Sunteți pe pagina 1din 35

DERMATOLOGIE

CURS I
DR. MUTH VALENTINA
SCOALA POSTLICEALA AUXILA
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
STRUCTURA ORGANULUI CUTANAT
• Suprafata – 1,5-1,8 mp (la adult)
• Greutate – 7-8 kg la adult
• Grosimea – 0,2-5 mm (in functie de regiune)
• Culoarea pielii este data de - cantitatea de pigment din
epiderm; circulatia sangvina din derm; stratul de grasime
din epiderm.
Histologic pielea este alcatuita din trei straturi
principale:
1. Epidermul
2. Dermul
3. Hipodermul
Imagine structura pielii
ANEXELE PIELII
Se clasifica in:

1. anexe
• glandele sebacee (glande exocrine)
• glandele sudoripare – ecrine

2. anexele cornoase
• par
• unghii
Glandele sebacee -au forma de ciorchine
• sunt anexate firului de par, unde isi elimina secretia
grasoasa ce se numeste SEBUM
• secretia in exces de sebum duce la seboree, iar scaderea
secretiei duce la ihtioza.
Glandele sudoripare ecrine
• raspandite pe toata suprafata pielii;
• au forma de tuburi
• secretia apoasa se numeste SUDOARE cu un miros
specific ce se elimina la suprafata pielii. Cantitatea de
sudoare creste direct proportional cu efortul fizic si cu
cresterea temperaturii mediului
Glandele sudoripare apocrine
• sunt asemanatoare celor ecrine dar mai mici;
• se gasesc in axile, perigenital, perianal;
• canalul excretor al acestor glande este anexat firului de
par

Parul - este o formatiune epiteliala cornoasa, filiforma,


cilindrica si flexibila.
Unghia - lama cornoasa cheratinizata ce acopera fata
extremitatii degetelor
FOTOTIPURI CUTANATE
1. Fototip cutanat I (celtic)
• Pielea alba, parul rosu/blond, ochii albastri
• Nu se bronzeaza, se ard – dupa expunere la soare
• Risc mare de a dezvolta cancere cutanate

2. Fototipu cutanat II
- Piele alba, par blond
- Se bronzeaza putin, dupa expunere la soare
- Risc mare de a dezvolta cancere cutanate
3. Fototip cutanat III
- Piele alba
- Se bronzeaza, dupa expunere la soare

4. Fototip cutanat IV (asiatic)


- Piele de culoare maro deschis
- Nu se ard in urma expunerii la soare

5. Fototip V (indian)
- Piele de culoare maro
- Se bronzeaza intens
6. Fototip cutanat VI (african)
- Hiperpigmentatie constitutionala
- Risc mic de a dezvolta cancere cutanate
FUNCTIILE PIELII
Datorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe roluri si
anume:
• functia de aparare, impidica patrunderea unor agenti
patogeni in organism (substante toxice, radiatii);
• functia termoreglatoare la mentinerea unei parti a
corpului, pentru evitarea supraincalzirii ;
• functia de aparare fata de razele solare;
• pielea ca rezervor de depozit embrionar - aceasta functie
este folosita de chirurgi in diverse transplanuri (grefe)
• functia imunologica a pielii este realizata de celulele
Langerhans din piele;
• functia de organ de simt - este una din functiile de
comunicare a pielii cu mediul inconjurator, aceasta fiind
indeplinit de receptorii:

1. de durere
2. de presiune
3. termoreceptorii
4. receptorii tactili sunt mai numerosi la buze, degete,
limba
O piele sanatoasa este acida, avand un pH in jurul cifrei de
5-6.

O piele al carei pH este mai mare de 7 este o piele alcalina.

Aciditatea pielii costituie un factor de aparare a


organismului impotriva infectiilor, deoarece microbii se
dezvolta in special intr-un mediu alcalin.

Pielea nu este insa un simplu invelis, ci este un organ al


organismului.
Joaca un rol in mentinerea constanta a temperaturii
organismului, rol pe care si-l indeplineste prin glandele
sudoripare (evaporarea transpiratiei produce racorirea
organismului).

Pielea apara organismul si in sensul ca nu lasa, datorita


impermeabilitatii ei, sa se elimine apa, sarurile minerale din
interiorul corpului.

In concluzie putem afirma ca o piele sanatoasa, intacta,


constituie o oglinda a sanatatii intregului organism.
LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
Reprezinta moduri de reactie ale organului cutanat fata de
agresiuni exogene sau endogene.
Eruptia cutanata = ansamblul modificarilor cutanate ce apar
ca urmare a interventiei complexului de factori
etiopatogenici.

PRIMITIVE
(raspuns direct la nivelul organului cutanat)

SECUNDARE
(rezulta prin transformarea spontana sau
provocata a celor primitive)
LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
Leziunile elementare cutanate primitive cu substrat
vascular
ERITEMELE
• modificari a culorii pielii care devine de culoare roşie
• poate avea evoluţie acută când are o nuanţă roşie vie
sau sau cronică,când nuanţa sa este mai închisă, roşie
cărămizie, arămie sau violacee
• eritemele acute (active) = factori inflamatori variati, dispar
la vitropresiune, fiind prezente şi celelalte semne celsiene
• eritemele cronice (pasive) = au nuanţă roşie închisă sau
violacee (cianoza), pielea afectată având o temperatură
mai scăzută
Dupa marime putem vorbi despre eriteme:
• punctiforme, usor reliefate cu zone de tegument normal
intre leziuni (rujeola)
• rozeolic, pete cu margini rau delimitate cu tendinta de
generalizare si confluare
• scarlatiniform, placarde intinse, difuze, fara intercalare de
zone de aspect normal; pe fond eritematos se disting
puncte rosii-vii (scarlatina)
• eritrodermie = sindrom cutanat caracterizat printr-un
eritem generalizat cuprinzand intregul organ cutanat
PETE VASCULARE
• teleangiectazii = dilatatii ale vaselor dermice superficiale,
dispar la vitropresiune (ex: rozacee, LES, etilism cronic)
• stelute vasculare = teleangiectazii cu aspect stelat
• flebectazii/venectazii = teleangiectazii localizate la nivelul
membrelor inferioare (ex: dermatita de staza)
• hemangioame = displazii vasculare de dimensiuni si
forme diferite
• hemangioame capilare = puncte rubinii, rezultat al
degenerescentei elastice (ex: adulti, batrani)
Modificari ale melanogenezei

Hiperpigmentatiile melanice
= accentuarea culorii “normale” a tegumentului, prin
cresterea sintezei si depozitarii de melanina
NU dispar la vitropresiune
PRIMITIVE localizate – efelide, nevi pigmentari
generalizate – melanodermii
SECUNDARE – pete : lichen plan
placi si placarde : eczeme cronice
Depigmentari = leziuni hipocrome/acromice printr-un
defect in producerea si stocarea melaninei
• congenitale : albinism
• primitive : vitiligo
• secundare : pitiriazis versicolor, arsuri

Leucomelanodermii = asocierea de pete acromice cu


pete hiperpigmentate
• Sifilis (pielea de leopard)
LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID
= acele leziuni cutanate care in cursul evolutiei se deschid
si isi elimina continutul pe suprafata pielii

MILIMETRII CENTIMETRII
Seros Vezicula Bula
Tulbure Pustula Microabces

DE RETINUT!
Cele cu continut purulent pot fi secundare leziunilor cu
continut seros prin suprainfectia acestora
 VEZICULA
Colectii lichidiene, circumscrise, de ordinul mm, localizate
intraepidermic, fragile, pasagere
- pe placi si placarde eritematoase, pruriginoase (ex:
eczeme acute)
- grupate, in buchet sau cu dispozitie in banda – etiologie
virala – (ex: herpes simplex, herpes zoster)
- localizate pe mucoase – etiologie virala
- ombilicate, direct pe pielea sanatoasa (ex: varicela)
 PUSTULA
Colectii lichidiene cu continut purulent, adesea cu halou
eritematos
Se clasifica din punct de vedere al localizarii in
- Pustule foliculare (foliculita) forma conica, centrate de un fir
de par
- Pustule nefoliculare – inafara orificilor pilosebacee
Se clasifica din punct de vedere al etiologiei in
- Microbiana – stafilococica
- Micotica – tricofitii, candidozica
- Mecanism complex – rozacee, acnee
- Amicrobiene – psoriazis pustulos
 BULA
Colectii lichidene de ordinul cm; se evidentiaza prin eroziuni
postbuloase, bine delimitate, acoperite de cruste; pot fi
secundare prin confluarea veziculelor
Pot fi:
- flasce, pe tegument indemn (ex: pemfigus)
- Localizate pe teg. Expuse luminii solare (ex: porfirii cutanate)
- In tensiune, pruriginoase, pe placi si placarde eritemato-
edematoase (ex: dermatita herpetiforma)
- Post-traumatice (ex: epidermoliza buloasa)

FLICTENELE = forme particulare de bule cu volum foarte mare


 MICROABCESE
Leziuni elementare cu continut purulent localizate in
straturile profunde ale tegumentului
- ex: acnee conglobata; Kerion Celsi; candidoza
LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE
 PAPULA
Reliefare circumscrisa, ferma, de ordinul mm
- Nefoliculare (ex: veruci plane – culoarea tegumentului)
- Foliculare (ex: pitiriazis rubra pilar – culoare rosie)
- Pupurice (ex: vasculite)
- Dismetabolice (ex: amiloidoza)
- Celulare (ex: sifilide, limfoame)
- Poligonale, rosii-violacee, pruriginoase (ex: lichen plan)
 SEROPAPULA
Papula de consistenta elastica, rezultat al unui edem
localizat si tranzitor
- Caracter fugace, persista 24h maxim (ex: urticarie)
- Ulterior centrate de o vezicula (ex: prurigo strofulus)
- Centru purpuric (ex: intepaturi de insecte)

 PAPULO-VEZICULA
Papula centrata de o vezicula, adesea intens pruriginoasa
- Diseminate (ex: prurigo)
SOLUTII DE CONTINUITATE
Pierderi de substanta de cauze diferite, primitive sau
secundare

 EXCORIATA
- pierdere secundara de substanta, localizata in general la
nivelul stratului cornos
- Secundara gratajului (scarpinat)
- De aspect liniar
 EROZIUNEA
- Solutie de continuitate epidermica, vindecare fara cicatrici
Poate fi:
- Primitiva (ex: sancrul dur – sifilis)
- Secundara (ex: herpes simplex, impetigo streptococic)

 ULCERATIA
Pierdere de substanta profunda cu interesarea dermului;
vindecarea se face cu cicatrici
(ex: ulcerul de gamba)
DESEURILE CUTANATE
Sunt leziuni ce rezulta prin concretizarea pe suprafata pielii
a celulelor cornoase, a serozitatii, a puroiului, etc.

 SCUAMELE
Agregate de celule cornoase ce apar pe suprafata
organului cutanat
- Hiperkeratozice
- Parakeratozice
- Pitiriaziforme (ex: pitiriazis versicolor)
- Psoriaziforme (ex: psoriazis)
- Galben-grase (ex: seboree)
 CRUSTELE
Leziuni rezultate prin uscarea pe suprafata pielii a unor
produse patologice
- Seroase
- Hematice
- Melicerice (ex: streptococii de virulenta)
- Favice (la nivel pielii paroase a capului ex: favus)
SIMPTOME SI CARACTERUL LOR
1. PRURIT = mancarime
Ex: prurit cu caracter nocturn si familial – se intalneste in
scabie (raie)
2. DURERE CU CARACTER PULSATIL
Ex: streptodermii de virulenta
3. DURERE A MEMBRELOR ACCENTUATA IN POZITIE
DECLIVA
Ex: arteriopatii
4. DURERE ACCENTUATA IN ORTOSTATISM
Ex: insuficienta venoasa cronica

S-ar putea să vă placă și