8

ALIMENTAŢIA NATURALĂ A SUGARULUI

DEFINIŢIE
Alimentaţia naturală înseamnă hrănirea sugarului în exclusivitate cu lapte de
mamă. Aceasta include alăptarea, dar şi administrarea laptelui matern prin diverse
alte metode (linguriţă, gavaj, cănită).

LAPTELE DE MAMĂ - STANDARTUL DE AUR ÎN ALIMENTAŢIA

SUGARULUI!

Pe parcursul ultimelor decenii, studiile ştiinţifice au demonstrat avantajele

alimentaţiei naturale, comunitatea mondială a sănătăţii protejînd acest produs
natural ,adoptînd diferite directive:
1981 – OMS adoptă Codul Internaţional de Marketing al Alăptării-unul
dintre standardele specifice de protejare a consumatorului.
1989 – Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adoptă Convenţia asupra
Drepturilor Copiilor. 1990-Formularea ghidurilor cu privire la alimentaţia naturală.
1992 – UNICEF şi OMS lansează împreună Iniţiativa "Spital -prieten al
copilului", care are drept scop încurajarea alimentaţiei naturale. Spitalele care
asigură 10 condiţii de bază ale unei alăptări cu succes primesc o recunoaştere
oficială.

OMS recomandă ,ca femeile gravide şi cele ,care tocmai au devenit măme,să
fie informate despre avantajele şi superioritatea alăptării.Ele trebue să ştie ,că
laptele matern este cea mai bună hrană pentru nou-născuţi şi cea mai bună cale de
a-l proteja d infecţii. Alăptarea precoce previne decesul sau morbiditatea
postnatală. Copiii care sunt alimentaţi natural de 25 ori mai rar decedează din
cauza maladiilor intestinale acute în comparaţie cu copiii alimentaţi artificial
(OMS,UMCEF, 1993)
Mamele trebue să fie învăţate ,cum să se pregătească pentru alăptare şi cum
să întreţină lactaţia.
Studiul, realizat de IOMSsi C”Alfred Rusescu”,Bucureşti Romănia,din 2011,
arată că:
12.6% dintre copii sunt alăptaţi exlusiv în primele luni de viaţă,
8.3% dintre copii sunt alăptaţi în primele 30minute de naţtere,
30% sunt alăptaţi cu laptele matern în prima lună de viaţă,
20,4% din copii sunt alăptaţi în primele 6 luni de viaţă.

Pentru o promovare mai amplă a alimentaţiei naturale a fost adoptată o

declaraţia comună al OMS/UNICEF:
Cei zece paşi ai unei alăptări de succes Declaraţia comună a OMS/UNICEF .
Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-născuţilor,
trebuie:
 9
1. Să aibă o politică scrisă referitor la alimentaţia naturală, care să fie comunicată
frecvent întregului personal de îngrijire a sănătăţii.
2. Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătăţii privind capacităţile
necesare implementării acestei politici.
3. Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi condiuta
alimentaţiei naturale.
4. Să ajute mamele să iniţieze alimentaţia naturală în prima jumătate de oră după
naştere.
5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia chiar şi atunci când
ele sunt separate de copii lor.
6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu
excepţia cazurilor, când este indicat medical.
7. Să practice rooming-ul, permiţând mamelor şi copiilor lor să stea împreună 24
de ore din 24. 8. Să încurajeze alimentaţia naturală la cerere.
9. Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sug.
10. Să susţină crearea grupurilor de sprijin pentru alimentaţia naturală şi să
orienteze mamele către aceasta după externarea lor din spital sau clinică.
În Republica Moldova MS a adopdat ordinul nr.149 din 02.08.1994
Privind crearea instituţiilor medicale binevoitoare copilului.Alimentaţia
naturală, unde a fost indicat programul de lucru al personalului centrelor medicilor
de familie şi maternităţilor.

IMPORTANŢA MEDICO-SOCIALĂ
• Alimentaţia naturală asigură sugarului sănătate şi dezvoltare psiho-motorie şi
emoţională în parametri optimi.
• Deprecierea stării de sănătate a copiilor nealăptaţi este principalul motiv al
întoarcerii în prezent la alimentaţia naturală.
• Este gata preparat la orice oră din zi şi din noapte.
• Se află „la purtător" se poate administra în orice situaţie şi loc, este ieftin, de el
dispune în mod natural orice femeie care a născut.
• Compoziţia laptelui variază pe durata unui supt în acord cu nevoile copilului.
• Concentraţia lipidelor creşte pe parcursul unui supt.
• Are o mare valoare nutriţională prin: conţinutul ridicat de aminoacizi esenţiali şi
de acizi graşi nesaturaţi, raportul optim lactoser/cazeină, conţinutul de factori de
creştere, conţinutul de hormoni şi factori antibacterieni, raportul adecvat
calciu/fosfor ce asigură o mare biodisponibilitate calciului.
• Prin alăptare se realizează o legătură afectivă stabilă, durabilă a copilului cu
mama!
• Alăptarea este cel mai economic mod prin care familia poate asigura
necesităţile nutritive ale copilului în primele luni de viaţă.
Laptele unei mame se potriveşte în mod special propriului ei copil.
Laptele matern nu este acelaşi, compoziţia lui diferă de la o lună la alta, de la o
zi la alta, de la un supt la altul, pentru a satisface toate nevoile copilului.
Laptele matern se numeşte colostrum între zilele 1-6 după naştere, din ziua a 6
pînă la a 14 zi este lapte de tranziţie şi devine lapte matur după 14 zile. Laptele de
femeie este considerat alimentul ideal, exclusiv al copilului în primele 6 luni de viaţă.
Colostrul
Incepînd cu cea de-a şaptea lună de sarcină şi în primele 4-6 zile după naştere
glanda mamară secretă laptele numit colostrum, care este dens, de culoare gălbuie,
cu densitatea cu mult mai înaltă ca laptele matur.
În prima zi conţinutul de proteine este de 6-7 ori mai mare iar cantitatea de
lipide şi lactoză este mai mică comparativ cu laptele matur. Concentraţia
vitaminei A este de 2-10 ori mai mare, vitamina C de 2-3 ori, de asemenea e mai
mare conţinutul de vitamine E, K, minerale (sodiu, zinc), de imunoglobuline (în
special IgA), care asigură copilului o bună protecţie împotriva infecţiilor. De
aceea colostrul are un efect similar primei vaccinări. La fierbere colostrul se
coagulează.
Laptele tranzitoriu
Începînd cu ziua a 4-5 după naştere şi pînă la 12-14 zi glanda mamară
secretă laptele numit tranzitoriu, care are o densitate mai mică ca colostrul,
mai multă lactoză, mai puţine imunoglobuline, mai puţine vitame A, K, E.
Laptele matern matur
Incepînd cu ziua a 12-14 glanda mamară secretă laptele matur.
Prin compoziţia sa laptele diferă nu numai de la o mamă la alta, dar şi la aceeaşi
femeie în glande diferite. Laptele se modifică în funcţie de momentul zilei după

Beneficiile alăptării pentru copil:

• laptele de mamă este uşor de digerat şi utilizat eficient pentru creşterea şi
• 10
dezvoltarea armonioasă, datorită compoziției și raportul lor, corespund la
funcționalitatea tractului gastrointestinal al unui copil, precum și datorită
prezenței enzimelor din laptele uman (amilaze, lipaze, fosfataze, proteaze )

• protejează împotriva infecţiilor respiratorii, otice şi digestive, datorită

prezenței anticorpilor, complexe imune, leucocite active, lizozim, macrofage,
imunoglobulina secretorie A , lactoferină și alte substanțe biologic active.
• oligozaharidele, precum și nivelurile scăzute de proteine și fosfor din laptele
matern predispune la creșterea unei microflorei intestinale sănătoase;

• scade riscul de anemie şi rahitism la sugar şi pe cel de obezitate şi diabet la

vârsta de copil mare;
• protejează împotriva alergiilor;
• potrivit unor studii copiii alaptaţi la sînul mamei prezintî un grad mai mare de
dezvoltarea intelectuală, în parte datorită prezenţei în laptele matern de acizi
grasi polinesaturaţi cu catenă lungă (DPNZHK), necesare pentru dezvoltarea
celulelor creierului si a retinei;Copii alimentaţi natural au un coeficient IQ mai
 înalt ,comportament psihoemoţional mai echlibrat,cu efect de lungă
durată:coeficient de dereglări comportamentale foarte jos ,mai cu yeamă în
perioada de adolescenţă.
• scade riscul de moarte subită.

Avantajele alăptării la sin pentru mamă:

• scade incidenţa anemiei post partum prin reducerea sân-gerărilor uterine;
• conduce la mărirea intervalului între sarcini;
• reduce riscul de cancer ovarian şi de sân.

O condiţie obligatoarie pentru stabilirea,dezvoltarea şi menţinerea lactaţiei

este:
• iniţierea alăptării în primele 30 minute de la naştere;
• alăptarea la cererea copilului, dar nu mai putin de 8 ori pe zi, inclusiv si noaptea;
• aplicarea şi poziţionarea corectă a copilului la săn;
• durata eficientă a unui supt este de 10-20 de minute la fiecare sân;
• alăptare exclusivă cu laptele matern până la 6 luni de viaţă;
• menţinerea alimentaţiei la sân până la vârsta de 12 luni şi chiar pina la 2 ani.
N.B
Aplicarea şi poziţionarea incorectă cauzează:
-Inflamări şi fisuri ale mameloanelor.
-Aflux nesatisfăcător al laptelui şi creşterea lentă al copilului
-Stări de foame permanentă al copilului,care nu este satisfăcut de alimentaţie
-Induraşia a mameloanelor.
-Oferirea suzetei sau biberonului cu apa sau ceai la sugarul alăptat poate conduce
la înţărcare.!
11
ALIMENTAŢIA INSUFICIENTĂ A SUGARULUI
Semne sigure
• creştere în greutate mai puţin de 100-200 g/săptămână în primul trimestru de
viaţă.
• micţiuni rare, urină concentrată şi în cantitate mică.
• Pare somnolent ,poate avea privirea anxioasă şi piele cu riduri pe totcorpul.
Semne posibile
• sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului (plânge frecvent, refuză sânul, suge
pieptul mai indelungat si mai frecvent,suge degetele,);
• sugarul are scaune rare şi consistenţă crescută, verzui, în cantitate redusă;
• la începutul suptului nu apare lapte la stoarcerea sânului.
11
Cauze
• modificări în starea generală a sugarului;
• probleme legate de tehnica alăptării(aplicarea şi poziţionarea incorectă):
utilizarea biberonului, lapte insuficient, dificultăţi de coordonare a suptului;
•Factori psihologici:lipsa de încredere,griji,stress,oboseala.respingerea copilului.
Modalităţi de stimulare a secreţiei lactate
• alimentaţia echilibrată şi consumul a cel puţin doi litri de lichide pe zi de către .
mamă; ,
• alăptare la cerere,dar nu mai putin de 8 ori in 24 ore,inclusiv si noaptea;
• aplicarea de comprese calde şi umede pe sân cu 5 mi înaine de alăptare;
• masarea uşoară a sânilor înainte şi în timpul suptului;
• stimularea blândă a mamelonului şi areolei;
• relaxarea mamei(armosfera calda si prietenoasa in familie)

PROBLEME PE PARCURSUL ALĂPTĂRII

Angorjarea sânilor
Semne şi simptome:
• sânii sunt dureroşi, plini, grei, fierbinţi, au pielea întinsă ,laptele nu curge;
• posibilă

Prevenire:
• Initierea alăptării in primele 30 minute după naştere;
• poziţionarea si aplicarea corectă a sugarului la sân!
• alăptarea la cerere, dar nu mai putin de 8 ori in 24 ore.

Conduită:
• aplicarea la sin mai frecvent si mai indelungat
• golirea sânului prin mulgere manuala sau cu pompa;
• aplicarea de comprese calde şi masaj uşor al sânului înainte de supt;
• comprese reci pe sâni după supt;
• 12
• corectarea interpretărilor greşite ale mamei ,privind suficienta şi calitatea
laptelui.

Fisuri şi ragade mamelonare

Cauze:

• Aplicare si pozitionare incorecta la sinul mamei al sugarului!

• traumatisme, iritaţii. Conduită:
• poziţionarea si aplicarea corectă la sân !
• aplicarea de căldură umedă pe sâni înaintea alăptării
• iniţierea suptului la sânul cel mai puţin afectat;
12
• stoarcerea câtorva picături de lapte înainte de supt;
• întreruperea cu blândeţe a suptului;
• expunerea mamelonului la căldură după alăptare.
 Este greşită aplicarea pe mamelon a cremelor sau substantelor care usucă
pielea (săpun, alcool).
Canale galactofore obstruate

Semne şi simptome:
Eritem localizat şi/sau induraţie sensibilă, fără febră.
Cauze:
• alăptări rare(mai putin de 8 ori in 24 ore), supt ineficient, drenaj incomplet,
• sutien strâmt;
• traumatisme ale sânului.
•
Conduită:
• alăptare la cerere(dar nu mai putin de 8 ori pe 24 ore)!
• poziţionare si aplicare corectă la sân!
• aplicarea de comprese calde pe sân;
• sânul afectat este oferit primul
• masaj uşor în zona afectată.
Mastita

Cauze:
• ragade mamelonare;
• canale galactofore obstruate;
• alăptări rare(mai putin de 8 ori in 24 ore) şi scurte, supt ineficient.
Conduită:
• identificarea cauzei şi corectarea acesteia;
• alăptare la cerere(dar nu mai putin de 8 ori pe 24 ore)
• corectarea interpretărilor greşite ale mamei privind suficienţa şi calitatea
• 13
laptelui;
• în caz de fisuri sau ragade infectate care nu se ameliorează după 24 de ore, se
iniţiază antibioticoterapie, repaus total şi analgezice.

ALĂPTAREA SUGARULUI BOLNAV

Este imperios necesară continuarea alăptării şi la copilul bolnav!.
• Mama va rămâne cu copilul în spital dacă acesta se internează.
• Copilul va fi alăptat cât mai fregvent.

• în situaţia în care sugarul nu poate fi alăptat:

- mama va goli sânul prin mulgere la interval de 3 ore pentru menţinerea secreţiei
laptelui;
- laptele poate fi administrat copilului prin gavaj sau cu o cănută.

CONTRAINDICAŢIILE ALĂPTĂRII
Este interzis alăptatul în următoarele situaţii:
• La mamele care suferă de:
- SIDA;
- tuberculoză activă;
- hepatita cu virus B şi infecţie cu citomegalovirus;
- infecţii cu herpes simplex cu erupţie la nivelul sânului;
- boli materne acute însoţite de febră.
• La mamele care iau tratamente cu:
- antimetabolice,
- substante radioactive,
- antibiotice, precum cloramfenicol, tetracilină, metronidazol.
• La mamele care consumă droguri, precum cocaină sau heroină.

Alăptarea este restricţionată la copilul cu boli metabolic în funcţie de

toleranţă