Sunteți pe pagina 1din 37

CERCETARE IN

NURSING
SUPORT CURS
ANUL III

AN SCOLAR 2013-2014

Cercetare n nursing
INTRODUCERE
n contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce o
posed alctuiesc cu adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalul
izvor de cunoatere.
n domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate de
necontestat atingerea unui standard nalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast
prioritate se regsete i n ara noastr, constatm c nc exist o diferen sesizabil
ntre vorbe i fapte.
Cercetarea tiinific este necesar n toate compartimentele activitii
umane n care se tinde spre perfecioare continu.
Este nevoie de autocorectare n ngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca
n oricare domeniu.
Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezi
tiinifice, presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii de
zi cu zi. Astfel practicienii i pot pune probleme legate de calitatea ngrijirilor
acordate. Aceste probleme se pot contura n timp ca teme de cercetare.
Cercetare omul n toate timpurile a avut o curiozitate (n faa
spectactacolului naturii - ce se ascunde n ,,spatele su, s neleag structura i
componentele lumii, fenomenele naturii, etc).
Caracter nu numai tiinific ci i pragmatic - ex. Emil
Cioran gestul primordial de a mnca din fructul oprit semnificativ pt condiia
uman.
Cercetare studiu amnunit efectuat n mod sistematic, cu scopul de a
cunoate ceva; investigaie.
Cercetarea fundamental
Cercetarea aplicativ
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau
teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea
fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de
cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea
sau redefinirea teoriei. De ex. un cercettor poate studia n amnunt comportamentul
individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile
induse de acesta, cum ar fi insomnia.
Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin
aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii
imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii
ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetarea aplicat un studiu al eficienei
2

interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a


stresului.
Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor
generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea
aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea
problemelor n practica nursing.
Ex. n disciplinele medicale datele obinute pot fi utilizate pentru:
a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele i factorii
ce influeneaz apariia diverselor boli) unei boli.
Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui
anumit risc de mbolnvire.
A determina nevoile unui grup populaional,
A stimula interesul public ntr-o anumit problem de
sntate public.
A evalua eficiena unui program de sntate n curs de
desfurare, .a.
Nursingul este esenial i unic cuprinde cunotine i aptitudini
specifice conceptelor i proceselor proprii ct i intervenii specifice cu efecte
benefice evaluabile.
- implic inteligen, spirit de observaie, sensibilitate,
nelegere pt cel de alturi.
Profesiunea de nursing permite celui care o practic:
- dezvoltare proprie,
- mult satisfacie (cnd smulgem disperrii sau morii persoane
necunoscute - constituie ,,cauz pt noi nursele),
- f. mult consum de energie.
Serviciile de nursing care le acordm fiinelor individuale sau grupurilor
(preventive sau curative, de susinere pn n ultima clip a vieii) servicii
nchinate vieii, strii de bine, sntii i dezvoltrii acesteia.
Cercetarea n nursing este o cercetare a aspectelor activitii profesionale,
care ine de atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale i are ca scop
mbuntirea practicii, educaiei i administrrii serviciilor de nursing.
Clamp (1994) descrie cercetarea n nursing ca pe ,,o legtur ntre
practic, educaie i teorie
Noiuni introductive. Istoric. Specificul cercetrii nursing n
Romnia
Cercetarea = activitate sistematic, bazat pe tehnici specifice, care
permite acumularea de noi cunotine prin identificarea unor factori sau relaii noi care
mbuntesc nivelul actual al cunoaterii.
3

Istoric, cercetarea a nceput cu trei tipuri principale de studii, nc din


perioada Primului Rzboi Mondial. Aceasta se refer la identificarea prin
documentare a surselor de date; studii descriptive (ex. Studierea somnului); cercetri
experimentale (ca de ex studierea efectelor medicamentelor).
Cercetarea cercetarea acelor aspecte specifice profesiei de nursing i
care este realizat de nurse.
Responsabilitatea acestora se refer la aspectele educaionale, la
managementul i practica nursing.
Cercetarea nursing poate fi asemntoare cu cercetarea din alte
specialiti, de ex. Studierea anxietii poate fi studiat i din perspectiva psihologic.
Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care s creasc
calitatea procesului de nursing.
Modificrile care au avut loc n activitatea nursing, n educaia pentru
nurse i n managementul nursing impun noi cunotine i evaluri care s permit
adaptarea la noile condiii precum i optimizarea acestora.
rile n care cercetarea n nursing are baze solide i fonduri aferente
suficiente, cercetarea continu s se dezvolte avnd un impact asupra ngrijirii
sntii n ntrega lume.
n rile n care cercetarea n nursing (C.N.) se afl ntr-un stadiu
incipient, lipsa resurselor umane i financiare mpiedic realizarea de progrese.
TOATE RILE S CONTRIBUIE LA OBINEREA UNEI
SNTI MAI BUNE.
Termenul ,,cercetare este deseori folosit pentru descrierea oricruit tip
de investigaie, sau activitate de colectare a informaiilor.
C.N. cutare sistematic pentru cunotine despre problemele importante
ale nursingului i este o cercetare sistematic a dezvoltrii cunotinelor privind
importana problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze tiinifice a
cunotinelor pentru practica nursing.
Dezvoltarea i utilizarea cunotinelor nursingului este esenial pentru
continuarea mbuntirii ngrijirii pacientului.
Cercetarea fundamental
aplicat
Acestea se refer la utilizarea direct a descoperirii sau constatrii.
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau
teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea
fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de
cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea
sau redefinirea teoriei. De ex. Un cercettor poate studia n amnunt comportamentul
individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile
induse de acesta, cum ar fi insomnia.
4

Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin


aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii
imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii
ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetare aplicat un studiu al eficienei
interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a
stresului.
Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor
generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea
aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea
problemelor n practica nursing.
Modaliti i procedee folosite n cercetare:
analogia observarea de asemnri ntre problema de
rezolvat i o alt problem a crei soluionare este cunoscut.
Alegerea de soluii la ntmplare
Generalizarea cnd o problem este stufoas, se poate
schia o versiune simplificat , care s cuprind datele ei eseniale
mprirea spargerea problemei ntr-o serie de subprobleme care pot fi mai abordabile
Adunarea o problem dificil poate fi uurat prin
adugarea unei componente (sub- problem)
Scderea ndeprtarea unor componente din problema
originar. Acest procedeu este folosit n simulri.
Particularizarea gsirea unui caz ce conine un set mai
limitat de caracteristici
Dilatarea sau contracia unele probleme sunt mai uor
de rezolvat dac se modific scara sau numrul de variabile.
Inversarea privirea d.p.d.v. opus. Ex. n loc de cnd vine
trenul acesta n gar ? cnd vine gara la acest tren ?
Restructurarea n studiile clinice nu se ntreab dac un
tratament anumit vindec boala, ci dac lipsa tratamentului determin absena
vindecrii.
Metoda lui Pappus se presupune c problema este
rezolvat i se calculeaz de-a ndoaselea.
Metoda lui Tertullus se presupune k nu exist o soluie i
se ncearc dovedirea acestui lucru.
Caracteristicile cercetrii:
direcionat spre rezolvarea problemei,
bazat pe dovezi empirice i observaionale,
implic observaia precis i descrierea corect,
5

pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii,


generaliti,
utilizeaz tehnici sistematice, obiective i logice,
trebuie fcut cu calm i curaj,
Cercettorul trebuie s aib cunotine/experien n ceea ce privete
problemele studiate, precum i abilitate n prezentarea datelor.
Importana cercetrii n nursing
C.N. dezvolt cunotine noi care au darul de a mbuntii practica
nursingului n beneficiul pacienilor, comunitilor i chiar al nurselor.
Prin C.N. poate fi evaluat relevana i eficiena abordrilor n domeniul
ngrijirii pacientului i al promovrii sntii.
Toate sistemele de ngrijiri s amelioreze ngrijirea sntii
meninnd costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescnde pt
a-i demonstra i justifica cost-eficiena.
Scopul final al nursingului este s asigure o nalt calitate a ngrijrii
pacienilor. Practica clinic fr cercetare este practica bazat pe tradiii dar fr
validare tiinific. Cercetarea trebuie s identifice modalitile eficiente de ngrijiri,
s evalueze impactul acestora n starea de sntate a pacienilor sau s testeze alte
teorii.
Pentru a ntmpina provocrile sociale i nevoile indivizilor, practica
nursing trebuie s aib la baz cercetarea.
n contextul ngrijirilor de sntate, schimbrilor datorate serviciilor
farmaceutice i progresului tehnologic, nursele i ali profesioniti ai ngrijirilor de
sntate au nevoie s fie pregtii profesional, s rspund la provocri i s acioneze
clinic bazndu-se pe dovezi tiinifice.
Scopurile cercetrii n nursing
Scopul cercetrii n nursing este la fel de larg ca i scopul nursingului
focalizndu-se n special pe client/pacient i poate fi prezentat sub urmtoarea
definiie: nursingul cuprinde promovarea sntii,
prevenirea bolii i
ngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu
infirmiti/deficiene, de toate vrstele, n toate unitile de ngrijire a sntii
precum i n alte uniti ale comunitii.
Cercetarea n nursing este focalizat n principal pe dezvoltarea
cunotinelor referitoare la nursing i la practica sa, incluznd ngrijirea persoanelor n
stare de sntate sau boal.
Cercetarea n nursing (CN) este orientat ctre capacitatea indivizilor i a
familiilor de a funciona optim i de a reduce, la minim, efectele negative ale strii de
boal.
6

CN asigurarea calitii i eficienei ngrijirilor nursing.


CN caut s neleag natura comportamentului uman, n stare de
sntate sau boal i s identifice interveniile pe care le pot folosi nursele pentru a
mbuntii rezultatele (de ex. auto-ngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea
durerii).
CN poate fi realizat n toate mediile de lucru ale nurselor: spitale,
clinici, cmine, .a. Ea este de asemenea o component important att a educaiei ct
i a managementului n nursing.
n concluzie, CN caut s rspund ntrebrilor sau rezolv probleme ale
activitii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control.
Deci scopurile CN sunt:
nelegerea propriei profesii,
nelegerea problemelor de sntate,
sprijinirea deciziilor,
mbuntirea calitii ngrijirilor,
scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor,
studiul indivizilor i al procesului de nursing,
mbuntirea educaiei,
dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor
de etic,
dezvolt autonomia nursingului i ntrete profesia,
furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.
CN d posibilitatea nurselor s:
descrie situaiile particulare n nursing care sunt mai puin
cunoscute,
explice fenomenul care trebuie luat n considerare n
planificarea ngrijirilor nursing.
Prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate n nursing
legate de ngrijirea individului,
Controleze producerea unor rezultate nedorite
Iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte
dorina persoanei ngrijite.
La ce este bun cercetarea n nursing ? pentru a rspunde acestei ntrebri
vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru care
nelegerea i aplicarea rezultatelor cercetrii n nursing este important.
Dezvoltarea profesional
Cel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a ncepe
cu un citat din Henderson ,,cnd intuiia asistentelor medicale fa de nevoile umane
se mbin cu abilitatea de a gsi i folosi idei strlucite de cercetare folosind metode
7

tiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot avea
o enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume.
n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se
promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc
cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.
Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri
,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de
excelen.
Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.
Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea
persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a
topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu
anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte
cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest
sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni
cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas
pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c
de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face
cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este
familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca
atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se
poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce
doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare
temei lor de cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea
publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la
dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii
referinelor n literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar
unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
8

Autorii lucrrilor de cercetare pentru a nlesni nelegerea lucrrilor, la


nceputul fiecrui articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelor
obinute. n revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la
nceputul studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrage
atenia cititorului.
Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce
conine articolul respectiv.
Dar lectura nu trebuie s se rezuma la att, deoarece se pot trage concluzii
eronate cititorul se va narma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articolului
n continuare. Este nevoie de experien i cunoatere pentru a formula ntrebri legate
de ceea ce citim.
Coninutul lucrrii de cercetare
Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele dou pri pe care leam menionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articolului
sunt enumerate mai jos.
Introducere. Conine lucruri generale legate de tema
studiului, insistnd asupra motivului pentru care s-a ntreprins cercetarea. Un scurt
rezumat al lucrrilor anterioare sau nrudite ca i coninut poate fi de asemenea
prezentat n introducere i care este util n cutarea ulterioar referinelor.
Material i metod conine detalii legate de modul n
care studiul a fost condus, de lotul folosit i de mijloacele utilizate n cercetare.
Rezultate este partea n care rezultatele obinute prin
studiul respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor.
Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei n
lumina lucrrilor anterioare, care au fost publicate n reviste de specialitate sau a altor
studii relavante existente.
Concluzii este un scurt rezumat al studiului n care sunt
evideniate punctele slabe i punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelor
cercetrii.
Referine toate studiile, articolele, revistele i crile
menionate n text trebuie enumerate complet i n detaliu la final, iar accesul la
acestea trebuie s fie relativ uor dac au fost corect prezentate.
Apendice conine materialele de interes i relevan
pentru studiu, dar care nu au fost cuprinse n articolul respectiv i sunt trecute la final
(chestionarul sau programul pentru interviu folosite n timpul cercetarii)
Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. n funcie de
tipul acesteia: un simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz
n ceea ce privete detaliile, de la cteva rnduri la cteva capitole, dar forma de
prezentare rmne aceeai.
9

Rezumatul lucrrii de cercetare


Titlul studiului:
Autorii:
Data studiului:
Data publicrii:
Scopul/motivaia lucrrii:
Fundamentarea cercetrii, ipoteza de lucru:
Material i Metod:
Rezultate i discuii:
concluzii
Dezvoltarea clinic
Importana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat
n cazul ngrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este f. mare.
S-au fcut numeroase studii n care s-au urmrit aciunile i prerile
asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia.
Aceste studii duc la urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunosc
simptomele i factorii care predispun la stress, nu exceleaz n acordarea asistenei
cuvenite n aceste cazuri, datorit cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de
experien sau a aderenei la practica de rutin referitoare la ngrijirea bolnavilor. Prin
ncurajarea asistentelor n vederea informrii i folosirii rezultatelor cercetrii n acest
domeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea efectiv a durerii de stress.
O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ngrijirii medicale. Ct de mult
depersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c
anxietatea pacienilor internai n spital a sczut, cnd asistentele au fost mai
prietenoase i l-i s-au adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei
persoane pe nume, nu necesit un program de educaie complex, ci este o regul de
baz a curtoaziei, care s-a observat c lipsete n multe situaii.
La un nivel mai profund de nelegere interpersonal, asistentele sunt
ncurajate s fie mai atente la dorinele pacientului nainte de a concluziona de ce are
acesta nevoie. Un ex. n acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse
mastectomiei radicale i care nu trec doar printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, ci
i prin celelalte implicaii de natur psihologic ale unei boli grave cum este cancerul.
n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaz
cu bolnavii care sufer de boli incurabile.
Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie
traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr un
stress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent
medical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatele
10

cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil
o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.
Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.
,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical
mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea
complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.
Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se
aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.
Rolul cercetrii pentru toate nursele
Toate nursele au rol n CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,
prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite
proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,
prin colectarea datelor.
Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien
lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad
mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul
durerii, . a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul de
ngrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii
practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de
planificarea serviciilor i politicilor de sntate.
Istoric
11

Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a


pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
Nursingul a evoluat constant n perioada cuprins ntre realizrile lui Florence
Nightingale i achiziiile ctigate de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta
de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale
ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.
CN a nceput cu FN, ea fiind considerat prima teoretician n nursing. Prima
epoc privind aplicarea principiilor de calitate n sntate a nceput n 1863, cnd FN a
fost preocupat de calitatea ngrijirilor din spitale. Primele evaluri ale ngrijirii
bolnavilor au fost fcute nc din 1890, de cnd FN i folosea notele i observaiile
asupra pacienilor pentru a stabili nivelul ngrijirilor acordate i pentru ameliorarea
acelor pri de ngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.
FN a nvat limba italian, latin, greac, istoria i matematica, a scris
mnumeroase cri i rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme n
spitale.
Numit i ,,doamna cu lampa a ngrijit cu afeciune i druire soldaii pe
toat durata rzboiului din Crimeea.
FN a colectat date pstrndu-le ntr-un registru, n urma observaiilor fcute a
crescut calitatea ngrijirilor n spitalele militare.
FN a calculat rata mortalitii i a artat cum prin aplicarea unor msuri de
igien a sczut rata mortalitii. Ea a ncercat reprezentarea grafic a unor situaii la un
moment dat din activitatea medical. Ea a fost inovatoare n colectarea, calcularea,
interpretarea i prezentarea grafic a statisticilor descriptive.
FN a demonstrat c prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre
anumite mbuntiri n practica medical i chirurgical. Ea a devenit membru al
Societii Regale de Statistic n 1858 i membru onorific al Asociaiei Americane de
Statistic n 1874.
Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator i autor a numeroase
lucrri despre nursing, care pe lng cercetare n acest domeniu a avut de dobort i
bariere rasiste fiind promotoarea ngrijirilor de sntate indiferent de culoarea pielii. A
fost preedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluri
academice, fiind decan al colii de nursing din Florida.
Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita
metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.
Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor
1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.
Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea
imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul
rural a determinat cresterea rolului nurselor.
12

Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa


acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.
Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu
privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare
corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor
n 1959 n USA a fost nfiinat prima organizaie care se ocup de cercetarea
n nursing.
Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschise
ale Universitilor privind cercetarea.
Elevii i studenii trebuie s nvee s formuleze ntrebarea de cercetare
tiinific nursingului, s aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale
meseriei lor, s tie s citeasc un studiu de cercetare i chiar s realizeze o dizertaie
n acest sens.
Colaborarea Cochrane este o organizaie non profit nfiinat n 1993, care
produce i disemineaz analize sistematice ale interveniilor ngrijirilor de sntate.
Reeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) a fost
nfiinat n 1999. Nursele afiliate promoveaz cercetarea n nursing pentru
mbuntirea calitii practicii nursing.
Teoriile nursing sunt utilizate s descrie, dezvolte, disemineze i s utilizeze
cunotinele prezente n nursing. Teoriile nursing furnizeaz o reea cadru pentru
nurse ca s sistematizeze aciunile lor nursing: ce s ntrebe, ce s observe, ce s
centreze, ce s gndeasc despre... Ele ajut s descrie, s explice, s prevad i s
prescrie.
Teoria descriptiv identific scopurile i observaiile i descrie ce elemente
exist n acea disciplin.
Teoria explicativ identific caracteristicile i componentele legate una de
alta i rspunde pentru cum funcioneaz disciplina.
Teoriile predictive prevd relaiile dintre componentele unui fenomen i
prevd n ce condiii se va produce acesta.
Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic i consecinelor
interveniilor.
Profesia nursing recunoate 4 nivele ale teoriei incluznd: metateoria, marea
teorie, teoria de mijloc i teoria practic.
Metateoria cel mai nalt nivel al teoriei, prezint cele mai globale
perspective ale disciplinei nursing prin identificarea i evaluarea critic a
fenomenelor n ci unice. O metateorie adevrat n nursing va aprea ca o
superstructur cu multiple aplicaii practice i oportuniti extinse pt cercettori.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie ntrete punctul de vedere
global cu abordarea perspectivei practicii nursing i cu o perspectiv nursing distinct
a fenomenelor nursing.
13

Teoria de mijloc se concentreaz pe concepte de interes pentru nurse i


cuprind: durerea, empatia, suprarea, stima de sine, confortul, demnitatea, sperana i
calitatea vieii.
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripiile sau
modalitile pt practic.
1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate
de stimulii mediului intern si extern.
b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de
autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru
moduri fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.
d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in
aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme
deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.
f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si
mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri de
energie tetradimensionale.

Promovarea sanatatii
"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientate
spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".
1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite
fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau nnscut la sntate i longevitate."
14

Principii ale promovarii sanatatii:

lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;


este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate;
se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel
la participarea tuturor;
implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il
reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luarea
deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorarea
determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborarea
stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabil
sanatatii;
vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea capacitatii
indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si modificarea
mediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos si
eliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".

IMUNIZAREA PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARE


Ce sunt imunizarile?
Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli.
Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenele
microbian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate ale
acestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care
pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii.
Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reduce
semnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei injectabil. Anumite
vaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai multe doze repetate in
timp.
RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA RATIONALA
Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care
respiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara,
cresterea si reproducerea nu ar fi posibile.
15

Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea)


substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea de
energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand rol
deosebit in crestere si reproducere. Excesul alimentar si sedentarismul creeaza
premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar,
timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Pentru mentinerea functiilor sale vitale,
organismul are nevoie de o cantitate de energie calorica minima. Acesta este
metabolismul bazai, care se defineste astfel: energia necesara unui individ aflat in
stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin 12 ore dupa ultima masa si la cel
putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica, adica la o
temperatura a mediului ambiant de 20-21.
Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, un
consum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. Nevoile
energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielile
energetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un supliment
energetic.
Raportate la kg corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu munca
depusa sunt:
- repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi;
- munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi;
- activitate fizica moderata 35-45 calorii;
- munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii;
- munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult.
Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel:
- pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal;
- pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus;
- pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus;
- pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus.
Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca atare,
fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare la
o masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu.
Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precum
si un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport si
nevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici,
plastici, saruri minerale, vitamine). Aceasta reprezinta de fapt ratia calorica
alimentara, deci cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si calitativ toate
nevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta, diferitele stari
fiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de obicei de 24 de ore.

16

Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata, trebuie sa


fie pentru adultul sanatos, in ce priveste proteinele 13% in medie, pentru lipide 30% in
medie si pentru glucide 60% in medie.
Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, are
nevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 3000 calorii.
Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si procentul,
putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu alimentar.
- proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii
- lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii
- glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii.
Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritiva
avem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei
persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitia
alimentelor (vezi tabelul alaturat). Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele din
toate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in cadrul
unui numar global de aproximativ 3000 calorii (in cazul tabelului alaturat 2900).
Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu atat mai
mult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor proaspete.
Tabelul care urmeaza, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe de
alimente, fata de numarul global de 2900 calorii din lista de alimente, cu procentul
indicat de proportiile alimentatiei rationale.
Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai
apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili din ochi" alimentele si
cantitatile respective.
in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica
se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%
la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putin
doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nu
impiedice odihna de noapte.
Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, cat
si prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt,
lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii
de peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,
ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi
(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,
vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.
Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine
vegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de
fructe si legume verzi.
17

Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante surse


de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Cateva
exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoaca
anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoaca
oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitamina
C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare
parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi
si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in
organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsit
alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),
necomestibile.
Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,
indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte
utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.
Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o
cantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in
oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B
in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o
lingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa,
iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la
mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea
polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din
organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin
Tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla
in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere
cultivata pe cereale.
Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri
minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali
etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E.
Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,
sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa
suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se
administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se
prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore
vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva
zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat
drojdia de bere.
18

Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,


zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,
enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor
deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea
precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se
administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o
lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se
mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.
Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii
nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg
calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,
tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata
si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.
Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.
Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat
de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este
demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt
zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.
Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se
ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.
La ce ne expunem dac fumm?
fumatul este o cauz important a bolilor pulmonare cronice obstructive,
tusea cronic, expectoraia i insuficiena respiratorie fiind frecvent ntlnite la
fumtori; consumul igrilor a fost asociat, de asemenea, cu o inciden crescut a
infeciilor respiratorii i deceselor cauzate de pneumonie i gripa
este o cauz major a bolii coronariene, contribuind att la apariia
aterosclerozei coronariene, ct i la evenimentele acute coronariene ischemice (infarct
miocardic), trombotice i aritmice; agraveaz ischemia periferic, poate afecta grefele
de by-pass periferic i este o cauz important a bolilor cerebrovasculare
fumatul este responsabil n proporie de 85-90% de apariia cancerului
bronho-pulmonar; important factor de risc i pentru alte tipuri de cancere: cavitate
bucal, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezic urinar, rinichi, stomac, col uterin.
este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la
femei, apariia prematur a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfunciilor
sexuale la brbai, scderea imunitii n general

19

fumatul n timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea ftului, acesta cntrind mai puin
dect un nou-nscut al unei mame nefumtoare; crete riscul de avort spontan i de
deces al ftului
alte efecte: gingivite, apariia cariilor, voce rguit, nglbenirea tegumentelor
degetelor, a unghiilor
Fumatul pasiv tii ce consecine are?
Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori,
ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca i
fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea,
iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancer pulmonar,
a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale.
Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult
pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte
sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are
darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,
nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:
genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.
suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.
suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru
de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa
ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.

20

70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergand


la cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand.
Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci
urmariti, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.

Bolile fizice produse si agravate de sedentarism


In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoase
maladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici un
simptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate,
destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice:
Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, sunt
semnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implica
dezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerarea
tesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare.
Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii
30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in
picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare a
musculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate a
trunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari,
deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau
mai mare de invaliditate.
Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii
corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor.
Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa,
cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in
prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial.
Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de
greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema de
dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar
excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca
vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una din
cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard
caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile
atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica
aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,
21

ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu
regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in
organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas
si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu
mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate
eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o
inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam
- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din
cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului
imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise
si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de
cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade
dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente
pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar
suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar
banali, imbolnavindu-se tot mai des.
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la
ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel
mai important, impiedica proliferarea lor.
22

Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea
atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite
forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus
sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost
proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.
In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele
de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus
mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,
modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce
creeaza tulburari in lant.
Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atat
de mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproape
toate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de
asimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil de
viata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacute
consecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.

Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare


Marea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu e
doar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem de
nesanatos, de a trai. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cu
treburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement
prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul
nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare.
Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar
gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior.
In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea
ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradat
inlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare.
Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei,
sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul
fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa.
Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul
muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism,
ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, un
imens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa o
gestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori
- in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom
23

enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de
viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata
constructiv devine o sursa de suferinta.

Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism - Depresia


- se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada de
timp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb,
depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusim
sa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice, iar
cand facem efort fizic in mod regulat, acesta este un inamic demonstrat al starilor de
tristete, pesimism si astenie psihica.

Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem


supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or,
exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un
exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate,
prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o
viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitati
psihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul.

Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru


Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza
tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti au
aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de
ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de
sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa
avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice
specifice celor care recurg la medicamente.

Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori


expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente.
Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu
rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara
doar si poate cel mai bun calmant cunoscut.

Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze


strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, sa observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se
reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte,
sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte
frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat
celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, nu
mai este decat un pas.
Planificarea examinarilor periodice
24

I. n cadrul planificrii examinrilor periodice se numr examinarea


periodic a precolarilor, elevilor i studenilor, ce urmeaz s fie supui
examenului medical de bilan al strii de sntate.

Se examineaza elevii si studentii care vor fi supusi imunizarilor


profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicatii medicale temporare si
supravegheaza efectuarea vaccinarilor si aparitia reactiilor adverse postimunizare

Efectueaza triajul epidemiologic dup vacana colar sau ori de


cte ori este nevoie.

Verific efectuarea periodica a examinarilor medicale stabilite prin


reglementari ale Ministerului Sanatatii Publice.
II. PN Evaluarea starii de sanatate a populatiei
Obiective:
a) evaluarea strii de sntate a populaiei i a factorilor de risc, n vederea
pstrrii i promovrii sntii, precum i a prevenirii mbolnvirilor i complicaiilor
acestora;
b) mbuntirea strii de sntate a populaiei prin creterea accesului
populaiei la servicii de asisten medical preventiv i creterea speranei de via,
.a.
Scop :
a) cunoaterea ponderii n populaie a factorilor determinani pentru bolile cu
impact major asupra strii de sntate a acesteia, diagnosticarea precoce i
monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;
b) mbuntairea strii de sntate a populaiei prin prevenirea, controlul i
monitorizarea bolilor cu impact major asupra sntii;
c) mbuntirea calitii vieii i prelungirea duratei medii de via pentru
alinierea la standardele Uniunii Europene;
d) mbuntirea accesului la servicii de sntate a ntregii populaii a Romniei.
III. Planificarea controlului medical la angajare ca i cel periodic
urmrete ca starea de sntate a fiecrui angajat s permit exercitarea meseriei
respective.
Controlul const ntr-un examen medical de bilan al strii de sntate
prin care, prin comparare cu examenele anterioare, se apreciaz dinamica strii de
sntate. Compararea strii de sntate cu condiiile de munc, permite luarea deciziei
privind posibilitatea sau imposibilitatea continurii muncii anterioare, n ultimul caz
aplicndu-semsuri pe linie profesional, dublate uneori i de msuri medicale i
sociale.
Examenele la angajare sau periodice se efectueaz de ctre angajai i
difer n funcie de specificul unitii, de ex. pentru sectorul sanitar analizele
periodice, n special pentru departamentul de alimentaie a sugarului sunt: ex. clinic
25

i/sau r-scopie pulmonar, ex. coproparazitologic. De asemenea se recolteaz periodic


acestor angajai, probe de pe tegumente, pentru a urmrii eventuala stare de portaj a
acestora.
Anorexia nervoas este o tulburare de alimentaie care afecteaz mai
ales femeile tinere. Boala se caracterizeaz prin reducerea greutii corpului cu cel
puin 15% fa de cea ideal i prin teama persistent de ngrare.
Afeciunea debuteaz de obicei ntre 15-25 de ani.
Cauze
Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminai mai
muli factori favorizani care pot conduce independent sau mpreun la apariia bolii.
Printre acetia se numr factorii:
biologici,
sociali,
familiali i
psihologici.
De asemenea, a fost demonstrat implicarea factorilor genetici,
persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentnd un risc crescut de a
dezvolta boala. Pubertatea, cstoria, problemele familiale, divorul sau schimbarea
locului de munc pot declana apariia anorexiei.
Exist dou tipuri majore de pacieni cu anorexie nervoas:
tipul restrictiv, persoana reduce drastic aportul alimentar, i
tipul bulimic. n acest caz, persoana consum o cantitate
mare de alimente, dup care i provoac vrsturi sau abuzeaz de
laxative.
Din cauza alimentaiei restrictive, bolnavul se priveaz de nutrienii
absolut necesari pentru buna funcionare a organismului. Metabolismul unui anorexic
devine din ce n ce mai lent, ca msur de adaptare fa de scderea greutii.
Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea i bradicardia (inima bate
mai rar dect n mod normal). Bolnavul de anorexie acuz cderea prului, devine
constipat i prezint osteopenie (reducerea densitii oaselor). Lipsa de minerale i
vitamine din organism determin creierul s nu mai funcioneze la parametri normali,
afectnd capacitatea de a nva.
Tratament
Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase l reprezint
refacerea greutii la minimum 90% din greutatea ideal pentru vrsta i nlimea
bolnavului.
n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fi
tratate i ambulator.

26

I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere n


greutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesar
supravegherea meselor.
Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine de
sine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.
Aceasta urmrete n prim faz s structureze un program alimentar,
axndu-se pe numrul de mese i nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a
educa pacientele s mnnce sntos i s priveasc masa ca pe un ritual benefic
alturi de prieteni i familie.
II. n cea de-a doua faz a programului se trece la o re-evaluare a vieii,
punndu-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel dect prin apelarea la diete din ce
n ce mai drastice. La fel de eficient se dovedete i terapia interpersonal, deoarece
pacientele se afl de obicei la vrsta la care sunt extrem de interesate de relaiile
interpersonale i pot astfel compensa frustrrile din domeniul siluetei i alimentaiei.
De asemenea, n cazurile n care tulburrile de alimentaie apar pe fondul unei
depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel i n cazurile mai grave - ns
aceast form de tratament este negociat cu pacientul n timpul edinelor de
psihoterapie.
Pierderile de esut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorul
calciului i vitaminei D. Instituirea ct mai devreme a tratamentului este foarte
important, ansele de vindecare fiind mult mai mari n acest caz.
Procesul de ngrijire (nursing) pentru pacienii cu alterarea stimei de
sine, etc.
Pentru c succesul unui tratament este o colaborare fericit intre trei
elemente indisolubil legate si anume: un diagnostic corect, o terapie adecvata si un
pacient cooperant, este necesar ca pacientului sa nu-i fie ascuns nimic din suferinta
sa. Pacientul trebuie sa fie corect informat asupra starii sale de sanatate, asupra
riscurilor, precum si asupra modului cel mai indicat de tratament, indiferent de
credintele si de prejudecatile sale in domeniul medical.
Initierea dializei cronice reprezinta un moment extrem de stresant pentru
pacientul cu insuficienta renala cronica terminala. Probabil cel mai dificil aspect pe
care bolnavul si familia acestuia trebuie sa-l inteleaga si sa-l accepte este c dializa nu
vindeca boala renala. Prin dializa pacientul este mentinut in viat, ins funciile
rinichiului nu pot fi substituite in totalitate.
Constientizarea acestui fapt dezorganizeaz viata bolnavului, acesta fiind
obligat sa-si perceap altfel corpul si sa-si reconsidere rolurile sale profesionale si
familiale.
27

Pierderea rolurilor sociale, alterarea planurilor de viitor, nesiguranta,


afectarea imaginii si a stimei de sine sunt doar cateva dintre realitatile la care
pacientul dializat trebuie sa se adapteze pentru a putea beneficia la maximum de
tratamentele recomandate de medicul specialist.
Stima de sine, increderea in sine, imaginea de sineacesta este trio-ul ce are
probabil cel mai mare impact asupra starii de bine a persoanei si a capacitatii acesteia
de a se bucura de viata. De aceea stima de sine scazuta se afla adesea in miezul unei
mari varietai de probleme psihologice. Stima de sine scazuta este prezent n
depresie, anxietate (in special anxietate social), tulburarile de alimentare, dependene,
probleme de relaionare, dificulti n comunicare i multe altele.
Zilnic n unitile sanitare i/sau de ngrijire, confruntarea morii face
parte din profesia de purttori ai halatului alb. Indiferent de prognostic medicul
ncearc s salveze viata bolnavului sau cel putin s o mbunteasc, s o uureze
pentru o perioad. Pe lang cunotinele de specialitate el are nevoie i de abiliti
speciale de ntelegere a nevoilor emoionale ale pacientului.
E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru un
pacient, sa accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericit
moment, se mai poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa plece
impacat.
Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteapta
si poate sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase o
amintire.
Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la
prognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul si
increderea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada a
vietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului sa
faca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile sunt
afectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprima
emotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur pot
comunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege tot
restul vietii lor.
In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retrage
si asta pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa sa
impiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sa
comunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana care
are curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dndu-i astfel i pacientului ansa
de a-i exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-i exprima
emoiile, gndurile.
Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale ale
bolii este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleaga
28

suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica.


Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala a
comportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa.
NEVOI FIZICE, EMOTIONALE, SPIRITUALE, SOCIALE
Fiecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin 3 domenii
importante: munca, relatiile sociale (prietenii) si relatia intima (familia). La acestea
se adauga relatia cu sinele si domeniul spiritual. Functionarea in aceste sarcini nu
trebuie anulata in momentul in care bolnavul este intr-o faza terminala. Iar personalul
medico-sanitar il poate incuraja sa functioneze. Desigur nu va mai putea indeplini ca
altadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de miscare, exprimare.
Cum spuneam se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta si
sa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Medicul i asistenta poate insa sa
comunice mai mult cu el. Sa vada cum gandeste si ce anume il incurca. Sa-i identifice
calitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurile
negative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de a face fata provocarii
mortii.
Atitudinea personalului medico-sanitar fata de bolnav trebuie sa ramana
constant incurajatoare, iar comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment.
Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel
personalul (medicul, asistenta) trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca si
cum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face.
Riscurile consumului de droguri
Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale
dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate
ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i
dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i
sistemului nervos central.
Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat
pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se
continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi,
transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt
depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen,
capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se
poate accidenta cu uurin.
Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente
puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au
probleme cu tensiunea arterial.
29

Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai


dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi
sau foarte suprai nainte s ia drogul.
Msuri de prim ajutor
Msurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din
anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive n salvarea vieii
acestuia.
Dac persoana este tensionat, panicat, n urma unui consum de
halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze
crescute de cannabis, conduita de urgen pe care trebuie s o adoptai este:
s nlturai din jur privitorii curioi i s conducei persoana ntr-un loc ferit de
zgomote i lumini puternice;
s calmai persoana vorbindu-i ncet i explicndu-i c panica va trece pe
msur ce drogul i va pierde din efect;
s o ncurajai s respire adnc i rar pentru a nu se sufoca n accesele de
panic;
s ncercai s aflai ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de
la Salvare n caz c starea de sntate se nrutete brusc.
Dac persoana este foarte deshidratat sau nclzit n urma consumului de
amfetamine sau ecstasy i n urma de depunerii unui efort susinut n timpul dansului,
(n cazul n care consumul de droguri s-a realizat ntr-o discotec sau la o petrecere
ntr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameeli, vrsturi, are o senzaie brusc de
oboseal i transpiraia este absent:
se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe i
snacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichide
nealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare.
Dac persoana i pierde starea de contien
primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana
leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, si fac respiraie gur la gur;
n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce,
persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu
genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flectate de-o parte
i de alta a capului;
la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a
consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau
pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi
personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.
30

Sfaturi pentru parinti:


1. Cultiva o relatie bazata pe prietenie si sinceritate cu copilul tau si vei fi ferita de
surprize neplacute.
2. Atentie la ceea ce consuma, deoarece unele droguri poarta alte denumiri fata de
cele reale, administrarea lor producand intoxicatii grave, uneori mortale.
3. Nu exista droguri tari sau droguri slabe si nici droguri bune sau rele.
4. Daca copilul tau va dori sa consume droguri, este foarte probabil ca el sa reuseasca
pana la urma. Pe baza "semnelor" enumerate mai sus, depisteaza in timp util acest
lucru!
5. Tu esti cea care trebuie sa-l informeze inca de timpuriu cu privire la nocivitatea
drogurilor.
6. Cel mai bun lucru pe care il poti face ca parinte, este acela de a fi un exemplu.
Copiii trebuie sa stie de la tine care este pericolul administrarii de medicamente, in
general, fara recomandarea medicului.
7. Nu uita ca alcoolul amplifica efectele drogului
Cercetarea este un proces care trebuie s fie realizat n conformitate cu
regulile tiinifice. Cercettorul trebuie s tie s fac diferena ntre ceea ce se tie
pn n prezent i ceea ce tie el personal.
Scopul de baz al cercetrii nursing este dezvoltarea unei baze de cunotine
care s mbunteasc practica nursing.
Procesul de cercetare are urmtorii pai:
1. Descrierea problemei; formularea ntrebrii
2. studierea literaturii
3. stabilirea obiectivelor
4. formularea ipotezelor
5. identificarea variabilelor
6. selectarea unui model de cercetare
7. definirea caracteristicilor populaiei studiate
8. selectarea eantionului
9. operaionalizarea i msurarea variabilelor
10. culegerea datelor
11. organizarea pentru analiz
12. analizarea datelor
13. Interpretarea rezultatelor
14. comunicarea rezultatelor
15. utilizarea rezultatelor.

31

Descrierea problemei se refer la identificarea temei de cercetare, descrierea


problemei identificate i evaluarea realitii acesteia. Problema trebuie s fie
interesant pentru cerettor, s fie clar definit i important pentru comunitate. (engl.
Background)
Studierea literaturii cercettorul trebuie s tie c dac problema
respectiv a mai fost studiat, este inutil s mai piard timpul repetnd experimentul.
Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea n vedere cuvinte cheie sau fraze care
vor fi utilizate pentru cutare.
Stabilirea obiectivelor teoretice se refer la integrarea problemei specifice
ntr-un context tiinific larg. Cercettorul trebuie s dovedeasc c studiul su va
extinde aria de cunotine actuale.
Formularea ipotezelor se identific toate ntrebrile la care se poate
rspunde, se explic legturile i rapoartele ateptate i se pot prevedea rezultatele.
Selectarea unei metode de cercetare se refer la formularea unei strategii
perntru a rspunde ntrebrilor de cercetare i pentru implementarea evalurii situaiei
cerrcetate.
Definirea caracteristicilor populaiei studiate se refer la identificarea
grupului int pt care cercettorul sper s generalizeze rezultatele studiului.
Cercettorul trebuie s defineasc exact care este populaia pt care se realizeaz
studiul i ce caracteristici are aceasta de ex populaia de sex masculin, cu vrste
peste 80 ani care are probleme de eliminare urinar.
Selectarea unui eantion
Nu se poate testa ntrega populaie care intereseaz. Prin metode statistice se
realizeaz eantionarea populaiei care trebuie analizat. Eantionul trebuie s fie tipic,
caracteristic, reprezentativ populaiei; mrimea eantionului trebuie s fie n
concordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot mic
de indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi)
Validitatea i ncrederea validitate definete capacitatea testului de a
msura corect evenimentul intern (n cadrul studiului) i extern (la populaia
reprezentat prin eantion). ncrederea - definete msurarea variabilei ntr-un mod
care se poate repeta.
Colectarea datelor trebuie fcut nainte de nceperea studiului, ca s nu
lipseasc date pt situaia statistic. n culegerea datelor trebuie inut cont de
problemele etice ale cercetrii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA.
Perioada de colectare a datelor se face de regul pe o perioad de 1 an calendaristic.
Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor,
plasarea datelor n format electronic pt analiz.
Analizarea datelor reprezint organizarea i sintetizarea informaiilor
obinute pt a permite interpretarea rezultatelor.
32

Analizarea rezultatelor sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultatele


trebuie discutate i artate implicaiile lor, eventual ce aciuni sau cercetri viitoare
sunt sugerate de ctre acestea.
Comunicarea rezutatelor se refer la descrierea studiului, de ce a fost fcut
cu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost gsit i ce implicaii pot apare. Alte
formate de a face cunoscute rezultatele unei cercetri sunt: conferine, reviste de
specialitate, rapoarte, cri, .a.
Utilizarea rezultatelor cercetrii: practica bazat pe dovezi, citirea critic a
unui articol, existena unui consumator al cercetrii, utilizarea cercetrii ca baz de
documentaie pt studii viitoare.
Toi angajaii din sistemul sanitar trebuie s ia decizii. Acest lucru este valabil
att pentru nursa practician ct i pentru un manager.
Exist muli factori care influeneaz luarea deciziilor. Acetia se clasific n
factori externi i factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.
Factorii interni cunotinele proprii i experiena practic sau rutina.
Atunci cnd lum decizii trebuie s rspundem unei ntrebri.
Cutnd rspunsuri putem afla mai multe variante: cum am nvat, cum
facem noi; cum fac alii. Care este rspunsul ,,bun care este cea mai bun cale pe care
trebuie s o alegem ?
Modul n care formulm ntrebarea
Formularea sistematic a ntrebrilor ne ajut s depistm care sunt
informaiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie.
Construcia ntrebrilor poate fi ajutat de un ex simplu care pornete de la
formularea PICR: P problema, I intervenia, C compararea, R rezultate.
Persoan
Intervenie
Comparaie
Rezultat
Cum a descrie un
Care este
Care este
La ce m-a putea
grup de persoane
intervenia
alternativa cu care o atepta ?
similare cu
principal pe care
pot compara ?
La ce se expune
persoana ngrijit
am luat-o n
persoana ngrijit ?
de mine ?
considerare?
Referindu-ne la procesul nursing, identificm 5 categorii mari de ntrebri:
ntrebri care se aplic etapei de culegere a datelor: cauza
evenimentului/suferinei.
ntrebri care se aplic etapei de formulare a diagnosticului nursing
(este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?)
ntrebri care se aplic etapei de stabilire a obiectivelor ngrijirii (sunt
corect alese?, sunt adaptate ngrijirilor?)
33

ntrebri care se aplic etapei de aplicare a interveniilor (este cea mai


bun intervenie?; exist metode cu eficien superioar ?)
ntrebri care se aplic etapei de evaluare a ngrijirilor (este obiectiv
msurarea acestui parametru? Exist i alte posibiliti de evaluare mai
eficiente?)
Exemplu

Febr
Infecioas
Sugar
Nursing
comunitar

mpachetri cu
ap rece

tergerea
Eficien:
corpului cu ap Scderea febrei
cldu
Ameliorarea
strii generale
Siguran:
Efecte adverse
Formularea ntrebrii
n cazul ngrijirilor la domiciliu a sugarilor cu
febr infecioas, mpachetrile cu ap rece sunt
mai eficiente i mai sigure dect tergerea corpului
cu ap cldu ?
Categorii de ntrebri i ipoteze puse n cercetare
ntrebrile pot fi incluse n mai multe categorii, dup cum urmeaz:

ntrebri despre aspecte clinice: cum pot fi interpretate datele


culese? Ce teste poate utiliza nursa pt precizarea corect a diagnosticului nursing ?
De ex. n cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia cel
mai fidel deshidratarea ntr-un moment ales: persistena pliului cutanat sau
determinareadensitii urinare?

ntrebri de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este cea


mai probabil etiologie pentru dg actual ?

ntrebri cu privire la intervenii: care este cea mai sigur


intervenie ntr-un caz specific? Care procedur ofer un confort mai mare n condiii
de securitate?

ntrebri cu caracter de prevenie: care sunt metodele optime pt a


preveni apariia bolii ? care sunt vrstele la care intervenia preventiv este eficient ?
De ex. educaia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit i transmiterea ITS,
este bine s fie nceput de la ciclul primar de nvmnt, gimnaziu sau liceu?

ntrebri care se refer la riscuri, evoluia individului sau prognostic:


care poate fi evoluia strii unui individ dac primete sau nu ngrijiri nursing ? de ex.
ce risc pe scurt durat are un copil febril la care se aplic doar intervenii non
farmacologice, comparativ cu unul la care se aplic doar intervenii farmacologice de
scdere a febrei ?

ntrebri care se refer la cost-eficien : care este cea mai ieftin


intervenie care poate asigura securitatea persoanei ngrijite i familiei acesteia ? care
este cea mai eficient metod de educaie ?
34


ntrebri referitoare la riscuri i efecte nedorite. Ex. n ce msur este
afectat o persoan dac nursa pregtete tratamentul injectabil n prezena acesteia
comparativ cu situaia n care aceasta vine cu soluia gata de injectare ?

ntrebri cu privire la calitatea vieii sau satisfacia persoanei ngrijite.

ntrebri referitoare la efectele utilizrii unei intervenii sau atitudini pt o


populaie dat.

ntrebri cu caracter financiar i de organizare a serviciilor de sntate.

ntrebri cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic.

ntrebri care s arate cum se poate trece de la teorie la practic.


Informaiile obinute pot fi calitative (satisfacia pacientului, calitatea
vieii) sau cantitative (financiare, cost-eficien, prevenie).
Primul pas pt obinerea acestor informaii este documentarea.
Exerciii de
construcie a
ntrebrilor
Caz 2

Pacient sau
problem

Intervenie

Intervenia cu
care se
compar

Rezultate

Bolnav internat Administrarea Administrarea Analgezie


ATI dup
de analgezic n de analgezic n eficient.
operaia pe
bolus
perfuzie
Confort afirmat
cord
continu
de ctre pacient
Formularea ntrebrii
Cum este mai eficient i confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord s fie
administrat analgezicul: n bolus sau n perfuzie ?
Exerciii de
construcie a
ntrebrilor
Caz 3

Pacient sau
problem

Intervenie

Intervenia cu
care se
compar

Rezultate

Copii cu
Recuperare n
Recuperare n
Favorizarea
intervenii
secii cu
secii fr
vindecrii
chirurgicale
camer de
camer de
minore
joac
joac
ntrebarea: are joaca ntr-o camer amenajat special un rol favorabil n recuperarea
copiilor cu intervenii chirurgicale mici ?
Comunicarea problemei:
Se scrie un paragraf care descrie esena problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa a
observat c pacienii adolesceni ca i aparintorii acestora nu rein informaiile cu
privire la regimul alimentar recomandat dup operaia de apendicit, att la domiciliu
ct i la domiciliu. Ca urmare, dei apendicectomia este una din cele mai uoare
35

intervenii chirurgicale, numrul de persoane venite la control post operator este foarte
mare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avnd n vedere c activitatea din
ambulatoriu de chirugie este foarte aglomerat, nursa a considerat c realizarea unui
material cu recomandri alimentare post operatorii ar fi binevenit i ar putea scdea
numrul de adresani, pe lng faptul c pacienii ar avea un grad crescut de confort.
Studiu cantitativ
Dac se va studia aceast problem cantitativ, se va afla nr de persoane
operate adresante care au primit recomandrile scrise privind regimul alimentar post
apendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandrile n scris ci doar
verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subieci au primit
recomandri alimentare.
Studiu calitativ
Scopul acestui studiu este acela de a afla dac satisfacia persoanelor care
au primit recomandri scrise de regim alimentar este mai mare dect a celor care au
primit recomandri verbale. Satisfacia trebuie s se refere la confortul alimentar
datorat respectrii unui regim adecvat, satisfacie deoarece persoana nu mai este
nevoit s apeleze la consult medical i datorit evoluiei favorabile rapide a plgii
operatorii.
Cercetarea cantitativ
Cercetarea calitativ
Obiectiv
Subiectiv
Formal
Informal
Sistematic, logic
Bazat pe experien
Lotul de subieci este mare, reprezentativ
Lotul este mic, informativ
Descriere numeric
Descriere verbal
Este obiectiv (nu este afectat de simuri) Este subiectiv
Un articol de cercetare trebuie s cuprind:
introducerea i formularea problemei.
Rezultatele pe care cercettorul le-a gsit n literatura de
specialitate,
Obiectivele lucrrii
Materialul i metoda folosite pt realizarea studiului.
Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal i
numeric, sub form de desene, tabele i figuri.
Publicarea studiilor de cercetare
Studiile de cercetare cel mai frecvent sunt publicate (n scris ) sau mai
pot fi prezentate oral.
Publicarea studiilor de cercetare
Publicaii care trebuie s prezinte urmtorul tipic:
36

pe prima pagin articolul i autorii (nu mai mult de trei).


Fiecare dintre autori au un index care explic, n josul paginii titlul
tiinific/profesiunea i proveniena acestora.
Primul autor este cel principal, n josul paginii el va avea
numite toate datele personale i adresa de contact, instituia pe care o reprezint,
adresa de e-mail. Titlul nu trebuie s fie mai lung de 250 caractere i trebuie s
exprime exact intenia pe care o are studiul de cercetare.
Pe cea de-a doua pagin se va scrie rezumatul studiului.
Rezumatul nu trebuie s aib mai mult de 2500 caractere (maxim o pagin format A4,
scris cu caractere Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rnd i jumtate). El
descrie concis studiul, motiv pt care se respect urmtoarea ordine: introducere,
motivaia sudiului, material i metod, rezultate, discuii i concluzii.
La sfritul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop de
identificare a articolului de ctre cititorii interesai.
Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului n limba
englez.
Urmeaz articolul detaliat dup aceleai principii
enumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri,
tabele i grafice. Un nr mai mare dect 5 face dificil citirea i interpretarea
reprezentrilor schematice ale articolului
Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectiv de
cele mai multe ori (nu vor fi citai toi autorii)
Necesar cunoterea limbii engleze.
Prezentarea oral a studiilor de cercetare
Power Point pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., s nu
depeasc 15 minute maxim

37