Sunteți pe pagina 1din 7

CURS1

30.10.2020
CERCETARE IN NURSING

Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate

- este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul


asupra determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora
sanatatea
- promovarea sanatatii reprezinta
o un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si
conditiilor de viata
o o strategie de mediere intre indivizi si mediu
o o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale
- principiile promovarii sanatatii
o promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni
o este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale
o se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii
o se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator
o scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii
o implica si cuprinde toate sectoarele societatii
o implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati
o dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza
factorii determinanti ai sanatatii
o modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata
sanatos
- educatia pentru sanatate
o se poate defini ca fiind un sistem ce include – constiinta starii de sanatate,
procesul de predare/invatare, participare
o populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea
problemelor de sanatate publica
o face parte din viata culturala a fiecarei tari

Metode de cercetare

Criteriile etice ale cercetårii sunt: importanta pentru sånåtate, validitatea stiintificå,
selectarea cazurilor, rela¡ia favorabilå risc-beneficiu, controlul independent, consimtåmântul
si respectul fatå de subiecti. Confidentialitatea este importantå în protectia subiectilor.
Cercetarea este avizatå de Comitetul de eticå.

INTRODUCERE

Cercetårile biomedicale dateazå din secolul XIX, initial efectuându-se la animale si apoi au
trecut la om. Primele cercetåri umane s-au nåscut din nevoia stringentå de rezolvare a unor
cazuri disperate de intoxica¡ti sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era
concomitent pacient si subiect de cercetare. Cercetårile stiintifice medicale
au evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetårile terapeutice, fiziopatologice si
genetice, care au generat aprige controverse mergând pânå la prohibitia unor cercetåri

1
terapeutice. Astfel a devenit necesarå stabilirea unor norme orientative de conduitå eticå
pentru protectia subiectilor cercetårii.

CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETÅRII

În vederea avizårii implementårii unei cercetåri s-au delimitat 7 criterii care reprezintå
standardele etice specifice pentru o cercetarea clinicå. Ele reflectå onestitatea si
responsabilitatea cercetåtorilor.
Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitåadaptarea la particularitåtile culturale si
condi¡iile economice locale.

1. Importan¡a stiintificå sau socialå

O cercetare medicalå este eticå dacå evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a
teoriei conduc la ameliorarea stårii de sånåtate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeazå ipoteze care elucideazå
morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar
dacå nu au aplicabilitate imediatå. Unele cercetåri comparå studii clinice diferite în aceleasi
conditii de investigare pentru a stabili dacå implementarea cercetårii are valoare stiintificå, nu
expune la pericole
iar subiectii îi înteleg necesitatea socialå.

2. Validitatea stiintificå

Validitatea stiin¡ificå este asiguratå de numårul subiectilor, de metodele de cercetare si de


analiza statisticå a rezultatelor. O cercetare medicalå necesitå un lot semnificativ de subiecti
care så poatå atesta valoarea rezultatelor si så fie comparabile în metaanalize cu alte studii.
Un lot mic nu justificå expunerea subiec¡ilor, chiar dacå riscurile sunt minore. În cercetarea
terapeuticå se impune un lot nul cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor så tinå
seamå de medica¡ia primitå anterior.
Metodele de investiga¡ie så fie neinvazive, fiabile, så recurgå la analize, teste si aparaturå
performantå care så nu expunå subiec¡ii la riscuri. Rezultatele cercetårii sunt valide dacå sunt
confirmate de analize statistice.

3. Selectarea cazurilor

Selec¡ta cazurilor trebuie så fie satisfåcåtoare, så råspundå strict obiectivelor cercetårii pentru
ca rezultatele så fie generalizabile. În protocolul de cercetare se specificå strategiile de
recrutare, criteriile
de înrolare, dar si criteriile de excludere. În selectarea cazurilor se are în vedere
minimalizarea riscurilor si sporirea beneficiilor subiec¡ilor si societåtii. În principiu, loturile
de studiu trebuie så fie egale numeric, similare în privinta beneficiilor si inconvenientelor
cooperårii sociale. Cercetårile terapeutice umane sunt precedate de cercetåri la animale
iar studiile la copil urmeazå dupå studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ¡ine seama de vârsta si sexul subiec¡ilor .
Copilul este vulnerabil în cercetarea stiintificå, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetårii
dar trebuie protejat de riscurile ei .

2
4. Relatia favorabilå risc – beneficiu

Relatia risc – beneficiu favorabilå presupune ca beneficiul så depåseascå riscul.


Ei clasificå riscurile în cercetarea stiintificå ca:
– minime: observatia, måsuråtorile antropometrice,
colectarea unei probe de urinå sau sânge în cursul tratamentului;
– mici: emotiile, punc¡iile venoase, administrårile parenterale medicamentoase;
– mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac
pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeazå
tratamentul copilului .
Riscurile cercetårii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subiec¡i prin abandon,
îmbolnåvire sau schimbarea domiciliului, care måresc costul si
micsoreazå beneficiul.

Principiile generale ale cercetarii in nursing

a. tipuri de studii
- observationale – folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte
ale sanatatii sau ale bolii
- experimentale – testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al
sanatatii sau al bolii
b. scopul – este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate
- obiectivele pot fi
- evaluarea starii de sanatate
- cercetarea istoriei naturale a boliilor
- analiza proceselor de luare a deciziei clinice
- determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului
- identificarea si evaluarea factorilor de risc
c.principiile de proiectare a unui studiu
- caracteristicile studiului
o trebuie sa includa
 stabilirea tipului de studiu care va fi folosit
 stabilirea manierei in care studiul va fi condus
- punctele forte si limitele
o fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definite
o metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul
subiectilor, colectarea datelor, analiza acestora
- consideratii metodologice majore
o selectia subiectiilor
o colectarea datelor
o analiza statica
- alte consideratii
o limitele studiului
o resursele care sunt disponibile
o constrigerile etice impuse
o populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiu

3
o costurile si riscurile care trebuie luate in considerare
d. principii folosite in evaluarea datelor studiului
- eficacitate
- eficienta
- increderea – siguranta
- validitate
- cauzalitate
- eroare sistematica
- sensibilitate
- specificitate

Instrumente de evaluare ale ingrijirilor

Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operational


Recunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiri
Asigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuate
Gestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute
- definitii MEIM
M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite,
competentele, profesionalismul
E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutiei
I = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legii
M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acord
MEIM : concepte de referinta
Personalizarea ingrijirilor
Persoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatate
Ingrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-sociale
Ingrijirea are ca scop promovarea sanatatii
Abordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinara
MEIM : Utility
Activitate de ingrijiri care nu poate fi masurata
Mijloace calculate in functie de numarul de paturi
Rolul personalului mediu:executarea si competentele tehnice
Contabilizarea activitatilor de ingrijiri
Mijloace centrate pe nevoile pacientilor
Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri,
coordonare
MEIM : concluzii
Instrument de masurare mai precis
Nu este convertit in timp
Trebuie facuta validarea internationala a EIC
Calitatea tehnica a instrumentului este foarte buna
Ofera un bun potential de exploatare
Se bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceput
Consuma putin din timpul personalului mediu
PRN(PCN) : Prezentarea instrumentului
Projet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat
de catre Charles Tilquin, Canada
Instrument de Masurare a Volumului de Ingrijiri
Necesare pentru un Client timp de 24h

4
Cuvinte cheie :
– ingrijiri necesare
– durata 24h
Metoda bazata pe ingrijirile necesare
Metoda bazata pe un MCSI
Ingrijiri curative, preventive, paliative considerate
Ingrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerate
Alte activitati de ingrijiri considerate
Aplicarea in intregul spital
Aplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..)
Limba franceza si germana
Varsta peste 30 de ani
Aplicata in Europa
Costul PRN (PCN)
Plata licentei pentru fiecare pat
Formare
Sistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per
dosar in cazul unei asistente medicale
PRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /zi
Concluzie
PRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiri
Permite o transparenta nationala si interna a nevoilor
Permite o gestionare nationala a efectivelor
Ingrijirile necesare necesita validare
Instrument cu orientare bugetara si profesionala
Instrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare.
Concluzie 2
Instrument flexibil pentru audit sau continuu
Instrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este
efectuat(dat)
Instrument care a fost reevaluat pe plan international
Evaluarea Organizarii Ingrijirilor :
Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiri
Abordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea sa
Evidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinute
Identificarea aspectelor care trebuie imbunatatite
Avantajul IEQOUS (IECOUI)
Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezenta
Reprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directe
Postulatul IEQOUS (IECOUI)
Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe,
care aplica metode si mijloace de control cu privire la
resursele unitatii, urmate de actiuni corective.
Obiectul IEQOUS (IECOUI)
Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri)
Analizarea pe baza de norme si criterii aceptate
de catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatii
Evidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilor
Utilizarea IEQOUS (IECOUI)
La nivelul intregului spital sau doar al unor unitati

5
Optica este ameliorarea calitatii si nu controlul
Nu se aplica in unitati medico-tehnice
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1
Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitatea
Permite asigurarea ca functionarea unitatii este optima
Permite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitate
Compus din indicatori care trebuie supravegheati
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2
Indicatori specifici unitatii
Indicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatii
Indicatori curenti, cotidieni, operationali
Indicatori strategici pe termen mediu si lung
Concluzie
Tinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un
tablou de bord
Organizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiri
Numai masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta

Scopul Proiectului-pilot

Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in
vederea imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu

Obiectivele Proiectului

- masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la


nivelul a 5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului
sectiilor in functie de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de
relationare si educative) si de intensitatea ingrijirilor
- masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuate
de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor pacientilor
spitalizati in functie de volumul de
munca determinat

I. Instrumentul SIIPS

Metoda consta in determinarea unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul


mediu, care ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii
pacientului, plecand de la nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient

Calculul personalului

[(Puncte SIIPS/24h/UF)*8,33]/timp de munca zilnic per agent+(timp AAI/24h/UF)/timp


de munca zilnic per agent = Nr posturi/zi/UF
Metodologia SIIPS: avantaje
nu este scumpa
permite comparatii
are un domeniu de aplicare vast:
- spital acuti (< 30 zile)
- spitalizare de 1 zi,

6
- spitalizare de lunga durata – recuperare
- ingrijiri la domiciliu, etc
metoda sintetica pertinenta si acceptabilitate bune in Romania

Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital

Pune la dispozitie informatii pentru:


- tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp)
- decizia in caz de restructurari
- analiza performantei (organizare, productivitate)
- sistemul informational (calculul costurilor)
- compararea UF intre ele

Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de:

- nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.)


- arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera,
informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de
mai mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o
baza reala
Nivel strategic
Adoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui
instrument de evaluare a ingrijirilor
Crearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea
institutiei si difuzarea metodei SIIPS la nivel institutional
Experimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acuti
Validarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel national
Nivel operational
Instruire individualizata pentru aplicarea metodei
Validarea externa a datelor inregistrate (re-lectura fiselor)
Asigurarea unei bune calitati a:
- planului de ingrijiri
- comunicarii orale in echipa de ingrijiri
- informatiilor inscrise in FO
Punerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale ingrijirilor
Dotarea fiecarei sectii cu un calculator