Metode de cercetare
CERCETARE IN NURSING
Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate
este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul
asupra determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora sanatatea
promovarea sanatatii reprezinta
un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si conditiilor de viata
o strategie de mediere intre indivizi si mediu
o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale
principiile promovarii sanatatii
promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni
este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale
se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii
se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator
scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii
implica si cuprinde toate sectoarele societatii
implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati
dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza factorii determinanti ai
sanatatii
modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata sanatos
educatia pentru sanatate
se poate defini ca fiind un sistem ce include – constiinta starii de sanatate, procesul de
predare/invatare, participare
populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea problemelor de sanatate publica
face parte din viata culturala a fiecarei tari
Metode de cercetare
Criteriile etice ale cercetårii sunt: importanta pentru sånåtate, validitatea stiintificå, selectarea
cazurilor, rela¡ia favorabilå risc-beneficiu, controlul independent, consimtåmântul si respectul fatå de
subiecti. Confidentialitatea este importantå în protectia subiectilor. Cercetarea este avizatå de
Comitetul de eticå.
INTRODUCERE
Cercetårile biomedicale dateazå din secolul XIX, initial efectuându-se la animale si apoi au trecut la
om. Primele cercetåri umane s-au nåscut din nevoia stringentå de rezolvare a unor cazuri disperate de
intoxica¡ti sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient si
subiect de cercetare. Cercetårile stiintifice medicale
au evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetårile terapeutice, fiziopatologice si genetice,
care au generat aprige controverse mergând pânå la prohibitia unor cercetåri terapeutice. Astfel a
devenit necesarå stabilirea unor norme orientative de conduitå eticå pentru protectia subiectilor
cercetårii.
CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETÅRII
În vederea avizårii implementårii unei cercetåri s-au delimitat 7 criterii care reprezintå standardele
etice specifice pentru o cercetarea clinicå. Ele reflectå onestitatea si responsabilitatea cercetåtorilor.
1
Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitåadaptarea la particularitåtile culturale si condi¡iile
economice locale.
Importan¡a stiintificå sau socialå
O cercetare medicalå este eticå dacå evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a teoriei
conduc la ameliorarea stårii de sånåtate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeazå ipoteze care elucideazå
morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar
dacå nu au aplicabilitate imediatå. Unele cercetåri comparå studii clinice diferite în aceleasi conditii
de investigare pentru a stabili dacå implementarea cercetårii are valoare stiintificå, nu expune la
pericole
iar subiectii îi înteleg necesitatea socialå.
Validitatea stiintificå
Validitatea stiin¡ificå este asiguratå de numårul subiectilor, de metodele de cercetare si de analiza
statisticå a rezultatelor. O cercetare medicalå necesitå un lot semnificativ de subiecti care så poatå
atesta valoarea rezultatelor si så fie comparabile în metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justificå
expunerea subiec¡ilor, chiar dacå riscurile sunt minore. În cercetarea terapeuticå se impune un lot nul
cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor så tinå seamå de medica¡ia primitå anterior.
Metodele de investiga¡ie så fie neinvazive, fiabile, så recurgå la analize, teste si aparaturå
performantå care så nu expunå subiec¡ii la riscuri. Rezultatele cercetårii sunt valide dacå sunt
confirmate de analize statistice.
Selectarea cazurilor
Selec¡ta cazurilor trebuie så fie satisfåcåtoare, så råspundå strict obiectivelor cercetårii pentru ca
rezultatele så fie generalizabile. În protocolul de cercetare se specificå strategiile de recrutare,
criteriile
de înrolare, dar si criteriile de excludere. În selectarea cazurilor se are în vedere minimalizarea
riscurilor si sporirea beneficiilor subiec¡ilor si societåtii. În principiu, loturile de studiu trebuie så fie
egale numeric, similare în privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperårii sociale. Cercetårile
terapeutice umane sunt precedate de cercetåri la animale
iar studiile la copil urmeazå dupå studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ¡ine seama de vârsta si sexul subiec¡ilor . Copilul este
vulnerabil în cercetarea stiintificå, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetårii dar trebuie protejat de
riscurile ei .
Relatia favorabilå risc – beneficiu
Relatia risc – beneficiu favorabilå presupune ca beneficiul så depåseascå riscul.
Ei clasificå riscurile în cercetarea stiintificå ca:
– minime: observatia, måsuråtorile antropometrice,
colectarea unei probe de urinå sau sânge în cursul tratamentului;
– mici: emotiile, punc¡iile venoase, administrårile parenterale medicamentoase;
– mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac
pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeazå
tratamentul copilului .
Riscurile cercetårii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subiec¡i prin abandon, îmbolnåvire sau
schimbarea domiciliului, care måresc costul si
micsoreazå beneficiul.
Principiile generale ale cercetarii in nursing
 Ingrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-sociale
a. tipuri de studii
- observationale – folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte
ale sanatatii sau ale bolii
- experimentale – testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau
al bolii
b. scopul – este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate
- obiectivele pot fi
evaluarea starii de sanatate
cercetarea istoriei naturale a
boliilor
analiza proceselor de luare a deciziei clinice
determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului
identificarea si evaluarea factorilor de risc
c.principiile de proiectare a unui studiu
caracteristicile studiului
trebuie sa includa
stabilirea tipului de studiu care va fi folosit
stabilirea manierei in care studiul va fi condus
punctele forte si limitele
fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definite
metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul subiectilor, colectarea datelor,
analiza acestora
consideratii metodologice majore
selectia subiectiilor
colectarea
datelor analiza
statica alte
consideratii
limitele studiului
resursele care sunt disponibile
constrigerile etice impuse
populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiu
costurile si riscurile care trebuie luate in considerare
d. principii folosite in evaluarea datelor studiului- eficacitate- eficienta
- increderea – siguranta- validitate- cauzalitate- eroare sistematica- sensibilitate- specificitate

Instrumente de evaluare ale ingrijirilor

Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operational
Recunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiri
Asigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuate
Gestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute
- definitii MEIM
M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite,
competentele, profesionalismul
E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutiei
I = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legii
M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acord
MEIM : concepte de referinta
Personalizarea ingrijirilor
Persoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatate

2
Ingrijirea are ca scop promovarea sanatatii – durata 24h
Abordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinara Metoda bazata pe ingrijirile necesare
MEIM : Utility Metoda bazata pe un MCSI
Activitate de ingrijiri care nu poate fi masurata Ingrijiri curative, preventive, paliative considerate
Mijloace calculate in functie de numarul de paturi Ingrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerate
Rolul personalului mediu:executarea si competentele tehnice Alte activitati de ingrijiri considerate
Contabilizarea activitatilor de ingrijiri Aplicarea in intregul spital
Mijloace centrate pe nevoile pacientilor Aplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..)
Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri, Limba franceza si germana
coordonare Varsta peste 30 de ani
MEIM : concluzii Aplicata in Europa
Instrument de masurare mai precis Costul PRN (PCN)
Nu este convertit in timp Plata licentei pentru fiecare pat
Trebuie facuta validarea internationala a EIC Formare
Calitatea tehnica a instrumentului este foarte buna Sistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per dosar
Ofera un bun potential de exploatare in cazul unei asistente medicale
Se bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceput PRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /zi
Consuma putin din timpul personalului mediu Concluzie
PRN(PCN) : Prezentarea instrumentului PRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiri
Projet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat de catre Permite o transparenta nationala si interna a nevoilor
Charles Tilquin, Canada Permite o gestionare nationala a efectivelor
Instrument de Masurare a Volumului de Ingrijiri Ingrijirile necesare necesita validare
Necesare pentru un Client timp de 24h Instrument cu orientare bugetara si profesionala
Cuvinte cheie : Instrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare.
– ingrijiri necesare Concluzie 2
Instrument flexibil pentru audit sau continuu Permite asigurarea ca functionarea unitatii este optima
Instrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este efectuat(dat) Permite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitate Compus
Instrument care a fost reevaluat pe plan international din indicatori care trebuie supravegheati
Evaluarea Organizarii Ingrijirilor : Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2
Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiri Indicatori specifici unitatii
Abordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea sa Indicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatii
Evidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinute Indicatori curenti, cotidieni, operationali
Identificarea aspectelor care trebuie imbunatatite Indicatori strategici pe termen mediu si lung Concluzie
Avantajul IEQOUS (IECOUI) Tinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un tablou de
Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezenta bord
Reprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directe Organizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiri Numai
Postulatul IEQOUS (IECOUI) masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta
Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe, care aplica Scopul Proiectului-pilot
metode si mijloace de control cu privire la
resursele unitatii, urmate de actiuni corective. Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in vederea
Obiectul IEQOUS (IECOUI) imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu
Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri)
Analizarea pe baza de norme si criterii aceptate Obiectivele Proiectului
de catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatii
Evidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilor
Utilizarea IEQOUS (IECOUI)
La nivelul intregului spital sau doar al unor
unitati Optica este ameliorarea calitatii si nu
controlul Nu se aplica in unitati medico-tehnice
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1
Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitatea

3
- masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la
nivelul a 5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului
sectiilor in functie de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de
relationare si educative) si de intensitatea ingrijirilor
- masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuate
de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor
pacientilor spitalizati in functie de volumul de
munca determinat

Instrumentul SIIPS
Metoda consta in determinarea unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul mediu,
care ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii pacientului, plecand de
la nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient

Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital

Pune la dispozitie informatii pentru:

- tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp)
- decizia in caz de restructurari
- analiza performantei (organizare, productivitate)
- sistemul informational (calculul costurilor)
- compararea UF intre ele

Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de:

- nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.)
- arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera,
informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de
mai mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o
baza reala Nivel strategic
Adoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui instrument de
evaluare a ingrijirilor
Crearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea institutiei si
difuzarea metodei SIIPS la nivel institutional
Experimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acuti
Validarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel national
Nivel operational
Instruire individualizata pentru aplicarea metodei
Validarea externa a datelor inregistrate (re-lectura
fiselor) Asigurarea unei bune calitati a:
- planului de ingrijiri
- comunicarii orale in echipa de ingrijiri
- informatiilor inscrise in FO
Punerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale
ingrijirilor Dotarea fiecarei sectii cu un calculator