: Diprosalic, Elosalic

8. SIFILISUL

Agent etiologic Treponema pallidum

Bacterie foarte putin rezistenta in mediul extern; distrusa de uscaciune

rezista in secretii pana la uscarea acestora - <45 min

Distrusa de toti dezinfectantii uzuali (alcool, apa si sapun)

Transmitere

Sexuala- 90% - contact direct; indiferent de tipul actului sexual

Verticala mama/fat; incepand cu cea de-a patra luna de

sarcina/transplacentar

Profesionala ginecologi, stomatologi, asistenti de laborator; frecvent,

leziunea primara se situeaza la nivelul mainii masuri de protectie:
manusi

Evolutie
Incubatie 21 de zile

Sifilisul primar
Leziune de obicei unica sifilom- sancru dur- sancru de inoculare

Apare la poarta de intrare

Adenopatia regionala apare la 7 zile de la aparitia sifilomului

Pozitivarea reactiilor serologice se face spre sfarsitul perioadei de sifilis

primar dozare anticorpi
Perioada de latenta pana la 6 saptamani de la declansarea sifilisului
primar

Sifilomul se epitelizeaza spontan, cu disparitia manifestarilor clinice

Sifilisul secundar
Se poate declansa la 6 saptamani de la aparitia sancrului/ 9 saptamani de
la infectare

Eruptie generalizata

Leziuni cu diferite aspecte clinice- sifilide

Sifilidele

-superficiale

-generalizate

-rezolutive

-asimptomatice (nedureroase, nepruriginoase)

-de ex rozeola sifilitica

Micropoliadenopatie generalizata

Serologie intens pozitiva diagnosticul de certitudine: pe baza probelor

de laborator

Eruptia poate aparea in valuri, pe parcursul a doi-trei ani in lipsa

tratamentului

Perioada de latenta
Durata: 3-20 de ani

Sifilisul tertiar
Rar
Leziuni cutanate tipice sifilide tuberculoase, gome sifilitice

Papule, tuberculi, noduli, nodozitati

Putin numeroase

Pot fi mutilante; cicatrici vicioase

O parte din reactiile serologice se negativeaza in stadiul de sifilis tertiar

se indica biopsia

Leziuni la nivelul SNC (tulburari de comportament, dementa, paralizii)

Manifestari cardiovasculare(anevrism de aorta de cauza luetica)

Manifestari osteo-articulare

Decesul este provocat de manifestari diverse la nivelul viscerelor.

! exista sifilis decapitat (fara aparitia sancrului)

! exista sifilis latent (fara manifestari clinice, doar cu serologie pozitiva)

Sifilis

Dobandit

o recent (primii doi ani de la infectare, foarte contagios)

o tardiv (dupa doi ani de la infectare, contagiozitate scazuta)

Congenital

o precoce (manifestari clinice in primii doi ani)

o tardiv (manifestari clinice dupa primii doi ani)

Sifilis
 o latent- fara manifestari clince cutaneo-mucoase; serologie pozitiva

o florid- cu manifestari clinice cutanate si mucoase specifice

Manifestari clinice in sifilisul primar

Sifilomul

sancru dur (baza leziunii este indurata)

unic

nedureros

situat frecvent in regiunea genitala

apare la poarta de intrare

ulceratie superficiala

eroziune rotund-ovalara

contur net, neregulat

bine delimitat

diametru: 0.5-1.5 cm

suprafata neteda, lucioasa, culoare rosie-musculara

Adenopatia primara
-la 7 zile de la aparitia sifilomului

-obligatorie

-regionala

-nedureroasa

-poliganglionara aspect de closca cu pui

-ganglionii sunt duri, fermi, nu abcedeaza niciodata

Particularitatile sifilisului primar la nivelul extremitatii cefalice

Buza inferioara

- frecvent afectata la femei

- pe versantul intern- aspect ulcerat

- pe versantul extern/semimucoasa aspect ulcerocrustos sau usor

hipertrofic

Limba

frecvent afectata la barbati

-1/3 anterioara

Gingie

Amigdale

Faringe

Obraji

Barbie

Rare

Manifestari clinice in sifilisul secundar

Sifilide
-leziuni mucoase si cutanate
 1 Rozeola sifilitica (sifilide maculare)-culoare roz-palid, ca floarea de
cires, afecteaza in sp flancurile

2 Sifilide papuloase generalizate

- Sifilidele pot mima orice dermatoza-eruptie cameleonica

Serologie: intotdeauna pozitiva

-Eruptie generalizata, rezolutiva, asimptomatica, in diverse stadii si

cu diverse aspecte clinice.

Sifilidele mucoasei bucale

Placi mucoase, ce pot coexista cu leziunile cutanate

Foarte contagioase

Impartite in cinci categorii

1 Sifilide eritematoase culoare: rosu-viu; nedureroase; dgn

diferential cu angina

2 Sifilide erozive nedureroase, culoare alb opalescent/rosu viu;

suprainfectie- aspect difteroid

3 Sifilide papuloerozive

4 Sifilide papulohipertrofice

5 Sifilide ulceroase

Se pot asocia uneori cu timbrul ragusit al vocii.

Diagnostic diferential:

Angina banala (angina este mai zgomotoasa)

Aftele (dureroase, la periferie au o culoare rosu carmin, centrul galbui)

Pemfigus vulgar (ulceratii, bolnavul nu se poate alimenta; scadere

ponderala)

Herpes simplex (dureros, zgomotos, leziuni cu contur policiclic)

Se pot asocia cu alopecie:

- apare brusc; reversibila la tratament (necicatriciala)

a -alopecie difuza

b -alopecie in placi (in luminisuri)

c -alopecie in 1/3 externa a sprancenei (semnul omnibuzului)

Sifilisul tertiar

Rar, apare in lipsa tratamentului sifilisului secundar, la 3-20 de ani

Leziuni mai putin numeroase

Leziuni mutilante

Gome sifilitice

Leziuni SNC (dementa, tulburari comportamentale, paralizie)

Leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)

Leziuni osteoarticulare
Diagnostic serologic negativ diagnostic anatomopatologic=biopsie, col
impregnatie argentica

Sifilisul congenital

Transmiterea transplacentara a T. pallidum, incepand cu luna a patra de

sarcina

Ar trebui facuta serologia in luna a 2-a si luna a 7-a

Precoce
-se manifesta in primii doi ani de viata

-asemanator cu sifilisul secundar al adultului

-manifestari clinice specifice- rinita, coriza sifilitica

-coriza sifilitica

-secretie purulenta si abundenta

-impiedica alimentatia

-scadere ponderala

-in lipsa tratamentului se complica cu ulceratii ale septului nazal,

cartilajului nazal; perforarea boltei palatine

-craniotabes- distanta mult crescuta intre oasele craniului in primele luni

de viata

Tardiv
-asemanator sifilisului tertiar de la adult

-modificari si deformari osoase

-modificari dentare
-distrugerea papilelor dentare, tulburari ale odontogenezei

Manifestari dentare in sifilisul congenital tardiv

-distrugeri papile dentare

-tulburari ale odontogenezei

-afectarea dentitiei definitive

-modificari ale dentitiei in sensul:

-rezistenta (structura)

-marime (micro/macrodontie)

-forma (dinti Hutchinson)

Dintii Hutchinson
-ICS asemanatori cu caninii

-diametrul anteroposterior marit/ aspect de butoi

-baza de implantare mai mare decat marginea libera, invers fata de

normal

-marginea libera poate fi

Ascutita si dreapta-dinti in surubelnita

Crestata-dinti in fierastrau

-canini rasuciti in axul propriu

-dinti in platou, ca doi molari suprapusi, cu margini complet netede=dintii

Moon

Diagnosticul de laborator in sifilis

Examen extemporaneu
 - microscop cu iluminare lateral-din secretie sancru

Teste serologice dozare Ac anti-T. pallidum

Reactii treponemice
-specifice

-scumpe

-TPHA
-FTA
-ELISA

-nu sunt utile in monitorizarea eficientei tratamentului

-raman pozitive mult timp, uneori toata viata

Reactii netreponemice
-mai ieftine

-foarte bune pentru screening

-nu sunt foarte specifice

-reactii fals pozitive:

-batrani

-boli de colagen

-gravide

-infectii virale

-tranzitoriu/permanent

-RBW
-VDRL

-se negativeaza la aprox un an de la tratament

-pot urmari eficacitatea tratamentului

!Se recomanda efectuarea de reactii serologice combinate:

-reactii treponemice pentru specificitate

-reactii netreponemice pentru evolutie

Baterii de teste cu dozarea Ig

-IgM infectie recenta

-IgG infectie veche

Tratament

-obligatoriu; sifilisul este boala cu declarare obligatorie datorita pericolului

epidemiologic

-de electie: Penicilina

-foarte eficienta

-ieftina

-reglem de MS

-inclusiv Moldamin

-limitele penicilinei nu sunt date de rezistenta T. pallidum, ci de alergia la

penicilina, caz in care se administreaza:

o Doxiciclina

o Eritromicina

o Tetraciclina

-au eficacitate < penicilina

Incidente si accidente
1 -reactii alergice grave pana la soc anafilactic( test de alergie
la penicilina!)

2 -reactia Herxheimer accentuarea leziunilor, febra usoara,

cefalee, anxietate marcata, alterarea starii generale