12/13/17

Nutriţie şi dietetică
curs 3
Alimentaţia femeii însărcinate şi care
Nutriţia omului sănătos – etape de vârstă alăptează
Evaluarea stării de nuriție

Conf.univ.dr. Laura Mihalache

2017

Obiective nutriţionale Sarcina sănătoasă

Ø relaxarea musculaturii netede a tractului gastrointestinal;

Ø reducerea aportului caloric;
Ø creşterea absorbţiei calciului şi fierului;
Ø expansiunea volumului sanguin;

Ø creşterea volumului eritrocitelor;

Ø scăderea concentraţiei proteinelor totale şi a multor nutrienţi.

Ro ma n G, 2 0 1 0 .

1
 12/13/17

Nutriţia optimă în sarcină Energia şi sarcina

• Regula de bază pentru asigurarea aportului caloric optim într-o • Gravida normoponderală - 30 kcal/kg
sarcină normală este moderaţia, respectiv consum alimentar
• Gravida subponderală - 35-40 kcal/kg
moderat, din toate grupele alimentare.
• Gravida cu obezitate - 25 kcal/kg

Ro ma n G, 2 0 1 0 .

Creşterea ponderală recomandată Proteinele şi sarcina

• Necesar proteic fetal suplimentar

• Reducerea oxidării proteice pe parcursul sarcinii

Subponderală
14 - 16 kg • Aport recomandat - 60 g/zi (CERIN, Franţa)

Normoponderală - 70 g/zi (Pennsylvania, SUA)

11,5 – 13 kg - 0,9-1 g/kg/zi (OMS)
• P animale, calitate nutriţională crescută
Supraponderală
7 - 10 kg

Obeză
6 - 7 kg
Ce n tre d e Re c h e rc h e e t D’ n
I fo rma ti o n Nu tri ti on n e l e . Pa ris , Fra nc e . Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce.

2
 12/13/17

Glucidele şi sarcina Lipidele şi sarcina

• Glucoza – sursa energetică esenţială pentru ţesuturile fetale • Au 3 funcţii esenţiale – sursă energetică, sursă de vitamine liposolubile , rol
structural (membrane nervoase).
• G lente, repartizate în mai multe mese
• Nivelul AG esenţiali la nn depinde total de cel al mamei
• Micul dejun – importanţă vitală, ~ 40-50 g amidon
• Aportul matern de acid α-linolenic este asociat pozitiv cu creşterea fetală

• Aportul matern de acid linoleic este asociat negativ cu circumf. craniană a nn

• Practic – fără restricţii dar surse variate

Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce. Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce.

Calciu şi sarcina Vitamina D şi sarcina

• Fătul acumulează ~ 30 g Ca pe parcursul dezvoltării sale • Rezervele materne diminuă progresiv pe parcursul sarcinii

• Mai ales la sfârşitul sarcinii → 200-300 mg/zi în trim. III • Rezervele fetale depind de cele materne

• Carenţa de vitamina D frecventă la sfârşitul sarcinii, mai ales iarna şi

• Mecanisme adaptative ale organismului matern
primăvara
• Aport recomandat în sarcină – 1000-1200 mg/zi • Relaţie directă între deficit vitaminic – hipocalcemii neo-natale

• Carenţa severă → osteomalacie simptomatică la mamă

• Recomandat suplimentarea sistematică la toate femeile însărcinate:

- 400 UI/zi pe tot parcursul sarcinii

- sau 1 000 UI/zi în trim. III
- sau 100 000 UI/zi în doză unică în luna a 7-a
Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce. Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce.

3
 12/13/17

Fierul şi sarcina Acidul folic şi sarcina

• În sarcină, volumul sanguin matern creşte • Rol esenţial în dezvoltarea embrionară şi fetală
• Sarcina creşte necesarul de Fe, mai ales în ultimele 6 luni
• Intervine în sinteza acizilor nucleici
• Sarcina se asociază cu o creştere importantă a capacităţii de
absorbţie a Fe • Aport recomandat în sarcină 400 µg/zi
• Necesarul poate fi acoperit prin alimente • Carenţa în folaţi creşte riscul de:
• An feriprivă – creşte riscul de prematuritate şi hipotrofie
fetală, deces neo-natal şi matern Ø prematuritate
Ø întârziere în creşterea intrauterină

Ø anomalii tub neural (encefalocel, spina bifida)

Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce. Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce.

Vitamine grup B şi sarcina Iodul şi sarcina

• Necesar de vitamine B acoperit de surse alimentare • Sarcina creşte necesarul de iod

• Surse: cereale, legume, carne, peşte, produse lactate, ouă • Sarcina contribuie la apariţia sau agravarea situaţiilor de deficienţă
• La vegetarieni – deficit de B12 uşoară sau moderată
• Surse: - sare iodată
- peşte
- ouă
- lapte

• Suplimentarea medicamentoasă – în situaţiile cu risc ↑ de carenţă

Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce. Cen tre d e Rech erch e et D’In fo rma tio n Nu tritio n n elle. Paris, Fra n ce.

4
 12/13/17

Nutriţia optimă Nutriţia optimă în perioada de alăptare

Recomandările generale pentru nutriţia din perioada alăptării :

• Consumul zilnic de alcool - trebuie evitat, datorită riscului
• Bazată pe principiile alimentaţiei sănătoase;
crescut de avort şi de malformaţii specifice – sindromul de • Aport suficient de lichide (cu evitarea celor alcoolice sau cu conţinut de
alcool la făt cofeină);
• Aport caloric adaptat (nu mai mic de 1800 kcal).

• Consumul de cofeină, mai ales în primul trimestru, se poate Pentru menţinerea stării de sănătate a mamei e nevoie de:
• Dietă variată, echilibrată, naturală, care poate acoperi necesarul nutritiv şi
asocia cu risc crescut de avort.
energetic;
• 3 mese plus gustări;
• Aport moderat de dulciuri, sare, grăsimi, cofeină;
• Aport suficient de fier (carne, vegetale verzi) şi fibre (cereale integrale)
Ro ma n G, 2 0 1 0 . Ro ma n G, 2 0 1 0 .

Aport recomandat

Alimentaţia nou născutului şi sugarului

Nutrient Naştere – 6 luni 6 luni – 1 an 1 an – 3 ani
Energie (kcal/kg/zi) 110-120 100 90
Proteine (g/kg/zi) 1,8 – 2,3 1,5 - 2 2
Glucide (g/kg/zi) 12 - 14 12 - 14 12
Lipide (g/kg/zi) 3,5 - 6 3,5 - 6 4 – 5
Fibre alimentare (g/zi) - - 19

Ma h a n L K, Es c o tt-Stu mp S. 2 0 0 4

5
 12/13/17

Necesar hidric la nou-născut, sugar şi copil Compoziţia laptelui uman şi a laptelui de vacă

Vârsta Necesar hidric (ml/kg/zi)

Lapte uman Lapte de
10 zile 125 – 150
Nutrient colostru de tranziţie matur vacă
3 luni 140 – 160
Energie (kcaldl) 67 72 74 70
6 luni 130 – 155
Lipide (g/dl) 2,9 3,6 4,5 3,7
1 an 120 – 135
Lactoza (g/dl) 5,3 6,6 7,2 4,8
2 ani 115 – 125
6 ani 90 – 100 Proteine (g/dl) 2,7 1,6 0,9 3,3
10 ani 70 – 85 Cazeina (g/dl) 1,2 0,7 0,3 2,8
14 ani 50 – 60 Lactalbumina (g/dl) 0,8 0,3 0,4

Lapte uman – lapte “albuminos”

Lapte de vacă – lapte “cazeinos”

Ma h a n L K, Es c o tt-Stu mp S. 2 0 0 4 Mi tc h e l l MK, 2 0 0 3

Compoziţia laptelui uman şi a laptelui de vacă Formule de lapte

• Săruri minerale în lapte uman < lapte de vacă

• Din lapte de vacă

• Bazate pe soia
sarcină osmotică optimă pentru rinichii sugarului
• Din hidrolizat de cazeină

Lapte uman Lapte de vacă

Raport Ca/P 2,2 1,2
Raport P/Mg 4/1 7/1 — Prepararea a 100 ml formulă de lapte - 90 ml apă fiartă şi răcită

- 3 măsuri de pudră (4,3 – 5,2 g/măsură)

raport optim - folosit imediat, resturile se aruncă

Mi tc h e l l MK, 2 0 0 3

6
 12/13/17

Copilul 1-3 ani – principii de alimentare

• Necesar energetic mai mic

Copilul 1-3 ani • Necesar crescut de P şi minerale – dezvoltare fizică importantă

• Alimente variate şi dimensiune corespunzătoare a porţiilor

• Încurajare anumite alegerialimentare

• Încurajare alimentare în maniera proprie

• Recomandare de a servi o cantitate mai mică decât presupui ca va mânca – va cere

• Dulciuri rafinate – de evitat, doar în ocazii speciale, nu “mituire” copil

• Atenţie – risc asfixie - alimente rotunde, dure, care nu se dizolvă uşor

- struguri, bucăţi mari fructe şi legume, bomboane, pop corn,

• Supravegheaţi când mănâncă

• Să fie în repaus, nu în maşina în mişcare

M i tch el l M K , 2 0 0 3

Alimentaţia copilului 1-3 ani

• Părinţii stabilesc anumite limite în ceea ce priveşte comportamentele alimentare
• Capacitate gastrică redusă

• Apetit variabil Alimentaţia copilului 3-6 ani

• Mese frecvente – 4-6/zi, minim 1,5-2 ore între masă şi gustare

• Gustăridense în substanţe nutritive

• Regula generală: 1 lingură din fiecare aliment/an de viaţă

• Suplimentare în funcţie de preferinţe şi apetit

• Acceptarea unui aliment nou în funcţie de: gust, temperatură, miros, aspect

• Importantă amplasarea copilului la masă

• Copilul să fie odihnit – planificarea timpului de joacă şi alimentaţie

• Repaus alimentar minim 1 ½ oră înainte de servirea mesei

• Alimentaţia în grup

7
 12/13/17

Alimentele şi alimentaţia
Vegetale şi fructe
• Încep să definitiveze anumite răspunsuri la variate grupe alimentare

• Se formează obiceiurile alimentare

• Alimentele – rol în dezvoltarea personalităţii

• Mâncatul în grup – mijloc de socializare • Fructele – de obicei acceptate şi plăcute de către acest grup
• Vegetalele – cel mai puţin plăcute
• Creşterea interesului – implicarea copiilor în plantare şi îngrijire

• Varietate de culori şi forme în scopul creşterii atracţiei

• Aroma şi textura extrem de importante pentru copii

• Vegetalele mixate – mai puţin acceptate şi tolerate decât cele individuale

• Reacţionează şi la consistenţă – refuză vegetalele gătite excesiv

Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e ’l a d ol e s ce n t. 2 0 0 4 Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e ’l a d ol e s ce n t. 2 0 0 4

Fructe Legume şi vegetale

8
 12/13/17

Lapte, brânză, ouă, carne, legume Cereale

• Preparare variată, modalităţi diferite de alimentare

• Cerealele integrale asigură aportul de fibre

• Porţii corespunzătoare
• Evitarea cerealelor îndulcite
• Implicarea copilului în estimarea porţiei

• Laptele – sursa majoră de calciu

• Brânza – preferată ca gustare, porţii mici

• Ouăle de obicei preferate fierte sau omletă

• Carnea – preparată pentru a fi uşor de tăiat şi mestecat

• Preparate din carne tocată – acceptate, necesar a fi bine

preparate
Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e ’l a d ol e s ce n t. 2 0 0 4

Important – porţia şi tipul de alimente!!! Important – porţia şi tipul de alimente!!!

9
 12/13/17

Nutriţia copilului şcolar

Alimentaţia copilului şcolar
• Autonomie în alimentare

• Preia iniţiativa în ceea ce priveşte schimbarea

• Acceptă o mai mare varietate de alimente

• Decizii proprii cu privire la ceea ce mănâncă

• Părinţii – influenţează obiceiurile alimentare şi disponibilitatea alimentară

• Mai puţin dependenţi de gustări

• Acceptarea unei gustări la şcoală – individual

• Copii implicaţi în prepararea alimentelor

MK Mi tc h e l l , 2 0 0 3

Alimentaţia şcolarului - principii generale

• Educaţia nutriţională precoce favorizează diversificarea

• Promovarea consumului de fructe şi legume Alimentaţia adolescentului

• Consum de cereale puţin rafinate

• Peşte

• Aport de lactate – de preferat normolipidice

10
 12/13/17

Alimentaţia adolescentului Alimentaţia adolescentului

Circumstanţe socio-economice şi psihologice

• Perioadă de creştere importantă însoţită uneori de activitate fizică intensă

- 15% din înălţime

Noi obiceiuri
• În această perioadă - 40% din masa osoasă
alimentare
- 50% din greutate

- influenţa altor adolescenţi

• Necesar energetic şi nutriţional – frecvent valori maxime - influenţa grupului la care aderă
• Achiziţionare masă slabă/masă grasă - revoltă împotriva constrângerilor familiale
• Noi obiceiuri alimentare - câştigul autonomiei

- căutarea identităţii
- urbanizarea

- prânzuri luate în afara domiciliului

Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4 Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4

Alimentaţia adolescentului Alimentaţia adolescentului

• Modificări ale aportului alimentar caracteristice perioadei:

• Perioadă cu mari riscuri: - dezorganizarea aporturilor alimentare Ø creşte consumul de pâine, sandwiches, pizza
- obezitatea – instalare sau agravare Ø creşte consumul de băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, “delicatese”
- tentative – vegetarism, vegetalism Ø reducerea consumului de lapte şi produse lactate proaspete
- tulburări de comportament alimentar Ø reducerea aportului de legume verzi şi fructe

Ø comportament restrictiv alimentar mai ales la fete (excesiv şi preocupant)

Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4 Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4

11
 12/13/17

Comportamentul alimentar al adolescentului Comportamentul alimentar al adolescentului

• Aportul energetic recomandat este, de obicei, asigurat – adaptarea • Adolescentul cu un mod de viaţă perturbat:
apetitului la necesar
Ø ± fumat excesiv
• Riscuri majore: - excesul ponderal Ø ± consum excesiv de băuturi alcoolice
- tulburări de comportament alimentar Ø sedentari
- preocupări legate de imaginea corporală Ø somn necorespunzător

• Adolescenţii - propriul spaţiu de experimentare Ø obiceiuri alimentare extrem de dezechilibrate

- libertate

- atracţia riscului

Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4 Al i me n ta ti o n d e l ’ e n fan t e t d e l’ a d ol e s ce n t, 2 0 0 4

Aspecte nutriţionale la vârstnici

• Dificultăţi de masticaţie şi deglutiţie

• Dificultăţi de digestie
Aspecte nutriţionale la persoanele vârstnice
• Dificultăţi de procurare a hranei – mobilizare redusă şi dificilă

• Dificultăţi de preparare a alimentelor

• Dificultăţi financiare

• “Dificultăţi” sociale - singurătatea

12
 12/13/17

Aspecte nutriţionale la vârstnici Principii nutriţionale la vârstnici

Polipragmazia ! Factor primordial

Densitatea
nutriţională
şi nu cea calorică !

Aspecte importante la vârstnici Recomandări nutriţionale

Aport glucide
• Varietate si plăcere
Ø 45-65% din necesar energetic
• Nu se interzic diverse alimente
Ø Adeseori alterarea metabolismului glucidic
• Atenţie aport proteic
Ø ↓ dulciuri concentrate
• Alege alimente bogate în fibre alimentare
Ø ↑ glucide complexe şi fibre solubile
• Hidratare
Ø Frecvent intoleranţă la lactoră
• Suplimente vitaminice şi minerale – după evaluare
Produse lactate fermentate sau tratate cu
lactază, nu eliminate din dietă!
Legume, fructe, seminţe integrale

Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 .

13
 12/13/17

Recomandări nutriţionale Recomandări nutriţionale

Calciu
Fier
Ø ↓ absorbţia Fe: - ↓ acidităţii gastrice
Ø Pierdere masă osoasă
- ↓ secreţiei gastrice
Ø Hipoclorhidria
Ø hemoragii digestive
Ø ↓ eficienţei absorbţiei
Ø ↓ aport alimente bogate în Fe
≥ 51 ani – 1200mg/zi
Risc ↑ deficit de Fe la vârstnici

Carne
Cereale îmbogăţite în Fe

Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 . Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 .

Recomandări nutriţionale Recomandări nutriţionale

Vitamina D
Conservarea ± feb ră, d iaree
Reducerea Aport inadecvată a
senzaţiei de
sete
neconcordant
cu necesităţi
apei de către ± lax ativ e,
d iu retice
Deshidratare!
• Aport < 2/3 din cantitatea recomandată rinichi

• Cauze hipovitaminoza D: - expunere insuficientă la soare

- ↓ eficienţa sientezei cutanate

- ↓ conversia în forma activă la nivel renal

Recomandat: 30-35 ml/kgc G ideală
minim 1-1,5 ml/kcal consumată
Surse: lapte şi produse lactate
produse îmbogăţite în vitamina D: cereale, ouă, ficat, peşte

Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 . Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 .

14
 12/13/17

Prevenţie

Alimentaţia trebuie să fie :

– regulată

– echilibrată Evaluarea stării de nutriţie

– apetisantă

– într-un cadru plăcut

– adaptată nevoilor personale

Ba s d e v a n t A, 2 0 0 5 , Alp e rs D, 2 0 0 2 .

Evaluarea nutriţională Anamneza

Ancheta alimentară
• Modificarea recentă a G

• Obiceiuri alimentare

• Modificarea recentă a aporturilor alimentare

Investigaţii de
Examen clinic Evaluare laborator • Alergii şi intoleranţe alimentare
nutriţională
• Medicamente ce pot influenţa apetitul, funcţia GI

• Capacitatea funcţională curentă, limitări

• Antecedente personale patologice

Parametri antropometrici

Be rn e r Y e t a l . Nu tri ti o n a l a s se s sme n t. ESPEN 2 0 0 6 .

15
 12/13/17

Evaluarea nutriţională Parametri antropometrici

• Alterarea masticaţiei şi tulburări de deglutiţie

• Greutate
• Afecţiuni neurologice
• Înălţime
• Afecţiuni gastrointestinale cu alterarea digestiei şi absorbţiei
• IMC
• Stări caracterizate prin accelerarea metabolismului
• Circumferinţa abdominală

As s e s s i n g n u tri it o n al s tatu s. L i pp i n co tt Wil l i ams &Wi l k i ns , 20 0 3 , 1 0 1-1 18

Parametri antropometrici - greutatea Parametri antropometrici - greutatea

• Greutatea actuală a persoanei

• Cântărirea persoanei dezbrăcate, pe nemâncate

• Greutatea obişnuită – evaluarea variaţiei greutăţii

• Greutatea în momente semnificative

• Greutatea ideală – în funcţie de sex şi talie

Gra u r M, 2 0 0 4

16
 12/13/17

Greutatea – aşa nu! Parametri antropometrici - greutatea

PARAMETRI ANTROPOMETRICI - GREUTATEA Parametrii antropometrici - înălţimea

• Măsurarea în poziţie verticală sau culcat

• Taliometru, stadiometru, pediometru (sugari)

• Predicţia taliei – înălţimea genunchiului

17
 12/13/17

Parametri antropometrici - pediometru

Parametri antropometrici - înălţimea

Parametri antropometrici - înălţimea Parametri antropometrici - înălţimea

18
 12/13/17

Starea de nutriţie - IMC Parametri antropometrici –

circumferinţa abdominală (CA)
IMC (kg/m 2) Status nutriţional
< 10 Denutriţie grad V
10 – 12,9 Denutriţie grad IV
13 – 15,9 Denutriţie grad III
16 – 16,9 Denutriţie grad II
17 – 18,4 Denutriţie grad I
18,5 – 24,9 NORMAL
25 – 29,9 Suprapondere
30 – 34,9 Obezitate grad I
35 – 39,9 Obezitate grad II
≥ 40 Obezitate grad III

PARAMETRI ANTROPOMETRICI – Parametri antropometrici –

CIRCUMFERINŢA ABDOMINALĂ circumferinţa abdominală

19
 12/13/17

PARAMETRI ANTROPOMETRICI –
Parametri antropometrici –
CIRCUMFERINŢA ABDOMINALĂ
indice abdomino-fesier (IAF)

Parametri antropometrici – Pliurile cutanate – compoziţie corporală

pliuri cutanate Durnin
- lipocalibrator
- plicometru
- compas Harpenden
- adipometru

Gra u r M, 2 0 0 4 Gra u r M, 2 0 0 4

20
 12/13/17

PARAMETRI ANTROPOMETRICI – PARAMETRI ANTROPOMETRICI –

PLIURI CUTANATE PLIURI CUTANATE

Densitatea corpului (D) = c – m x log (suma celor 4 pliuri)

Parametri antropometrici –
Evaluarea compoziţiei corporale
perimetru cranian

• Analiza prin bioimpedanţă electrică (BIA)

• Absorbţia bifotonică (DEXA)

• Tomografia computerizată (CT)

• Rezonanţa magnetică nucleară (RMN)

21
 12/13/17

Examinarea clinică
Examinarea clinică
Semne şi simptome clinice Cauză posibilă
Slăbire, aspect pierdut Deficit energetic, proteic, scădere G Semne şi simptome clinice Cauză posibilă
Depigmentare fir păr, cădere păr Deficit energetic/proteic Hemoragii şi peteşii subcutanate Vitamina C
Pete albe spumoase pe cornee Vitamina A Guşă Iod
Cornea uscată, infecţii Vitamina A Confuzie, dezorientare Deshidratare
Edeme Tiamina Confuzie, demenţă Niacina
Dermatita Expunere la soare, niacina Paloare conjunctivală Fier
Hepatomegalie Deficit energetic/proteic Congestie linguală Riboflavin
Hipoestezie Tiamina Echimoze spontane Vitamina C
Sângerări gingivale Vitamina C
Ragade comisura bucală Riboflavin

We b b GP, 2 0 0 8 We b b GP, 2 0 0 8

Paraclinic (biologic) Parametrii biologici

• Proteine totale, albumina serică ± urinară

• Vitamina A, E, K, C, grupul B
• Transtiretina (prealbumina)
• Transferina • Vitamina D – 25-OH-vitamina D plasmatică

• Hemograma • Na, K, Ca, Ph, Mg, Cl, Fe, Zn plasmatic

• Index creatinina/înălţime (proteine somatice)
• Na, K urina 24 ore
• Dozarea glicemiei, colesterolului, trigliceridelor, acidului uric
• Balanţa azotată • Toxice – Al, Cd plasmatice; Hg, plumb eritrocitar
• Dozare vitamine şi minerale

Be rn e r Y e t a l . Nu tri ti o n a l a s se s sme n t. ESPEN 2 0 0 6 .

22
 12/13/17

Evaluarea aporturilor nutriţionale Metode de investigare a consumului alimentar

(anchete alimentare)

Scopuri: Consum alimentar

¢ cunoaşterea ingestiei ca aport energetic total;
¢ cunoaşterea valorii raţiei în termeni de alimente;
naţional colectiv familial individual
¢ cunoaşterea valorii nutritive a raţiei ingerate;

¢ cunoaşterea obiceiurilor alimentare;

¢ cunoaşterea variaţiilor sezoniere;
¢ cunoaşterea cheltuielilor pentru alimente şi a repercursiunilor lor asupra factorului
- Ancheta alimentară - Metoda listei de - Jurnalul alimentar
economic şi asupra cantităţii şi calităţii alimentelor consumate; - Bilanţ alimentar naţional
statistică alimente - Chestionarul de rapel a
- Analiza de laborator a - Metoda inventarului ultimelor 24 ore
¢ raportarea consumurilor alimentare la datele clinice; porţiilor de alimente - Cercetarea venitului - Chestionarul de
familial frecvenţă alimentară
¢ compararea efectului intervenţiilor educative asupra obiceiurilor alimentare. - Istoria alimentară

Metode de investigare a consumului alimentar Metode de investigare a consumului alimentar

Consum alimentar Consum alimentar

naţional colectiv familial individual naţional colectiv familial individual

- Bilanţ alimentar naţional - Ancheta alimentară - Metoda listei de - Jurnalul alimentar - Bilanţ alimentar naţional - Ancheta alimentară - Metoda listei de - Jurnalul alimentar
statistică alimente - Chestionarul de rapel a statistică alimente - Chestionarul de rapel a
- Analiza de laborator a - Metoda inventarului ultimelor 24 ore - Analiza de laborator a - Metoda inventarului ultimelor 24 ore
porţiilor de alimente - Cercetarea venitului - Chestionarul de porţiilor de alimente - Cercetarea venitului - Chestionarul de
familial frecvenţă alimentară familial frecvenţă alimentară
- Istoria alimentară - Istoria alimentară

23
 12/13/17

Metode de investigare a consumului alimentar Metode de investigare a consumului alimentar

Consum alimentar Consum alimentar

naţional colectiv familial individual naţional colectiv familial individual

- Bilanţ alimentar naţional - Ancheta alimentară - Metoda listei de - Jurnalul alimentar - Bilanţ alimentar naţional - Ancheta alimentară - Metoda listei de - Jurnalul alimentar
statistică alimente - Chestionarul de rapel a statistică alimente - Chestionarul de rapel a
- Analiza de laborator a - Metoda inventarului ultimelor 24 ore - Analiza de laborator a - Metoda inventarului ultimelor 24 ore
porţiilor de alimente - Cercetarea venitului - Chestionarul de porţiilor de alimente - Cercetarea venitului - Chestionarul de
familial frecvenţă alimentară familial frecvenţă alimentară
- Istoria alimentară - Istoria alimentară

24