Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NURSING
SUPORT CURS
ANUL III
AN SCOLAR 2013-2014
Cercetare n nursing
INTRODUCERE
n contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce o
posed alctuiesc cu adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalul
izvor de cunoatere.
n domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate de
necontestat atingerea unui standard nalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast
prioritate se regsete i n ara noastr, constatm c nc exist o diferen sesizabil
ntre vorbe i fapte.
Cercetarea tiinific este necesar n toate compartimentele activitii
umane n care se tinde spre perfecioare continu.
Este nevoie de autocorectare n ngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca
n oricare domeniu.
Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezi
tiinifice, presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii de
zi cu zi. Astfel practicienii i pot pune probleme legate de calitatea ngrijirilor
acordate. Aceste probleme se pot contura n timp ca teme de cercetare.
Cercetare omul n toate timpurile a avut o curiozitate (n faa
spectactacolului naturii - ce se ascunde n ,,spatele su, s neleag structura i
componentele lumii, fenomenele naturii, etc).
Caracter nu numai tiinific ci i pragmatic - ex. Emil
Cioran gestul primordial de a mnca din fructul oprit semnificativ pt condiia
uman.
Cercetare studiu amnunit efectuat n mod sistematic, cu scopul de a
cunoate ceva; investigaie.
Cercetarea fundamental
Cercetarea aplicativ
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau
teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea
fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de
cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea
sau redefinirea teoriei. De ex. un cercettor poate studia n amnunt comportamentul
individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile
induse de acesta, cum ar fi insomnia.
Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin
aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii
imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii
ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetarea aplicat un studiu al eficienei
2
tiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot avea
o enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume.
n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se
promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc
cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.
Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri
,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de
excelen.
Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.
Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea
persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a
topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu
anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte
cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest
sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni
cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas
pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c
de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face
cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este
familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca
atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se
poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce
doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare
temei lor de cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea
publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la
dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii
referinelor n literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar
unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
8
cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil
o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.
Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.
,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical
mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea
complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.
Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se
aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.
Rolul cercetrii pentru toate nursele
Toate nursele au rol n CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,
prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite
proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,
prin colectarea datelor.
Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien
lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad
mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul
durerii, . a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul de
ngrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii
practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de
planificarea serviciilor i politicilor de sntate.
Istoric
11
Promovarea sanatatii
"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientate
spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".
1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite
fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau nnscut la sntate i longevitate."
14
16
19
fumatul n timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea ftului, acesta cntrind mai puin
dect un nou-nscut al unei mame nefumtoare; crete riscul de avort spontan i de
deces al ftului
alte efecte: gingivite, apariia cariilor, voce rguit, nglbenirea tegumentelor
degetelor, a unghiilor
Fumatul pasiv tii ce consecine are?
Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori,
ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca i
fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea,
iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancer pulmonar,
a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale.
Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult
pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte
sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are
darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,
nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:
genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.
suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.
suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru
de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa
ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.
20
ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu
regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in
organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas
si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu
mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate
eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o
inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam
- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din
cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului
imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise
si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de
cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade
dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente
pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar
suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar
banali, imbolnavindu-se tot mai des.
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la
ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel
mai important, impiedica proliferarea lor.
22
Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea
atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite
forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus
sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost
proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.
In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele
de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus
mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,
modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce
creeaza tulburari in lant.
Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atat
de mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproape
toate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de
asimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil de
viata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacute
consecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.
enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de
viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata
constructiv devine o sursa de suferinta.
26
31
Febr
Infecioas
Sugar
Nursing
comunitar
mpachetri cu
ap rece
tergerea
Eficien:
corpului cu ap Scderea febrei
cldu
Ameliorarea
strii generale
Siguran:
Efecte adverse
Formularea ntrebrii
n cazul ngrijirilor la domiciliu a sugarilor cu
febr infecioas, mpachetrile cu ap rece sunt
mai eficiente i mai sigure dect tergerea corpului
cu ap cldu ?
Categorii de ntrebri i ipoteze puse n cercetare
ntrebrile pot fi incluse n mai multe categorii, dup cum urmeaz:
ntrebri referitoare la riscuri i efecte nedorite. Ex. n ce msur este
afectat o persoan dac nursa pregtete tratamentul injectabil n prezena acesteia
comparativ cu situaia n care aceasta vine cu soluia gata de injectare ?
Pacient sau
problem
Intervenie
Intervenia cu
care se
compar
Rezultate
Pacient sau
problem
Intervenie
Intervenia cu
care se
compar
Rezultate
Copii cu
Recuperare n
Recuperare n
Favorizarea
intervenii
secii cu
secii fr
vindecrii
chirurgicale
camer de
camer de
minore
joac
joac
ntrebarea: are joaca ntr-o camer amenajat special un rol favorabil n recuperarea
copiilor cu intervenii chirurgicale mici ?
Comunicarea problemei:
Se scrie un paragraf care descrie esena problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa a
observat c pacienii adolesceni ca i aparintorii acestora nu rein informaiile cu
privire la regimul alimentar recomandat dup operaia de apendicit, att la domiciliu
ct i la domiciliu. Ca urmare, dei apendicectomia este una din cele mai uoare
35
intervenii chirurgicale, numrul de persoane venite la control post operator este foarte
mare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avnd n vedere c activitatea din
ambulatoriu de chirugie este foarte aglomerat, nursa a considerat c realizarea unui
material cu recomandri alimentare post operatorii ar fi binevenit i ar putea scdea
numrul de adresani, pe lng faptul c pacienii ar avea un grad crescut de confort.
Studiu cantitativ
Dac se va studia aceast problem cantitativ, se va afla nr de persoane
operate adresante care au primit recomandrile scrise privind regimul alimentar post
apendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandrile n scris ci doar
verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subieci au primit
recomandri alimentare.
Studiu calitativ
Scopul acestui studiu este acela de a afla dac satisfacia persoanelor care
au primit recomandri scrise de regim alimentar este mai mare dect a celor care au
primit recomandri verbale. Satisfacia trebuie s se refere la confortul alimentar
datorat respectrii unui regim adecvat, satisfacie deoarece persoana nu mai este
nevoit s apeleze la consult medical i datorit evoluiei favorabile rapide a plgii
operatorii.
Cercetarea cantitativ
Cercetarea calitativ
Obiectiv
Subiectiv
Formal
Informal
Sistematic, logic
Bazat pe experien
Lotul de subieci este mare, reprezentativ
Lotul este mic, informativ
Descriere numeric
Descriere verbal
Este obiectiv (nu este afectat de simuri) Este subiectiv
Un articol de cercetare trebuie s cuprind:
introducerea i formularea problemei.
Rezultatele pe care cercettorul le-a gsit n literatura de
specialitate,
Obiectivele lucrrii
Materialul i metoda folosite pt realizarea studiului.
Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal i
numeric, sub form de desene, tabele i figuri.
Publicarea studiilor de cercetare
Studiile de cercetare cel mai frecvent sunt publicate (n scris ) sau mai
pot fi prezentate oral.
Publicarea studiilor de cercetare
Publicaii care trebuie s prezinte urmtorul tipic:
36
37