CURS 5-6

Principii de nutriție și alimentație

în sarcina fiziologică
Asist.Univ.Dr Gavrilaș Laura Ioana
Nutritionist-Dietetician
 Importanța alimentației sănătoase în sarcină
• Sarcina fiziologică / sănătoasă
• Fără alterări fizice și psihice la SĂPTĂMÂNI
mamă sau la făt
• Stilul de viață și factorii
nutriționali în timpul sarcinii
influențează:
• Creșterea și dezvoltarea fătului
• Starea de sănătate a mamei CEA MAI INTENSĂ PERIOADĂ
• Apariția complicațiilor DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE
DIN CICLUL VIEȚII
Termeni și momente cheie înainte, în timpul și după sarcină
Perioada Copilul nou-
periconceptională născut până la
– cuprinsă între împlinirea
săptămâna a 4-a vârstei de un an
înainte de poartă numele
concepție și de infant.
săptămâna a 4-a
post concepție
Perioada neonatală
Fecundația – Fătul sau fetusul – reprezintă prima lună
Embrion –
momentul 0 – procesul denumirea pe care o post-partum iar copilul se
denumirea pe care
de contopire a ovulului poartă produsul de numește nou-născut iar
o poartă produsul
cu spermatozoidul, concepție, ulterior perioada începând din
concepției până în
proces din care rezultă etapei de embrion și luna 1-a până în luna a
săptămâna a 8-a
celula ou (zigotul) până la naștere. 12-a este numită
perioadă post neonatală.
 Modificări metabolice fiziologice în sarcină
Modificări ale nivelului de apă
-apar ca urmare a creșterii
volumului de plasmă, a fluidelor
extracelulare și a lichidului
amniotic
Rata metabolismului bazal
-crește pe măsura înaintării
sarcinii cu:
➢ 5% în primul trimestru,
➢ 10% în al doilea trimestru
➢ 20% în ultimul trimestru.
• Caracteristice primelor 20 de
săptămâni de sarcină
Modificări • Construiesc capacitatea organizmului
anabolice matern de a furniza cantitățile optime
de sânge, oxigen și energie (necesare
mai ales în a doua jumătate a
sarcinii)
• Caracteristice săptămânilor 20-40 de
Modificări sarcină
catabolice • Transferul resurselor energetice și
nutritive acumulate
 Modificări metabolice fiziologice în sarcină
Modificări anabolice
0-20 sapt
➢ Creșterea volumului sanguin și a debitului
cardiac
➢ Creșterea depozitelor de grăsimi, nutrienți,
glicogen (ficat)
➢ Creșterea unor organe materne
➢ Creșterea apetitului -> balanță energetică
pozitivă
➢ Scăderea toleranței la exerciții fizice
➢ Niveluri crescute de hormoni anabolizanți
(estrogen, progesteron)
Modificări catabolice
20-40 săptămâni
➢ Mobilizarea depozitelor de de grăsimi și
nutrienți
➢ Creșterea nivelului sanguin de glucoză, TG,
AG
➢ Scăderea depozitelor de glicogen de la nivel
hepatic
➢ Accelerarea ratei metabolice
➢ Reducerea apetitului și a aportului de alimente
în apropierea termenului
➢ Niveluri crescute de hormoni catabolici
(prolactină, hCS - Somatomamotropina
corionica umana)

Creșterea
fătului 10% 90%
 Metabolismul nutrienților – Carbohidrații
Străbate Disponibilitate
PLACENTA permanentă de
glucoză

Glucoza este
utilizată ca
substrat
energetic INSULINOREZISTENȚĂ
(efect diabetogen al sarcinii)
principal pentru
țesuturile
materno-fetale
pe tot parcursul
sarcinii

Glucoza nu mai poate intra la

nivel celular -> Hiperglicemie
 Metabolismul nutrienților – Carbohidrații
• Nivelurile sanguine de glucozei și insulină
sunt mult superioare la femeile însărcinate
comparativ cu cele care nu sunt însărcinate.
• În ciuda gluconeogenezei crescute și a
consumului propriu redus de glucoză, în
ultimul trimestru de sarcină pot apărea
frecvent hipoglicemii datorate ratei mari de
transfer transplacentar de glucoză.
Recomandarea este ca în ultimul
trimestru gravida să servească mese
dese, glucide la fiecare masă, tot
timpul gravida să aibă la ea o sursă
de glucide rapid absorbabile.
 Metabolismul nutrienților - Proteinele
• Necesarul crescut de azot și proteine folosit pentru a susține sinteza de
noi țesuturi materno-fetale trebuie asigurat printr-un aport optim
constant -> balanță azotată pozitivă
• Aprox. 925 gr. proteine sunt acumulate în timpul sarcinii – dintre
acestea, fetusul și placenta conțin aprox. 500 gr. proteine
• Mecanisme fiziologice adaptative:
• Reducerea ratei de excreție a azotului
• Utilizarea preferențială a aminoacizilor pentru sinteză de țesut proteic
 Metabolismul nutrienților - Lipidele
0-20 săptămâni 20-40 săptămâni

Acumularea Utilizarea
depozitelor depozitelor

Profil lipidic alterat:

➢ TG crescute – de până la trei ori
➢ Colesterol total, lipoproteine și fosfolipide
crescute

➢ Acest profil lipidic considerat aterogen NU a

fost corelat cu dezvoltarea ulterioară a
ateroscelorezi
 Creșterea ponderală în sarcină
Creșterea în greutate în timpul
Distribuția câștigului ponderal în sarcina normală
sarcinii este determinată de procese
biologice complexe, reprezentând Produsul de concepție
Făt 3400 g
totodată și un parametru de Placenta 650 g
evaluare al respectării necesarului Lichidul amniotic 800 g
Țesuturi materne
energetic. Uter 970 g
Glande Mamare 405 g
Creșterea volumului 1500 ml
sanguin
Depozite materne 3 825 g
Depozit adipos 925 g
Depozit proteic
 Creșterea ponderală în sarcină
SUBPONDERAL
12.5 – 18 KG ➢Greutatea preconceptuală
IMC < 18.5 kg/m2
influențează recomandările de
creștere în greutate din timpul
NORMOPONDERAL sarcinii
11.5 -16 KG
IMC 18.5 – 24.9 kg/m2
➢Cu cât este mai mare
greutatea mamei înainte de
concepție, cu atât trebuie să
SUPRAPONDERAL
IMC 25 – 29.9 kg/m2
7 -11.5 KG fie mai mic câștigul în
greutate pe perioada sarcinii
pentru a crește șansele de a
OBEZITATE
5-7 KG
naște copii de dimensiuni
IMC >30 kg/m2
sănătoase
 Creșterea ponderală în sarcină
Obezitatea pregestațională +
Mamele supraponderale sau obeze Depășirea recomandărilor cu privire la câștigul poneral ->
pot să utilizeze o parte a depozitelor efecte negative
de țesut adipos pentru a susține Făt:
Mamă:
Risc de malformații
creșterea fătului, astfel încât câștigul ➢ Diabet gestațional
congenitale
ponderal recomandat este mai ➢ Preeclampsie
Marcosom
redus. ➢ Naștere prin cezariană
Afecțiuni cronice

Femeilor subponderale le este recomandat să câștige în greutate în timpul sarcinii mai

mult decât femeilor normoponderale deoarece acestea tind să mențină și să utilizeze o
parte din greutatea acumulată pentru a-și acoperi propriile nevoi fiziologice.
 Necesarul energetic și nutritiv Suplimente
Dietă
alimentare

Macronutrienți Micronutrienți
• Carbohidrați • Vitamina
Aport energetic • Proteine • Minerale
• Lipide Compuși biologic activi

Calitatea dietei în timpul sarcinii se apreciază prin consumul regulat de legume, fructe,
leguminoase, fructe oleaginoase, pește, pui, uleiuri vegetale și aport adecvat de fibre și
nutrienți. Dietele deficitare sunt caracterizate prin aport regulat de carne roșie, lactate
grase, dulciuri și aport scăzut de legume și fructe.
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesar energetic – aportul zilnic recomandat de kcal
Primele studii – 1940 - Harvard
Influențat de: Utilizat pentru:
➢Rata metabolismului bazal ➢Sinteză proteică – în special la
➢Depozitele energetice și nutritive ale nivelul țesuturilor materno-fetale
mamei pre-sarcină (uter, placentă, glande mamare,
făt)
➢Nivelul de activitate fizică
➢Acumulare de țesut adipos
➢Stadiul sarcinii
➢Activitatea crescută a
➢Starea de sănătate a mamei țesuturilor active metabolic
(cardiovascular, respirator, renal)
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul energetic
• Este dinamic
• Este utilizat diferit în funcție de stadiul sarcinii
• Crește în medie 300 kcal / zi, însumând 80000 kcal în
cele 9 luni de sarcină
Gravida normoponderală
Trimestrul III
Trimestrul I Trimestrul II
+ 112 kcal / zi
Nu e necesar +340 kcal / zi
*față de Trim II
NE crește la gravida cu activitate fizică intensă și este mai redus la gravida sedentară
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul de carbohidrați
• 45-65% din totalul energetic zilnic
• Minim 175 gr. CH / zi – necesari pt a asigura aportul optim
de glucoză pentru făt
• Aportul decomandat de fibre – 28 gr. / zi
• Surse alimentare
• Fructe, legume, cereale integrale, leguminoase (aduc suplimentar
fibre și fitonutrienți)
• De evitat sursele de CH ultraprocesate cu adaos de grăsimi și zahăr
 Necesarul energetic și nutritiv

Îndulcitorii artificiali
• Aspartamul și acesulfam
K sunt siguri în timpul
sarcinii
• Evitare băuturilor tip light
– substituie consumul
altor băuturi mai calitative
d.pd.v. nutrițional
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul de proteine
• 20-35% din totalul energetic zilnic
• Suplimentar 25 gr./zi comparativ cu recomandările anterioare
sarcinii, minim 71 gr./zi
• Surplusul utilizat preferențial ca suport de sinteză pentru
dezvoltarea țesuturilor materne și a fătului
• Necesarul mai crescut în al treilea trimestru de sarcină
• Surse alimente
• Carnea slabă de pui/curcan, pește, leguminoase, ouă, lactate
• În condițile unei diete echilibrate, suplimentare nu e necesară
• Aport insuficient – diete hipocalorice – corelat cu greutate și
lungime mici la naștere
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul de lipide
• 25-33% din totalul energetic zilnic
• Utilizate preferențial ca substrat energetic pentru mamă
• Vehicul pentru vitaminele liposolubile
• Reducerea grăsimilor saturate și a AG „trans”
• Acid alfa-linoleic (omega – 6) – 13 gr./zi
• Surse alimentare: ulei de floarea soarelui, ulei de porumb, ulei
de soia
• Acid alfa –linolenic (omega – 3) -1.4 gr/zi
• Surse alimentare: semințe de in, nuci, alune de pădure, pește,
legume cu frunze verzi
• EPA și DHA – 300 mg / zi
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul de lipide – EPA și DHA
• Roluri biologice:
➢Dezvoltarea creierului și a retinei
➢Funcționarea optimă a sistemului nervos central
• Pot fi sintetizați doar în proporție de 9% din acidul
alfa-linolenic dietetic -> consumul alimentelor care îi
conțin sau suplimente alimentare
• Aportul dietetic al femeilor însărcinate – 1/3 din
recomandări
• Gravidele vegane – atenție sportiă – predispuse
deficiențelor
 Necesarul energetic și nutritiv
Necesarul de lipide – EPA și DHA Asigurarea aportului recomandat de EPA
• EPA și DHA – transportate selectiv și DHA:
prin placentă către făt • Consumul de pește și fructe de mare de
• -> Nivelurile fătului superioare mamei minim 2 ori / săptămână
• Aportul optim asociat cu: • Specii cu nivel redus de mercur: creveți, ton,
somon, somn
• un coeficient mai crescut de inteligență
• Nu sunt recomandați: rechinul, peștele spadă,
• vedere mai bună macroul
• funcții îmbunătățite ale SNC • Nu este recomandat consumul a mai mult de
• reducere riscului de naștere prematură 170 gr. ton în conservă
• Ulei de pește / suplimente alimentare
(pentru femeile care nu consumă pește)
 Necesarul energetic și nutritiv
Acidul folic
• Esenția în special în perioada peri-concepțională
• Roluri biologice:
• sinteza acizilor nucleici,
• replicarea ADN,
• metabolsimul aminoacizilor,
• susține eritropoieza
• Deficitul asociat cu:
• greutate mică la naștere
• risc de avort,
• deficit de dezvoltare
• defecte de tub neural (spina bifida, anencefalie, encefalocel) - cele
mai frecvente dar și cele mai ușor de prevenit
• anemie megaloblastică
Encefalocel
 Necesarul energetic și nutritiv
Acidul folic
• Aportul recomandat de acid folic sau folat în sarcină se calculează în funcție de
biodisponibilitatea sursei, pe baza echivalentului dietetic de folat (EDF). Un EDF este:
• 1 mcg de folat dietetic
• 0.6 mcg acid folic din alimente fortifiate sau supliment de acid folic administrat pe stomacul gol
• 0.5 mcg acid folic ca supliment administrat pe stomacul gol
• Recomandarea este de 600 mcg EDF (400 mcg EDF să provină din suplimente sau
alimente fortifiate iar 200 mcg din surse alimentare bogate în folați)
• Nivelul maxim tolerabil 1000 mcg / zi – acidul folic provenit din suplimente sau
alimente fortifiate. Limita superioară nu se aplică surselor naturale de folat.
• Femeile cu istoric medical de naștere a unui copil cu defect de tub neural, recomandările
sunt de 4000-5000 mcg / zi începând cu 3 luni înainte de concepție și până în luna a 3-
a de sarcină.
 Necesarul energetic și nutritiv
Acidul folic
• Deficiențe pot apărea: -ficat de rață/gască /curcan/pui
• la femei însărcinate fumătoare (~600-700 mcg/100 g)
• după utilizarea prelungită a anticoncepționalelor -năut (~550 mcg/100 g)
-linte (~480 mcg/100g)
• la consumul de alcool în sarcină
-fasole (~440 mcg/100 g)
• la femeile care utilizează tratament cronic cu
antiepileptice -edamame (~300 mcg/100 g)
-spanac, pătrunjel, sparanghel
• Surse alimentare: ficatul de rață / gâscă / (~200 mcg/100g)
curcan / pui, leguminoase, legume cu frunze -anghinare, varza de bruixelles,
verzi, papaya, ananas brocoli, avocado (~100 mcg/100g)
 Necesarul energetic și nutritiv
Vitamina A
• Rol important în diferențiere celulară
• Recomandările similare cu ale adultului sănătos –
deficitul apare rar în țările dezvoltate
• Aportul excesiv – sub formă de retinol sau acid retinoic
(nu beta-caroten)
• >10000 UI / zi – teratogen
• Poate apărea în cazul tratamentelor dermatologice cu analogi
de vitamina A
• Administrarea orală sau cutanată este total
contraindicată
• Atenție la consumul de viscere
 Necesarul energetic și nutritiv
Vitamina D
Aportul dietetic recomandat -15 micrograme pe
• susține creșterea fetală prin rolul pe care zi - echivalent cu două sesiuni a câte 15 minute
îl are, alături de calciu, în dezvoltarea
țesutului osos. de expunere la soare.
La femeile însărcinate cu deficiență de vitamina
• Efectele carenței de vitamina D în D acest aport nu este suficient fiind recomandate
sarcină se resimt și în creșterea și 50 micrograme zilnic pe perioada sarcinii.
dezvoltarea ulterioară a copilului.
Limita superioară este de 100 micrograme pe zi.
• Femeile cu un nivel suboptim de Forma de suplimentare: colecalciferol
vitamina D au șanse mai mari să nască
copii cu:
• greutate redusă pentru vârsă gestațională,
• hipocalcemie la naștere,
• oase slab calcifiate
• copii mai predispuși cariilor dentare.
 Necesarul energetic și nutritiv
Calciul
Necesarul crește cu 300 mg în cel de-
• Utilizat pentru mineralizarea scheletului fetal și al III-lea trimestru (ajunge la 1300
menținerea integră a sistemului osos al mamei mg/zi)
Suplimentele alimentare indicate la
• 30 grame de calciu transferate de la mamă la făt
gravida cu:
• Nevoia maximă – în cel de-al treilea trimestru – rata • Aport dietetic <900 mg/zi
de mineralizare osoasă este la cel mai înalt nivel • Istoric de HTA
• Istoric de preeclampsie
Modificări ale metabolismului: • Tratament cronic cu corticosteroizi
• Absorția dietetică crește (față de absorția normală sau heparină
între 30-45%) • Adolescentă
• Excreția urinară scade
• Turnover-ul osos crește Limita maximă admisă 2500 mg / zi
 Necesarul energetic și nutritiv
Fierul
• Necesarul crește substanțial
acumulând un surplus de 1000 mg:
• 400-450 mg eritropieză
• 300 mg pentru făt și placetă
• 250 mg pierderi bazale
Anemia prin deficit de fier – cea mai
frecventă carență nutrițională în sarcină
• Crește de până la trei ori riscul de naștere
prematură și greutate redusă pentru
vârstă gestațională
 Necesarul energetic și nutritiv
Fierul – evaluare la prima vizită prenatală
Paramentrii pentru aprecierea nivelului de fier:
• Hemoglobina (indică anemie)
• < 11,0 g/dL în trimestrele I și III
• <10.5 g/dL în trimestrul II
• Feritina
• Optim : >35 ng/ml
• Deficiența: < 15 ng/ml.
• Deficiența de fier în sarcină – corelată cu nivele
neadecvate la nou-născut.
 Necesarul energetic și nutritiv
Fierul
• Aportul recomandat de fier în sarcina este de 27
mg/zi iar doza maximă tolerabilă este de 45 mg/ zi
Recomandări suplimente alimentare
• Anemie: suplimentarea cu 60-180 mg fier/zi până
la nivele optime de hemoglobină, ulterior
suplimentare cu 30 mg fier/ zi
• Fără anemie (unele surse recomandă): 30 mg fier /
zi mai ales după săptămâna a 12-a • Gluconat feros
• Interferează cu absorția zincului și a cuprului -> • Sulfat feros
• Fumarat feros
suplimente cu zinc (15 mg/zi), cupru (2 mg/zi)
Fierul Necesarul energetic și nutritiv
• Absorbția fierului din
suplimentele de tip • Suplimentarea cu fier este
multiminerale este asociată cu simptome
covârșitor mai redusă gastrointestinale (greață,
comparativ cu absorbția vărsături, balonare) motiv
fierului din suplimentele pentru care recomandarea este
care conțin doar fier. de multe ori respinsă de către
femeile însărcinate.
• Suplimentele de fier se
recomandă a fi • În aceeași manieră, sursele
administrate între mese, alimentare bogate în fier cum
asociate cu băuturi care ar fi carnea roșie, ficatul,
conțin acid ascorbic care peștele, ouăle sau legumele cu
mărește absorbția fierului frunze verzi se recomandă a fi
evitându-se asocierea asociate cu surse alimentare
acestora cu lapte, cafea valoroase în vitamina C.
sau ceai.
 Necesarul energetic și nutritiv
Modificările hormonale din timpul sarcinii
Sodiul interferează cu metabolismul sodiului:
• Creșterea volumului sanguin -> creșterea ratei
de filtrare glomerurară a sodiului antrenând
astfel o serie de mecanisme compensatorii
pentru menținerea echilibrului electrolitic
• Restricția de sodiu sau administrarea de
diuretice NU sunt măsuri recomandate în
sarcină pentru prevenirea sau tratamentul
edemelor sau a hipertensiunii arteriale.
• Femeilor însărcinate le este recomandat
aportul moderat de sare "după gust" dar nu
mai puțin de două-trei grame pe zi.
 Necesarul energetic și nutritiv
Iodul - utilizat atât de mamă cât și de făt
pentru:
• buna funcționare a tiroidei,
Magneziul • a metabolismului energetic
• Aportul recomandat de magneziu în sarcina • dezvoltării creierului la făt.
este superior comparativ cu recomandările la • Deficiența de iod în prima parte a sarcinii
femeia negravidă și anume 350 mg pe zi. poate duce la apariția hipotiroidismului la
• Cu toate că un aport suplimentar de magneziu a nou născut inclusiv provocând retard fizic și
avut efecte benefice fiind asociat cu reducerea mental sever (cretinism).
riscului de preeclampsie, mai puține spitalizări și
mai puține nașteri premature, comparativ cu • Suplimentarea este eficientă când se începe
femeile care nu au administrat suplimente, din perioada periconcepțională și până la
această practică nu intră în recomandările de sfârșitul celui de al doilea trimestru de
rutină.
sarcină.
• Se recomandă suplimentarea zilnică cu 70
micrograme pe zi aportul recomandat în sarcină
ținta fiind de 220 micrograme pe zi. Surse
alimentare de iod includ: ouă, pește, fructe de
mare, legume și sarea iodată.
 Necesarul de lichide
Necesarul de apă crește în sarcină datorită creșterii volumului sanguin
circulant cu 50% dar și a fluidelor tisulare.
• Nivelul de sete crește de obicei în sarcină fapt care contribuie la
acoperirea necesarului crescut de lichide.
• Necesarul de apă se calculează pe baza aportului caloric (pentru 1
kcal se recomandă 1 -1,5 ML apă)
• Femeilor însărcinate li se recomandă un aport suplimentar de
aproximativ 300 ML apă în al II-lea trimestru respectiv 450 ML
apă în al III-lea trimestru.
 Recomandări de siguranță alimantară
• Contaminarea alimentară: Listeria
monocytogenes, Salmonella,
Toxoplasma gondii
• Pot străbate bariera placentară
• Capacitatea organizmului de a rezista
infecțiilor scade în sarcină
(↑progesteron)
• Listerioza – asociată cu avortul
spontan și decesul fătului
• Toxoplasmoza – asociată cu retard
mintal, orbire, convulsii și deces
• Contactul cu pisici nevaccinate total
interzis
• Se interzice consumul de carne crudă, pește
crud, carne crudă-afumată, pește afumat,
stridii, lapte sau lactate nepasteurizate.
• Se recomandă evitarea consumului de ouă
crude, preparate termic necorespunzător sau
a preparatelor cu ou crud (maioneză, aluat).
• Nu se vor consuma sucuri nepasteurizate,
germeni cruzi, salate gata preparate din
comerț.
• Legumele și fructele se vor spăla cu mare
atenție înainte de consum.
Recomandări de siguranță alimantară
Contaminarea cu mercur
• Provine din consumul de
pește
• Peștii răpitori mari (pește
spadă, rechin, ton, macrou)
– metilmercur
• Metilmercurul – strabate
placenta – neurotoxic ->
leziuni cerebrale severe
• Se recomandă consumul de
pește cu nivele reduse de
metilmercur precum:
somonul, tilapia, somnul,
codul, codul negru,
eglefinul, limba de mare și
fructe de mare precum
creveți, homar, crabi –
neapărat preparate termic
Recomandări de siguranță alimantară
Consum de alcool
• Frecvența 12% (gravida) vs. 54% (negravidă)
• Cel mai critic moment: a doua jumătate a primului trimestru
• Nu există doză maximă tolerabilă -> recomandarea este
interzicerea consumului de alcool
Cafea
• Limitarea aportului de cafeină la 200 mg pe zi (aproximativ
două cafele expreso)
• Aportul de cafeină care depășește 450 mg pe zi a fost asociat
cu o rată crescută de avorturi spontane în primul trimestru și
cu greutate mică la naștere.
 Complicații ale sarcinii cu semnificație nutrițională
Greață și vărsături – simptome digestive caracteristice primului trimestru de sarcină
Recomandări:
• menținerea hidratării corespunzătoare
• mese mici și dese
• consumul alimentelor uscate și bogate în carbohidrați (pâine prăjită, biscuiți, cereale
uscate, turtițe de orez expandat)
• separarea alimentelor lichide de cele solide
• consumul de alimente bogate în vitamina B6 (ghimbir-un gram pe zi sau ceai de
ghimbir)
• suplimentele alimentare de vitamina B6 în doze de 10-25 mg o dată la 8 ore. Acestea
reduc severitatea greturilor. Limita superioară în timpul sarcinii de vitamină B6 este
de 100 mg pe zi.
 Complicații ale sarcinii cu semnificație nutrițională
Pirozisul – cel mai frecvent simptom al refluxului gastroesofacian, senzația
neplăcută de arsura apărut în capul pieptului
Cauze:
• compresiunea mecanică a uterului asupra stomacului
• relaxarea sfincterului gastroesofagian
Recomandări:
• consumul meselor mici și dese
• evitarea clinostatismului postprandial (poziția culcată a corpului după masă)
• evitarea consumului de alcool
• servirea ultimei mese cu două trei ore înainte de culcare.
 Recomandări în sarcina multiplă
• Frecvență în continuă creștere (dezvoltarea tehnologiei de reproducere umană asistată)
• Recomandările de creștere în greutate pentru sarcinile gemelare sunt indicate în funcție
de statusul nutrițional anterior sarcinii.
• Normopondere: 17-25 de kg
• Suprapondere: 14 - 23 de kg
• Obezitate:11-19 kg
• Nu sunt trasate recomandări specifice de creștere în greutate pentru mamele subponderale
• În sarcinile cu tripleți o greutate de 23 kg a fost asociată cu nașterea unor copii sănătoși
• Nu sunt recomandări energetice și nutritive specifice pentru aceste categorii de sarcini:
• supravegherea aportului energetic și nutritiv care ar trebui urmărit și ajustat în așa fel încât să
asigure creșterea în greutate recomandată ca fiind asociată cu nașterea unor copii sănătoși și să
mențină paramerii nutriționali în limite optime.