CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE “RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE TERAPEUTICE

Îngrijirea nou-născutului la domiciliu.

Alimentația nou-născutului și sugarului.

Profesor la disciplina Asistenţa medicală primară cu

Nursing comunitar şi îngrijiri la domiciliu
Rusica Liliana
 Obiectivele
1. Alimentaţia. Principii de diversificare.
2. Îmbrăcămintea nou-născutului şi sugarului.
Supravegherea.
3. Activităţi de îngrijire a copilului sănătos şi bolnav în
condiţii de AMP.
4. Consilierea părinţilor în organizarea mediului pentru
nou-născut şi sugar.
 Prima copilarie
Prima copilarie se întinde de la nastere pâna la 2,5– 3 ani,
vârsta la care se termina aparitia dentitiei de lapte.
În cadrul acestei perioade se deosebesc :

a) perioada neonatala precoce (primele 6 zile de viata)

b) perioada de nou-nascut sau neonatala propriu zisă
(prima luna de viata)
c) perioada de sugar (de la o luna la 12 luni)
d) perioada de copil mic sau anteprescolar (de la 1 la 3
ani)
 Introducere
Nou-născutul sănătos este un copil născut la termenul de
gestaţie de 37-42 săptămâni; cu un scorul Apgar > 7
puncte în primul minut de viaţă şi care nu a necesitat
resuscitare; cu greutatea la naştere în limitele a 2500 -
4000 g şi care în timpul examinării arată viguros, fără
anomalii congenitale de dezvoltare ori alte semne
patologice şi la care este prezent reflexul de sugere.

Nou-născutul sănătos prezintă un risc minim de

declanşare a stărilor patologice în perioada neonatală şi
are nevoie numai de îngrijiri esenţiale.
 Politica îngrijirii nou-născuţilor în Republica
Moldova
• Perioada post-partum este importantă atît pentru mamă,
cît şi pentru nou-născut din cauza adaptărilor fiziologice ce
se produc în acest răstimp.

• De aceea îngrijirea lăuzei şi nou-născutului în perioada

post-partum va fi continuă şi va include cele mai bune
practici bazate pe dovezi.

• Ingrijirea nou-născuţilor în Republica Moldova are la bază

ghidurile clinice care au fost elaborate în scopul de a ajuta
personalul medical să ia decizii privind îngrijirea nou-
născuţilor.
 Supravegherea copilului la domiciliu

După externarea din maternitate personalul medical sau mama, sau alt
membru al familiei trebuie să anunţe lucrătorii centrului medicilor de
familie/centrului de sănătate/oficiului medicului de familie despre
venirea copilului acasă (pe sector).
De obicei medicul de familie sau asistenta medicului de familie trebuie
să viziteze nou-născutul la domiciliu după externare conform
schemei: · în primele trei zile după externarea din maternitate, · în
ziua a 14, · şi la 1 lună.
De asemenea, asistenta medicală a medicului de familie trebuie să
viziteze copilaşul în fiecare săptămână pe parcursul primei luni de
viaţă.
Ulterior mama cu nou-născutul vor vizita medicul de familie la instituţia
medicală pentru a monitoriza dezvoltarea lui fizică (prin
antropometrie), dezvoltarea psiho-motorie, depistare precoce a unor
devieri, maladii şi vaccinare.
Alimentarea copilului
Alimentaţia naturală constă din hrănirea
exclusivă a sugarului cu lapte de mamă în
primele 6 luni de viaţă, după care
diversificarea - introducerea treptată a altor
alimente - este absolut necesară, menţinându-
se în paralel şi laptele matern, progresiv
scăzut, astfel că la aproximativ 12 luni el poate
fi înţărcat.
Alimentaţia mixtă ...

... este definită ca fiind aceea în care laptele mamei,

insuficient cantitativ, este completat cu un lapte
formula
Administrat prin metoda complementară sau
alternativă, în funcţie de posibilităţile şi de
hipogalactia mamei.
Cantitatea necesară se stabileşte efectuând proba
suptului pe 24-48 de ore, de către un cadru
specializat, ţinând cont de vârsta şi greutatea
copilului.
 Tehnicile alimentaţiei mixte
Metoda completării

Constă în hrănirea copilu­lui la fiecare prânz în parte, cu

lapte de mamă şi lapte formula.
Copilul se cântăreşte înaintea fiecărui supt, apoi se pune la
sân, ca să-şi ia tot laptele care se găseşte în sânul mamei.
Se cântăreşte din nou, spre a se vedea cât lapte a supt. Apoi
i se dă în completare cantitatea de lapte care-i mai trebuie.

De exemplu, un copil de 3 luni ia de la mamă 60 g lapte; i se

va da în completare 60 g lapte de formula la care se adaugă
20 g lichid de diluţie.
 Tehnicile alimentaţiei mixte
Metoda alternativă

Constă în hrănirea copilu­lui la sân la un prânz, iar la

altul cu lapte formula.

În acest caz, intervalele dintre supturi fiind mai mari,

glanda mamară are tot timpul să secrete o cantitate
mai mare de lapte.

Este totuşi mai puţin avantajoasă decât prima, pentru

stimularea secreţiei lactate. În alimentaţia mixtă prin
metoda alternativă este bine să se păstreze măcar 3
supturi.
Alimentaţia artificială...
...constă din hrănirea unui sugar cu lapte formula, la vârsta
când el trebuie să primească numai lapte matern.

Dificultăţile legate de obţinerea laptelui formula de bună

calitate, proaspăt, de la animale sănătoase, recoltat,
transportat şi păstrat în condiţii riguros igienice, explică
preferinţele pentru laptele praf, cel puţin în lunile călduroase
ale anului. Asepsia alimentului, uşurinţa preparării, compoziţia
constantă, calitatea laptelui de vacă din care este preparat şi
digestibilitatea bună, explică succesul din ultimii ani şi bunele
rezultate după folosirea diverselor preparate din lapte praf,
"adaptate", "umanizate".
 Alimentarea nou-născuţilor
Avantajele hrănirii exclusive cu lapte de la sân în
primele şase luni de viaţă

Alăptarea prezintă un număr de avantaje: nutritive,

legate de sănătate, imunitate şi dezvoltare, psihologice,
sociale şi economice.
Avantajele alăptării sunt şi mai evidente atunci când
laptele mamei constituie singurul aliment pentru
bebeluş. Numărul bebeluşilor cu afecţiuni este mai redus
printre cei care sunt hrăniţi la sân.
Doar alăptarea asigură cea mai bună hrănire şi
coordonează dezvoltarea mentală şi fizică precum şi
creşterea copilului în primii săi ani de viaţă.
 Avantajele pe care alăptarea le are pentru bebeluş
• Reduce riscul de apariţie al sindromului de moarte subită a
copilului.
• Scade incidenţa difteriei, a infecţiilor respiratorii şi digestive
în comparaţie cu bebeluşii hrăniţi doar cu alte tipuri de
lapte şi alimente.
• Protejează bebeluşul împotriva diferitelor maladii întrucât
laptele mamei conţine anticorpi.
• Ajută bebeluşul să reacţioneze mai bine la vaccinuri şi să
facă mai bine faţă bolilor.
• Protejează bebeluşul în primele zile de viaţă când sistemul
său enzimatic nu este încă dezvoltat pe deplin, întrucât
laptele matern conţine enzime digestive de tipul lactazei,
lipazelor şi multe altele.
· Oferă protecţie bebeluşului faţă de riscul de reacţii alergice, prin
dezvoltarea sistemului digestiv şi prevenirea, astfel, a
contactului cu proteinele străine.

· Stimulează mobilitatea psihică, dezvoltarea emoţională şi socială

precum şi coeficientul de inteligenţă.

· Ajută bebeluşul să crească mai repede şi să-şi dezvolte şi

maturizeze sistemul imunologic, sistemul nervos central
(creierul) şi alte sisteme şi organe (cum este pielea).

· Reduce apariţia defectelor de poziţie ale dinţilor şi a altor

probleme dentare.
Diversificarea alimentaţiei
constă din introducerea altor
alimente decât laptele, alimente
consistente, "solide".
Diversificarea alimentaţiei
sugarului
 Reguli generale de diversificare:
• - sugarul să fie sănătos;
• - introducerea să fie progresivă pentru tatonarea toleranţei digestive;
- să se folosească linguriţe, să fie numai un aliment nou alături de cel
cu care este deja obişnuit.

• Apariţia unor tulburări digestive: colici, vărsături, impun întreruperea,

apoi reluarea acelui aliment după o pauză de câteva zile.
• Primul aliment nou - sucul de fructe (mere, piersici, portocale, lămâi
etc.), înccepând la vârsta de 6-8 săptămâni, să fie de la 30 ml până la
3-4 luni şi la 50 ml mai târziu. La fel se foloseşte sucul de morcov
crud. După vârsta de 3 luni, se pot administra sucurile de legume şi
fructe coapte: roşii, struguri.
 Ordinea introducerii alimentelor noi în diversificarea
alimentaţiei copilului eutrofic, sănătos:
- Supa de legume cu 3-5 % făină de orez, griş sau zeamil şi 2-3 % ulei de porumb,
asociate cu pireul de legume la masa de prânz, ora 13-14, la 3-3 ? luni.
- Fructele (mere rase, pire de piersici, banane), la 4-5 luni la prânzul de la ora 10.
- Făinosul cu lapte (griş, zeamil, orez, biscuiţi etc.) de la 4-4 ? l la prânzul de la ora
18.
- Supa de carne (pasăre, vită) şi de oase degresate, alternând cu supa de zarzavat la
vârsta de 5-6 luni.
- Carnea de pasăre, vacă, tocate, cu pire de legume sau supă, la 4-5 luni.
- Gălbenuşul de ou (2-3/săpt.) fiert tare în supă sau în pireul de legume la 5 1-6 luni.
- Brânza de vacă, la 5-6 luni, Iaurt la 7 luni.
- De la 8-9 luni, sugarul eutrofic, sănătos, poate primi şi 4 mese a câte 250 g în care
se introduc treptat, perişoare de carne, pâine albă, papanaşi de brânză de vaci,
mămăliguţă cu brânză şi smântână, budinci din făinoase cu lapte, dulceaţă, prăjituri
uşoare, creme.
Ingrigirea postnatala a bontului
ombelical

La nou nascut sanatos:

• Menţinerea bontului deschis, curat şi uscat;
• Îndoirea scutecului mai jos de bontul
cordonului;
La nou nascut bolnav in sectia TI patologia nou
nascutilor:
• Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local
numai în cazurile când copilul este izolat de
mamă şi există pericolul infectării lui cu
microorganisme intraspitaliceşti.
Nu se recomandă:
• Nu se recomandă alcoolul - duce la întîrzierea
mumificării.

• Nu se recomandă - Aplicarea bandajelor,

fiindcă ele duc la întârzierea mumificării şi
introducerea infecţiei.

• Nu se recomandă - Prelucrarea cu apă

oxigenată de 3 %, care duce la întârzierea
mumificării, întroducerea infecţieii.
Management îngrijirii cordonului ombilical la
prematuri :

• Din cauza particularităţilor anatomo -

fiziologice riscul infectării este major;
• este major riscul efectelor adverse a
dizenfectanţilor;

• Se recomandă folosirea pudrei salicilice ca

prioritară chlorhexidinei.
Lucrătorii medicali trebuie să fie atenţi la:

• Hiperemia în jurul cordonului, în special

tumefacţia lui;
• Eliminările sanguinolente, purulente din
bontul cordonului;
• Temperatura înaltă (mai mult de 38ºC)
• sau alte semne de infecţie.
 Îmbrăcămintea sugarului
... trebuie să corespundă cerinţei de a fi adaptată
temperaturii ambiante, să apere copilul de încălzire sau
răcire, să protejeze tegumentele şi să regleze
eliminarea apei prin transpiraţie fiziologică.

Ea îşi poate îndeplini acest rol numai dacă este

confecţionată din material potrivit sezonului: bumbac
subţire vara, bumbac gros sau lână iarna, croită pe
măsura corectă şi cusută astfel încât să nu-l
stânjenească.
• Pentru noul-născut, trusoul minim trebuie pregătit
până prin luna a 7-a (naşterile premature fiind destul
de frecvente). Hainele să fie cât mai simple şi mai
economice, uşor de întreţinut, mai puţin sau de loc
ca obiecte de podoabă şi în mod deosebit să
corespundă scopului de a proteja copilul.
• Ele pot fi confecţionate chiar de mamă, iar acolo
unde condiţiile materiale sunt modeste, folosirea
materialelor din rufe vechi, bine spălate, fierte, este
chiar indicată pentru capacitatea de absorbţie şi
permeabilitatea lor mai bună.
• Lâna nu se foloseşte pentru îmbrăcămintea în
contact direct cu pielea.
• Îmbrăcămintea sugarului se încheie cu şireturi de pânză sau cu
nasturi, să fie de culoare deschisă, uşor de spălat şi călcat. Ea
trebuie să cuprindă: cămăşuţe şi pieptăraşe - 6-10; scutece de
mărimi şi materiale subţiri diferite 70/70 cm şi 80/80 cm din
finet, de 75/90 cm, în total 24-30, pantalonaşi 8-10 buc. (sugarul
cu picioarele lăsate libere, având scutec sau tampon absorbant
sub pantalon, se va putea mişca în voie, dezvoltându-şi
musculatura şi capacitatea de coordonare a mişcărilor).
Materialele plastice izolante pot fi folosite numai scurt timp, de
2-3 ore, în timpul plimbării şi nu în rest.

• Jacheta de lână, trebuie îmbrăcată peste pieptăraş, atunci când

condiţiile o cer. Papucii (botoşeii), trebuie tricotaţi din bumbac,
lână sau croiţi din pânză. Scufiţele (boneţelele 2-3 buc.) se
poartă numai în anotimpul rece, numai afară şi nu în casă şi la
nevoie, peste ea căciuliţa de lână.
• Aşternutul de pat asigură odihna copilului şi trebuie să
corespundă cerinţelor de igienă. El cuprinde: salteaua din
ţesătură compactă, umplută cu materiale ieftine, igienice, uşor
de spălat şi de întreţinut; cearşafurile din pânză, îmbracă
salteaua, pătura, sunt frecvent schimbate şi spălate, numărul lor
fiind măcar 3; muşamaua, de măsura saltelei, aşezată între saltea
şi cearşaf şi una mică de 40/40 cm peste cearşaf, subţire, din
material plastic, acoperită cu un scutec de finet.

• La sugar şi copilul mic, perna nu este necesară. Dacă părinţii o

doresc totuşi, ea să fie mică şi umplută cu iarbă de mare, burete
de plastic etc. Plăpumioara, din molton, satin sau stambă,
trebuie capitonată cu un strat subţire de vată sau lână sau pături
subţiri, moi, pentru sugari.
• Îngrijirea lenjeriei, adică spălarea şi uscarea ei, trebuie să
respecte normele de igienă: vasul de înmuiere a ei să fie
emailat, de zinc sau material plastic; vasul de fiert separat, se
foloseşte săpun special sau detergent lichid, solid, fulgi de
săpun.

• Clătirea rufelor sugarului se face cu multă apă, de la călduţă la

rece, iar uscarea, în măsura în care se poate, la aer şi soare, pe
sârme curate; niciodată însă în camera copilului.

• Ele se verifică apoi, separându-le pe cele rupte ce se repară,

apoi se calcă şi se aşază ordonat. Nici o mamă nu trebuie să
devină superficială în problemele de igienă ale sugarului, atât a
mediului şi îmbrăcămintei sale, cât şi a lui însuşi.
 Baia sugarului

Baia sugarului este forma ideală de îngrijire a tegumentelor. Ea curăţă

pielea, dar şi stimulează circulaţia şi funcţiile pielii, dă aspectul proaspăt şi
plăcut al copilului bine îngrijit. Ea se face zilnic, de obicei seara - baia are şi
efect calmant -, în camera încălzită la 20-22 grade, fără curenţi de aer
(ferestre închise) şi apa încălzită la 36,5-37 grade, trebuie să acopere
umerii copilului aşezat în poziţie semişezândă.
La îndemână mama pregăteşte cearşaful de baie întins pe masa de înfăşat
sau pe pătuţul copilului o mănuşă sau o bucată de pânză curată şi un
săpun adecvat pentru copil, rufăria curată, de schimb, o cutie cu
comprese de tifon, ulei fiert într-o sticluţă sau un preparat standardizat,
pudră de talc, un unguent adecvat, infuzie de muşeţel, pieptenul şi peria
de cap, forfecuţa de unghii, vas pentru rufăria murdară.
Pentru a deveni o rutină plăcută, atât pentru mamă, cât şi pentru
copil, tehnica îmbăiatului trebuie însuşită de mamă foarte corect,
de la primul copil, la prima baie.
Se dezbracă copilul, rufele murdare se pun în vasul pregătit, se
curăţă tegumentele sugarului de eventuale materii fecale.
Apoi se ia copilul pe antebraţul stâng, sprijinindu-i ceafa şi spatele
copilului în timp ce palma mâinii îi cuprinde umărul stâng cu
degetele în axilă, iar policele deasupra umărului.
Cu mâna dreaptă se susţine regiunea fesieră sau se cuprind
picioarele copilului şi este introdus încet în apă, întâi cu
membrele inferioare. Apoi acestea se lasă libere şi cu mâna
dreaptă se spală copilul, susţinut, în continuare, pe antebraţul
stâng. Se începe cu capul, care se săpuneşte dinspre frunte spre
ceafă, apoi se clăteşte, fără a intra apă în ochi sau urechi.
• Urmează gâtul, braţele, mâinile, toracele, abdomenul, membrele
inferioare. Se spală apoi spatele, menţinând copilul în aceeaşi poziţie
sau întorcându-l pe antebraţ cu faţa în jos, dar nu în apă. După clătire,
sugarului mai mare i se poate face un duş călduţ.

• Baia durează 3-5 minute în primele luni şi 6-8 minute după 8 luni,
după care este scos pe cearşaful de baie cu care se înveleşte,
ştergându-l uşor, prin tamponare, nu prin frecare.

• Se trece apoi, la spălarea ochilor, curăţarea nasului şi toaleta

urechilor, folosind tampoane mici de vată, beţişoare speciale, cu
multă atenţie şi delicateţe. Părul se perie zilnic cu perie personală,
mică, moale. Eventualele cruste se înlătură prin ungere seara cu
uleiul propriu, apoi dimineaţa prin pieptănare şi periere.
 Camera copilului

Spaţiul ce va fi pregatit copilului, trebuie

stabilit încă înainte ca mama să nască. Patul şi
trusoul intim trebuie pregătite de părinţi încă
înainte de sosirea de la maternitate a copilului.

Ideal este ca, încă de la început copilul să

doarmă singur în cameră; cum puţine familii îşi
pot îngădui aceasta, trebuie ca în orice caz, în
camera comună copilului şi părinţilor,
televizorul să lipsească, de asemenea nu au ce
căuta musafirii sau copiii mai mari.
• Dacă condiţiile familiei sunt precare şi încăperea respectivă serveşte şi de
bucătărie, aceasta va fi aerisită cât mai des. Vara, copilul să fie ţinut afară
cât mai mult. Când există totuşi posibilitatea, camera copilului trebuie să fie
cea mai luminoasă, însorită, uşor de aerisit, orientată spre sud sau răsărit,
spre grădină, nu spre stradă.

• Podeaua curată, uşor de spălat; pereţi lavabili, uşor de întreţinut; mobilier

redus; accesorii simple pentru a nu acumula praf. Un pat, masa de înfăşat cu
sertarele pentru lenjerie, masă cu două scaune, un cântar, o cădiţă, un
lighean pentru spălatul pe mâini a persoanei care îngrijeşte copilul. Jucării
puţine, din material ce se poate spăla, potrivite cu vârsta copilului, iar
medicamentele să fie într-un dulăpior, sub cheie. Temperatura optimă 20
grade. Ferestre deschise cât mai mult, dar cu plase pentru ţânţari şi muşte.
În lipsa lor, măcar tifon peste pătuţ.

• Curăţenia se face zilnic, cu ajutorul unor cârpe umede.

• Aerul se foloseşte pentru călire, prin: aerisirea corectă a camerei, vara
aproape toată ziua, iarna câteva minute la fiecare 2 ore; temperatura
camerei să nu scadă mai mult de 3 grade şi aceasta din chiar primele zile de
viaţă; scoaterea la aer a copilului, vara de la 2 săptămâni de viaţă iarna de la
4 săptămâni, începând cu câteva minute de plimbare până la 2-3 ore vara,
30-40 minute iarna, repartizate în 2 reprize şi numai vântul cu praf, viscolul,
ceaţa, frigul umed şi gerul excesiv pot fi motive de renunţări.

• În timpul plimbării să se evite locurile aglomerate, mijloacele de transport în

comun, locurile cu praf şi îmbrăcămintea să fie corespunzătoare. Băile de
aer trebuie aplicate sugarului după a 3-a lună de viaţă, la început în cameră
cu o temperatură de 20-22 de grade, 1-2 minute, ajungând până la 1 - 2 oră.
Vara băile de aer pot fi făcute afară, la temperatura de 20-23 de grade, la
umbră şi atmosferă liniştită, prin dezbrăcare progresivă, urmărind atent
reacţia copilului.
• Radiaţiile solare folosite pentru călire stimulează
circulaţia sangvină, măreşte rezistenţa la infecţii, favorizează,
prin radiaţiile ultraviolete, formarea în piele a substanţelor
active şi astfel previne sau tratează rahitismul. Expunerea se
face prudent, progresiv în perioada în care puterea lor nu este
prea intensă, pentru că reacţiile negative sunt numeroase:
eritem, deshidratări, şoc caloric, iar contraindicaţiile există; de
aceea, medicul trebuie consultat în depistarea lor.

• Se fac serii de 25-30 de şedinţe, separate prin pauze de 2-3

săptămâni.
 Plimbarea
• Dupa 14 zile vara si 30 zile in anotimpul rece, de la nastere copilul trebuie
scos progresiv afara, la plimbare in aer curat, ferit de curenti de aer si vant,
imbracat corespunzator.
• Iarna, mamicile au tendinta de a imbraca excesiv copilul! Cateva reguli
simple va vor ajuta sa imbracati in anotimpul rece, corespunzator copilul:
a. Imbracati-l ca pe dvs. si acoperiti-l cu o paturica (nu puneti paturica pe
nasuc, se poate sufoca!).
b. Nu puneti copilului fular pe gura si nas deorece favorizeaza condensul si
diferente mari de temperatura intre nas si restul fetei, cu aparitia diferitelor
afectiuni respiratorii. Cel mai bine plimbati copilul atat cat tolereaza frigul
de afara!
c. Puneti-i copilului manusi si botosei si salopeta cu totul de iarna (cele gen
"cosmonaut"- copilul se simte confortabil astfel).
d. Nu puneti copilului mai mult de o caciulita groasa cu margini duble si care se
leaga sub barbita, acoperind astfel urechile corect. Nu-i puneti vata in
urechi!
e. Iarna nu puneti suzeta copilului, se raceste excesiv.
 Somnul nou-născutului

• Respectarea orelor de alimentatie si a perioadelor de somn

chiar din primele zile, constituie elemente importante
pentru dezvoltarea si educarea copilului.
• Daca copilul nu se trezeste la orele obisnuite de supt, el va
fi trezit, pentru a se putea forma reflexele conditionate de
deprinderi utile.
• În primele 3 saptamâni nou-nascutul normal suge de 7 ori
pe zi la 3 ore si doarme neîntrerupt de la ora 23 la ora 6.
• În restul timpului nou nascutul doarme aproape tot timpul.
 Profilaxia infecţiilor

• Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate

cu totul deosebita a copilului fata de agresiunile
infectioase.
• Acestea se datoreaza imaturitatii sistemului nervos central
si imperfectiunii mecanismelor biologice de adaptare la
noile conditii ale vietii extrauterine.
• La aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de
intrare (ombilicale, oculara, respiratorie, digestiva) pentru
diversi germeni patogeni.
• Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, ale cailor
respiratorii si digestive, trebuie aplicate înainte de nasterea
copilului, în timpul nasterii si dupa nastere.
 PROFILAXIA GENERALĂ - consta din urmatoarele
masuri:
• depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei
• profilaxia infectiilor respiratorii prin aspirarea secretiilor din rinofaringe
la nastere
• profilaxia infectiei oculare
• profilaxia infectiilor ombilicale prin îngrijirea cordonului si a plagii
ombilicale
• aplicarea masurilor de asepsie si igiena în sala de nastere, în salonul de
nou-nascuti si la domiciliu
• igiena mâinilor personalului si ale mamei care îngrijeste copilul
• depistarea purtatorilor la personalul maternitatii, la mama si membrii
familiei, cu aplicarea masurilor de izolare si de tratament
• depistarea infectiilor incipiente la nou-nascut si aplicarea tratamentului
corespunzator
• interzicerea vizitarii nou–nascutului la maternitate si la domiciliu
 Concluzii
• Îngrijirea nou-nascutului la domiciliu se face diferentiat
daca bebelusul este nascut la termen sau este prematur.

• Este indicat ca nou-nascutul sa fie urmarit de acelasi medic

(medic de familie, specialist pediatru) de la externarea din
maternitate si pana la adolescenta, la care mama sa poata
sa apeleze in orice moment cand considera ca au aparut
unele probleme legate de sanatatea copilului.

• Medicul de familie va intocmi programul de urmarire al

nou-nascutului si programul de vaccinari si vitaminizari.
 Alimentaţie?
Îmbrăcaminte?
Diversificare?

Baie?
Somnul?

Camera
Plimbare? copilului?

Îngrijirea bontului ombelical?

Mulţumesc
pentru
atenţie!
Literatura:

1. Zupan J, Garner P, Omari AAA. Topical umbilical cord care

at birth. Cochrane Database of Systematic Reviews 2004,
Issue 3. Art. No.: CD001057.
2. Ghidul naţional de Perinatologie. Chişinău, 2005.
3. Janssen PA, Selwood BL, Dobson SR, Peacock D,
Thiessen PN. To dye or not to dye: a randomized clinical
trial of a triple dye/alcohol regime versus dry cord care.
Pediatrics. 2003.
4. Organizaţia Mondială a Sănătăţii.2003.Managementul
Problemelor Nou-născutului: Ghid pentru medici,
asistente medicale, şi moaşe. 5. Obstetrica fiziologică şi
patologică P.Vârtej, Bucureşti 1997.
Happiness is...
studying medicine