Nou-născutul are nevoie de trei lucruri: căldura braţelor mamei, mâncare

şi siguranţa dată de prezenţa mamei. Toate acestea sunt satisfăcute prin

alăptare”, spune dr. Grantly Dick-Read, obstetrician britanic şi susţinător al naşterii
naturale.

Compoziţia laptelui matern oferă nou-născutului o protecţie eficientă împotriva

infecţiilor. Chiar şi alăptarea parţială în primele zile de la naştere are capacitatea de a
reduce cu mai bine de 50% riscul infecţiilor, în special în rândul copiilor născuţi
prematur.

Laptele matern este alimentul ideal pentru copil. Este steril, determină o creştere
fizică şi psihică echilibrată, conţine substanţe care ajută la dezvoltarea normală a
copilului şi a organismului său. Un alt punct forte al laptelui matern este conţinutul
său în numeroşi factori care protejează copilul de infecţiile microbiene şi virale. De
asemenea, apropierea dintre mamă şi copil în timpul alăptării consolidează o legătură
care, în adolescenţă, va reduce tulburările emoţionale ale copilului.

Care sunt avantajele alăptării pentru copil?

1. Oferă protecţie împotriva infecţiilor precum otita, infecţiile tractului respirator

inferior, infecţii ale tractului urinar, diaree, sepsis. Pe lângă protecţie, laptele matern
stimulează imunitatea copilului.

2. Laptele matern este uşor de digerat.

3. Este steril.

4. Laptele matern are întotdeauna temperatura potrivită pentru hrănire.

5. Laptele matern nu este „perisabil”.

6. Previne sindromul morţii subite.

7. Previne riscul mortalităţii infantile.

8. Laptele matern reduce riscul de apariţie a obezităţii şi a hipercolesterolemiei. De

asemenea, asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.

9. Laptele matern reglează temperatura şi respiraţia copilului.

10. Reduce riscul apariţiei enterocolitei necrozate şi a retinopatiei la copiii născuţi
prematur.

11. Previne apariţia dermatitei atopice, în cazul în care alăptarea durează cel puţin
patru luni.

12. Previne apariţia cancerului, a leucemiei, a limfomului Hodgkins. De asemenea,

reduce riscul apariţiei cancerului la sân în rândul fetiţelor care au fost alăptate.

13. Laptele matern previne malnutriţia.

14. Favorizează dezvoltarea normală a aparatului orofacial (dezvoltarea muşchilor

feţei, dentiţiei, vorbirii).

15. Previne apariţia astmului, dacă alăptarea durează cel puţin patru luni.

16. Laptele matern ajută la dezvoltarea normală a creierului şi a funcţiilor lui cognitive.

17. Previne diabetul de tip 1 şi 2. Riscul este redus mai ales dacă alăptarea copilului
depăşeşte şase luni.

Rolul laptelui matern în creşterea şi dezvoltarea bebeluşului a fost intens studiat, cu

toate că uneori există şi exagerări în privinţa beneficiilor sale, foarte multe studii
ştiinţifice i-au dovedit calitățile incontestabile, greu de egalat, în anumite privinţe, de
formula de lapte praf.
Lista avantajelor alăptării este una generoasă şi, măcar o parte dintre acestea, ar
trebui cunoscute de orice femeie care urmează să dea naştere unui copil.

Creşterea imunității organismului

Mai multe studii arată că bebeluşii hrăniţi la sân sunt mai feriţi de infecţii şi au mai
puţine zile de spitalizare faţă de cei hrăniţi cu formulă de lapte praf. În timpul alăptării,
anticorpii şi alţi agenţi care luptă împotriva microbilor trec de la mamă la făt şi îi
întăresc acestuia din urmă sistemul imunitar. Astfel, riscul de infecţii ale urechilor,
diaree, infecţii respiratorii sau chiar meningite este diminuat considerabil. Totodată,
laptele matern îl protejează pe nou-născut de alergii, diabet, obezitate, astm sau
sindromul morţii subite. Din acest punct de vedere, alăptarea poate fi de o importanţă
majoră, mai ales în cazul bebeluşilor născuţi prematur.

Digestie mai uşoară şi absorbție facilă a nutrienților

Sistemul digestiv al bebeluşilor este unul imatur, dar laptele matern este bine tolerat,
în majoritatea cazurilor, comparativ cu formulele de lapte comerciale. Denumit şi
„alimentul perfect” al sugarului, laptele de la sân se digeră mai uşor şi conţine nutrienţi
naturali, gata să fie absorbiţi de intestinul celui mic. Dovadă că bebeluşii alăptaţi se
confruntă cu mai puţine probleme digestive de genul colicilor, constipaţiei sau diareei.
Creşterea IQ-ului
Acest posibil beneficiu a stârnit multe controverse şi discuţii, însă este un aspect pe
care nimeni nu îl poate neglija. Conform unui studiu UNICEF, copiii hrăniţi exclusiv cu
lapte matern până la vârsta de şase luni ar avea un coeficient de inteligenţă mai mare
cu circa 6-8 puncte. La prima vedere pare nesemnificativ, mai ales că inteligenţa
depinde de mulţi alţi factori precum moştenirea genetică sau mediul în care creşte
copilul. Totuşi, atunci când un micuţ nu se bucură de o moştenire genetică
extraordinară şi creşte într-un mediu precar, câştigarea unor puncte în plus ale IQ-ului
prin alăptare reprezintă o oportunitate de neratat.

Acomodarea cu diferite gusturi

Dacă laptele praf are cam acelaşi gust la majoritatea brandurilor de
producători, laptele matern se distinge prin capacitatea excepţională de a -şi modifica
aroma în funcţie de alimentaţia mamei. Deşi gustul alimentelor consumate de mamă
trece doar discret în laptele produs de sân, nivelul este suficient pentru ca micul pui
de om să ia contact cu o gamă foarte variată de arome. Acest lucru are mare
însemnătate atunci când se începe diversificarea, deoarece sugarul va fi mult mai
pregătit să accepte alimentele solide.

Efecte pozitive asupra mamei

Nu doar pentru bebeluş, ci şi pentru mama care alăptează au fost
identificate beneficii. Printre acestea se numără facilitarea involuţiei uterine după
naştere, pierderea mai rapidă a kilogramelor în plus, reducerea riscului unor boli grave
precum cancerul de sân, cancerul ovarian sau endometrial, osteoporoza ori diabetul
de tip II.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), orice nou-născut ar trebui alăptat la
sân din prima oră de viaţă şi până la cel puţin şase luni. După această vârstă, hrănirea
copilului la sân este încurajată până la un an, iar, ulterior, alăptarea se recomandă doar
în cazul în care, atât mama, cât şi copilul doresc continuarea acesteia.

Pentru ca un copil să beneficieze la maximum de avantajele alăptării la sân, viitoarele

mămici trebuie să pregătească acest proces. Este greşit să se creadă faptul că, atâta
vreme cât alăptarea reprezintă „cel mai natural lucru din lume” şi nu este nevoie de o
pregătire specială pentru aceasta. Deşi uneori sunt foarte hotărâte să-i ofere
bebeluşului laptele matern, multe mămici ajung să renunţe la alăptare pe parcurs din
cauza dificultăţilor întâmpinate. Informarea corectă, eventual apelarea la un
consultant în lactaţie, disponibilitatea de a învăţa anumite reguli de hrănire a sugarului
la sân sunt condiţii hotărâtoare pentru reuşita unei alăptări de durată.

O parte dintre obstacolele succesului alăptăriii la sân au apărut odată cu

modernizarea femeii. Find implicate în tot mai multe activităţi, mămicile moderne au
fost nevoite să facă unele compromisuri, pentru a se împarte între multitudinea de
responsabilităţi. Potrivit conceptului lui Danièle Starenskyj (renumită autoare
specializată, printre altele, în educaţie alimentară), aşa s-a născut conceptul de
alăptare culturală, o alimentaţie rigidă, bazată pe orar fix, restrângerea numărului de
alăptări şi a duratei acestora, completarea laptelui de la sân cu cel praf etc. În
consecinţă, secreţia lactată scade, chiar se opreşte după primele săptămâni sau luni,
iar bebeluşul cere înţărcarea prematură.
La polul opus, alăptarea biologică, practicată în trecut de femei, se baza ex clusiv pe
satisfacerea nevoilor copilului, iar alimentaţia nu cunoaştea nici o regulă. Mama alăpta
dormind, mâncând, gătind etc. Lactaţia era mai mult decât suficientă şi alăptarea se
prelungea până la vârste mai mari ale copilului. De altfel, în anumite zone ale lumii,
există şi în prezent acest tip de alăptare, copiii fiind hrăniţi la sân chiar şi până la 3 -4
ani.
Aşadar, nu este suficient ca o mamă să înţeleagă importanţa alăptării şi să îşi dorească
să alăpteze. Este nevoie ca aceasta să plece la drum cu un bagaj de cunoştinţe, să ştie
că trebuie să respecte anumite reguli şi să fie gata să întâmpine dificultăţi în cadrul
procesului de alăptare a copilului.
Aplicarea a numai trei principii poate face diferenţa între o alăptare reuşită şi de
durată a nou-născutului şi eşecul alăptării, soldat cu pierderea lactaţiei şi înţărcarea
timpurie a bebeluşului.

În primul rând, este foarte importantă alăptarea precoce, încă din prima oră după
naştere sau cel mai devreme posibil.
În al doilea rând, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că secretul unei cantităţi
optime de lapte este alăptarea frecventă, la cererea copilului. Deşi, în primele zile,
mama produce puţin lapte (în ziua 1 doar colostru, circa 30-100 ml), lactaţia va creşte
rapid, ajungând, după 5 zile la aproximativ 500 ml. Cu cât bebeluşul este mai des
alăptat, cu atât mai mult va creşte cantitatea de lapte. La polul opus, punerea copilului
la sân mai rar va diminua lactaţia până la oprirea completă a acesteia.
Al treilea principiu al reuşitei alăptării este aşezarea sugarului în poziţie corectă la sân.
Copilul trebuie să fie întors spre mamă, cu capul la nivelul sânului, gura larg deschisă,
bărbia în sân şi nasul liber. Şi poziţia mamei să fie comodă, evitând tensiunea spatelui,
umerilor şi braţelor. În caz contrar poate interveni durerea la nivelul mamelonului şi
chiar inhibarea ejecţiei. În acest scop se poate folosi o pernă specială pentru alăptat.
Informându-se şi încercând să pună în practică cunoştinţele asimilate, mama îşi poate
îndeplini visul de a-şi alăpta copilul pe o perioadă îndeajuns de lungă pentru a-i oferi
acestuia beneficiile binecunoscute şi apreciate ale laptelui matern.