Supravegherea în comunitate a gravidei, lăuzei, nou-născutului, copilului

mic

 Consultația prenatală reprezintă un factor major în diminuarea riscului materno –

fetal, dar și în identificarea unei sarcini care are un risc obstetrical crescut. Consultația
prenatală este o consultație standard dacă este aplicată tuturor gravidelor și consultație
diferentiată, în cazul gravidei cu risc obstetrical crescut, supravegherea acesteia necesitând o
mai mare atenție. Scopurile consultației prenatale sunt: supravegherea sarcinii și depistarea
eventualilor factori de risc pentru a putea preveni, ulterior apariția complicațiilor, pregătirea
fizică și psihică a viitoarei mămici în vederea nașterii.

Iesirea din maternitate si primele zile cu bebelusul tau acasa sunt intotdeauna puternic
incarcate emotional, bebelusul va fi de acum in centrul atentiei si toata familia se va dedica
intru totul celui mic.

Increderea in medic este esentiala in ingrijirea nou nascutului ! Sanatatea copilului este mai
presus de orice, de aceea nu ezitati sa intrebati medicul despre orice va ingrijoreaza, chiar
daca ar parea ridicol sau fara importanta. Increderea in medic reprezinta si siguranta copilului
dumneavoastra, de aceea trebuie sa alegeti un medic pe care sa va puteti baza, pe care sa il
puteti contacta fara probleme, oricand aveti nevoie.

Nou nascutul are nevoie de ingrijire, de hrana si de foarte multa afectiune.

Ingrijirea nou nascutului poate parea o problema complicata, dar nu trebuie sa va ingrijorati.
Iata cateva informatii care va vor ajuta sa intelegeti nevoile nou nascutului si sa ii dati cea
mai buna ingrijire

Alimentatia la san a nou nascutului - alaptarea "la cerere" (adica atunci cand copilul plange
de foame, ziua si noaptea, fara orar de alimentatie sau o durata a suptului prestabilite),
reprezinta modul ideal de a asigura bebelusului o dezvoltare armonioasa. Alaptatul "la cerere"
are o serie de avantaje atat pentru mama cat si pentru copil.

Avantajele alaptarii pentru nou nascut :

 Laptele matern
o se digera usor, organismul nou fiind putin solicitat
o contine anticorpi ce protejeaza nou nascutul de infectii atat timp cat este hranit
cu lapte de mama
o este singurul lapte ce poate fi baut crud, nefiert, el fiind steril pentru ca ajunge
curat direct de la san la sugar
 scaunele nou nascutilor alaptati la san sunt mai putin abundente
 sugarul isi poate adapta singur cantitatea de lapte de care are nevoie - suge cat are
nevoie
 s-a demonstrat ca la nou nascutii hraniti la san se reduce riscul de aparitie a infectiilor,
bolilor, alergiilor
 sugarul scade mai putin in greutate (scaderea fiziologica) si recupereaza mai rapid
aceasta scadere in greutate
 prin efortul depus la supt se dezvolta muschii si oasele fetei

Avantajele alaptarii pentru mama :

 ajuta la revenirea uterului in pozitia initiala

 s-a demonstrat ca previne aparitia cancerului de san
 este o metoda contraceptiva - cat timp se alapteaza exclusiv (copilul nu primeste si
lapte praf) nu reapare ciclul menstrual
 scade riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2
 laptele matern este la indemana, comod de manipulat, igienic si este la temperatura
potrivita;reprezinta si o economie de timp si bani
 producerea laptelui reprezinta un consum de energie pentru organismul mamei, si
astfel o ajuta sa piarda din kilogramele depuse in timpul sarcinii

Mamele trebuie sa stie ca durata suptului, marimea sanilor sau aspectul laptelui nu sunt
concludente !

Nou nascutul isi stabileste singur frecventa alaptarilor. In general, in primele 2 - 7 zile, el
suge mai frecvent, la 1 - 3 ore, pentru ca dupa ce s-a stabilit lactatia sa suga la aproximativ 3 -
4 ore.

Durata suptului este proprie fiecarui copil. In general, copiii pot sa suga 10 - 30 de minute. In
primele zile suptul dureaza mai mult. Mama nu trebuie sa intrerupa prea devreme alaptarea;
ea trebuie sa astepte pana cand copilul lasa singur sanul. Unora dintre copii le face placere sa
mai suga chiar cand fluxul de lapte este diminuat. Mama trebuie sa stie ca golirea sanului si
alaptarea frecventa cresc secretia de lapte. Copilul poate sa suga la o masa la un singur san
sau din ambii sani. Daca suge la un singur san, i se pot oferi sanii alternativ.

Pentru a sti daca v-ati hranit copilul suficient, il puteti cantari odata pe saptamana, nu mai
frecvent, sau, daca observati ca are o stare generala buna, pare sanatos, puteti astepta vizita
medicala cand veti afla cat a crescut. O crestere in greutate de 200g / saptamana sau minim
750g / luna indica o alimentatie suficienta.
Copilul alaptat NU are nevoie de ceai, apa sau alte lichide !

Regurgitatiile reprezinta eliminarea unei mici cantitati de lapte dupa masa, odata cu aerul
inghitit si sunt mai frecvente la copiii care sug lacom si inghit mult aer. Sunt o problema daca
sunt abundente, la distanta de mese.

Daca din diferite motive nu puteti alapta, va trebui sa folositi pentru hrana bebelusului doar
lapte praf adaptat nevoilor lui, conform recomandarilor medicului neonatolog

În lăuzie trebuie avute în vedere o serie de reguli de viaţă şi igienă.

Regimul alimentar.
 Meniul lăuziei trebuie să fie echilibrat, bogat în proteine, săruri minerale şi vitamine.
Plusul necesar pentru alăptare este de aproximativ 800 calorii/zi. În primele zile de lăuzie
regimul va fi în principal lacto-vegetarian.
Pe parcursul lactaţiei se vor evita.
- alimentele iritante: fasole, mazăre, varză murată, conservele, ciocolata;
- condimentele;
- toxicele: alcoolul, tutunul, cantităţile mari de cafea, medicamentele care trec în
lapte.
Acivitatea fizică a lăuzei - în trecut mobilizarea lăuzei se făcea tardiv, în general
după 20 de zile de lăuzie. În prezent se recomandă mobilizarea precoce a lăuzei, în primele
12 ore după naştere.
Mobilizarea precoce are următoarele avantaje:
- previne boala tromboembolică;
- favorizează circulaţia uterină;
- favorizează evacuarea vezicii şi rectului;
- are un efect psihic pozitiv;
- asigură lăuzei posibilitatea de autoservire şi o mai bună igienă
personală.
Activitatea fizică uzuală necesară igienei personale şi îngrijirii nou-născutului va fi
completată cu gimnastică corespunzătoare stării de lăuzie. Aceasta va fi învăţată încă din
spital, unde pe cât posibil se va face sub îndrumarea unor cadre cu pregătire specială.
Pentru refacerea şi întreţinerea musculaturii planşeului pelvian se recomandă
exerciţii de tipul curei Kepel. Acestea constau în 3-4 serii/zilnice, o serie constând din 20-30
de contracţii succesive ale musculaturii pelvi-perineale (eforturi de contenţie).
Igiena lăuzei .
Lăuza trebuie să-şi asigure o igienă riguroasă necesară atât pentru evitarea infecţiei
cât şi pentru protejarea nou-născutului. Printre regulile de bază se numără igiena mâinilor,
igiena alimentaţiei, spălarea sânilor înainte şi după alăptare, igiena perineală (schimbarea
frecventă a tampoanelor , spălarea cu apă şi săpun după fiecare scaun).
Activitatea sexuală .
Reluarea activităţii sexuale se va face după terminarea lăuziei. La 6-8 săptămâni de
la naştere se va efectua un control. Cu această ocazie se vor verifica: - starea generală a
pacientei;
- prezenţa lactaţiei;
- involuţia uterului;
 - vindecarea plăgii perineale.
Cu ocazia controlului se va sfătui pacienta asupra mijloacelor de contracepţie.
Contracepţia se poate asigura la pacientele care alăptează prin mijloace de barieră
(prezervativ, diafragm, spermicid), preparate progesteronice etc. La pacientele care nu
alăptează, pe lângă mijloacele amintite se pot utiliza şi preparate estroprogestative orale.