PAUN GEORGIANA MARILENA

ANUL II, GR. C

A.M.G

CERCETAREA N NURSING
Cercetarea tiinific este o form de investigare bazat pe raionament
sistematic, necesar n toate compartimentele activitii umane, o manier tiinific
de cunoatere caracterizat prin autocorectare, specific ngrijirii pacientului.
Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezile tiinifice
presupune mai mult: informare continu, cunoaterea raionamentelor ce stau la
baza activitii zilnice avnd drept rezultat mbuntirea calitii ngrijirilor acordate.
Cercetarea n nursing are anumite caracteristici care o difereniaz de alte domenii:
este o cercetare a aspectelor activitii profesionale n strns legtur cu sarcinile,
atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale cu studii superioare, avnd drept
obiectiv mbuntirea cunotinelor i adoptarea unei atitudini academice. Toate
acestea se vor reflecta n atingerea unui standard nalt de profesionalism n serviciile
de nursing.
Dezvoltarea profesional, clinic i dezvoltarea n plan personal sunt motive
ce ar trebui s stea la baza nelegerii i aplicrii rezultatelor cercetrii tiinifice.
Ce reprezint cercetarea pentru nursing?
- constituie baza de selectare a cunotinelor transmise de educatorul/
formatorul n nursing
- este un model cadru pentru procesul de nursing
- este un impuls i o direcie pentru conceptualizare n nursing (ghiduri,
protocoale)
- este o reprezentare conceptual a realitii, o form clar abstract ce
reconstituie realitatea.
Metodele de cercetare n nursing sunt specifice scopului pe care cercettorul /
autorul l vizeaz; metodologia include aspecte referitoare la dimensiunea, tipul
lotului de studiu, mijloacele de cercetare, colectare, prelucrare i analiz a datelor .
n concluzie, cercetarea n nursing este util pentru nelegerea
conceptelor, modelelor specifice nursingului, a mediului de aciune i complexitatea
situaiilor de nursing n practica profesional.
Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate
-

este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari

controlul asupra determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si
ameliora sanatatea
promovarea sanatatii reprezinta
o un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii
stilului si conditiilor de viata
o o strategie de mediere intre indivizi si mediu
o o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale
principiile promovarii sanatatii
o promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni
o este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale
o se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii

se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator

scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii
implica si cuprinde toate sectoarele societatii
implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati
dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de
cauza factorii determinanti ai sanatatii
o modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de
viata sanatos
educatia pentru sanatate
o se poate defini ca fiind un sistem ce include constiinta starii de
sanatate, procesul de predare/invatare, participare
o populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea
problemelor de sanatate publica
o face parte din viata culturala a fiecarei tari.
o
o
o
o
o

CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETRII

n vederea avizarii implementrii unei cercetri s-au delimitat cteva criterii care
reprezint standardele etice specifice pentru o cercetarea clinica. Ele reflect
onestitatea si responsabilitatea cercetatorilor.
Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesita adaptarea la particularitatile
culturale si conditiile economice locale.
1. Importanta stiintifica sau sociala
O cercetare medical este etic dac evaluarea diagnosticului, interventiei
terapeutice sau a teoriei conduc la ameliorarea strii de sntate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeaz ipoteze care
elucideaz morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar dac nu au
aplicabilitate imediat. Unele cercetri compar studii clinice diferite n aceleasi
conditii de investigare pentru a stabili dac implementarea cercetrii are valoare
stiintific, nu expune la pericole , iar subiectii i nteleg necesitatea social.
2. Validitatea stiintific
Validitatea stiinific este asigurat de numrul subiectilor, de metodele de cercetare
si de analiza statistic a rezultatelor. O cercetare medical necesit un lot
semnificativ de subiecti care s poat atesta valoarea rezultatelor si s fie
comparabile n metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justific expunerea
subiecilor, chiar dac riscurile sunt minore. n cercetarea terapeutic se impune un
lot nul cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor s tin seam de
medicaia primit anterior.
Metodele de investigaie s fie neinvazive, fiabile, s recurg la analize, teste si
aparatur performant care s nu expun subiecii la riscuri. Rezultatele cercetrii
sunt valide dac sunt confirmate de analize statistice.
3. Selectarea cazurilor
Selectia cazurilor trebuie s fie satisfctoare, s rspund strict obiectivelor
cercetrii pentru ca rezultatele s fie generalizabile. n protocolul de cercetare se
specific strategiile de recrutare, criteriile de nrolare, dar si criteriile de excludere. n
selectarea cazurilor se are n vedere minimalizarea riscurilor si sporirea beneficiilor

subiectilor si societtii. n principiu, loturile de studiu trebuie s fie egale numeric,

similare n privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperrii sociale.
Cercetrile terapeutice umane sunt precedate de cercetri la animale iar studiile la
copil urmeaz dup studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului tine seama de vrsta si sexul
subiectilor . Copilul este vulnerabil n cercetarea stiintific, nu poate fi exclus de la
beneficiile cercetrii dar trebuie protejat de riscurile ei .
4. Relatia favorabil risc beneficiu
Relatia risc beneficiu favorabil presupune ca beneficiul s depseasc riscul.
Ei clasific riscurile n cercetarea stiintific ca:
minime: observatia, msurtorile antropometrice,
colectarea unei probe de urin sau snge n cursul tratamentului;
mici: emotiile, punciile venoase, administrrile parenterale medicamentoase;
mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se
fac pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeaz
tratamentul copilului .
Riscurile cercetrii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subieci prin abandon,
mbolnvire sau schimbarea domiciliului, care mresc costul si
micsoreaz beneficiul.