CERCETARE IN NURSING

Promovarea sănătății si educația pentru sănătate

- este procesul care oferă individului si colectivitățiilor posibilitatea de a

mări controlul asupra determinanților sănătății și prin aceasta și
posibilitatea de a-și ameliora sănătatea;
- promovarea sănătății reprezintă:
o un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbării

stilului și condițiilor de viață;

o o strategie de mediere între indivizi si mediu;

o o strategie nouă în domeniul sănătății și al serviciilor sociale;

- principiile promovării sănătății:

o promovarea sănătății lucrează cu oameni pentru oameni;

o este un proces ce se desfasoară în cadrul comunității locale;

o se adresează cu precădere cauzelor subiacente sănătății;

o se adresează atât individului cât și mediului înconjurător;

o scoate în evidență laturile pozitive ale sănătății;

o implică și cuprinde toate sectoarele societății;

o implicarea intregii populații la apărarea propiei sănătăți;

o dezvoltarea capacității individului de a influența , în cunoștință de

cauză factorii determinanți ai sănătății;

o modificarea mediului pentru a întări factorii ce favorizează un stil

de viață sănătos;
- educația pentru sănătate:
o se poate defini ca fiind un sistem ce include – conștința stării de

sănătate, procesul de predare/învățare, participare;

1
 o populația trebuie să participe în mod activ și constient la rezolvarea

problemelor de sănătate publică;

o face parte din viața culturală a fiecărei țări;

Metode de cercetare

Criteriile etice ale cercetării sunt: importanța pentru sănătate, validitatea

științifică, selectarea cazurilor, relația favorabilă risc-beneficiu, controlul
independent, consimțământul și respectul față de subiecți. Confidențialitatea
este importantă în protecția subiecților. Cercetarea este avizată de Comitetul de
etică.

INTRODUCERE

Cercetările biomedicale datează din secolul XIX, inițial efectuându-se la

animale și apoi au trecut la om. Primele cercetări umane s-au născut din nevoia
stringentă de rezolvare a unor cazuri disperate de intoxicații sau boli infecțioase
care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient și subiect de
cercetare. Cercetările științifice medicale au evoluat de la experimentarea unor
vaccinuri la cercetårile terapeutice, fiziopatologice și genetice, care au generat
aprige controverse mergând până la prohibiția unor cercetări terapeutice. Astfel
a devenit necesară stabilirea unor norme orientative de conduită etică pentru
protecția subiecților cercetării.

2
 CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETĂRII

În vederea avizării implementării unei cercetări s-au delimitat 7 criterii

care reprezintă standardele etice specifice pentru o cercetarea clinică. Ele
reflectă onestitatea si responsabilitatea cercetătorilor.
Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesită adaptarea la particularitățile
culturale si condițiile economice locale.

1. Importanța științifică sau socială

O cercetare medicală este etică dacă evaluarea diagnosticului, intervenției

terapeutice sau a teoriei conduc la ameliorarea stării de sănătate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testează ipoteze
care elucidează morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar
dacă nu au aplicabilitate imediatå. Unele cercetåri compară studii clinice diferite
în aceleași condiții de investigare pentru a stabili dacă implementarea cercetării
are valoare științifică, nu expune la pericole iar subiecții îi înteleg necesitatea
socială.

2. Validitatea științifică

Validitatea științificå este asigurată de numărul subiecților, de metodele de

cercetare și de analiza statistică a rezultatelor. O cercetare medicală necesită un
lot semnificativ de subiecți care să poată atesta valoarea rezultatelor și să fie
comparabile în metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justifică expunerea
subiecților, chiar dacă riscurile sunt minore. În cercetarea terapeutică se impune
un lot nul cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiecților să țină seamă
de medicația primitå anterior. Metodele de investigație să fie neinvazive, fiabile,
să recurgă la analize, teste si aparatură performantă care să nu expună subiecții

3
la riscuri. Rezultatele cercetării sunt valide dacă sunt confirmate de analize
statistice.

3. Selectarea cazurilor

Selecția cazurilor trebuie să fie satisfăcătoare, să răspundă strict obiectivelor

cercetării pentru ca rezultatele să fie generalizabile. În protocolul de cercetare se
specifică strategiile de recrutare, criteriile de înrolare, dar și criteriile de
excludere. În selectarea cazurilor se are în vedere minimalizarea riscurilor și
sporirea beneficiilor subiecților și societății. În principiu, loturile de studiu
trebuie så fie egale numeric, similare în privința beneficiilor si inconveniențelor
cooperării sociale. Cercetările terapeutice umane sunt precedate de cercetări la
animale iar studiile la copil urmează dupå studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ține seama de vârsta si sexul
subiecților . Copilul este vulnerabil în cercetarea științifică, nu poate fi exclus de
la beneficiile cercetării dar trebuie protejat de riscurile ei .

4. Relatia favorabilă risc – beneficiu

Relatia risc – beneficiu favorabilă presupune ca beneficiul să depăsească

riscul.
Ei clasifică riscurile în cercetarea stiintifică ca:
– minime: observația, măsurătorile antropometrice,
colectarea unei probe de urină sau sânge în cursul tratamentului;
– mici: emoțiile, puncțiile venoase, administrările parenterale medicamentoase;
– mari: biopsiile hepatice, pulmonare, puncțiile arteriale, cateterismul cardiac
care se fac pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizează tratamentul
copilului .

4
Riscurile cercetării cuprind și excluderea pe parcurs a unor subiecți prin
abandon, îmbolnăvire sau schimbarea domiciliului, care măresc costul și
micșorează beneficiul.

Principiile generale ale cercetării în nursing

a. tipuri de studii
- observaționale – folosesc fenomenele existente în încercarea de a
întelege aspecte ale sănătății sau ale bolii
- experimentale – testează efectul unor intervenții asupra unui anumit
aspect al sănătății sau al bolii
b. scopul – este de a asigura progresul cunoștințelor referitoare la boală și
sănătate
- obiectivele pot fi:
- evaluarea stării de sănătate;
- cercetarea istoriei naturale a boliilor;
- analiza proceselor de luare a deciziei clinice;
- determinarea și evaluarea rezultatelor tratamentului;
- identificarea și evaluarea factorilor de risc.
c.principiile de proiectare a unui studiu:
- caracteristicile studiului
o trebuie sa includă:
 stabilirea tipului de studiu care va fi folosit;
 stabilirea manierei în care studiul va fi condus.
- punctele forte si limitele:
o fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slab bine
definite;

5
 o metodele folosite în cadrul unui studiu pentru selecția și
tratamentul subiecților, colectarea datelor, analiza acestora;
- considerații metodologice majore:
o selecția subiecțiilor
o colectarea datelor
o analiza statică
- alte considerații:
o limitele studiului;
o resursele care sunt disponibile;
o constrângerile etice impuse;
o populația care în limite rezonabile se asteaptă să participe la studiu;
o costurile și riscurile care trebuie luate în considerare;
d. principii folosite în evaluarea datelor studiului:
- eficacitate;
- eficiență;
- încrederea – siguranța;
- validitate;
- cauzalitate;
- eroare sistematică;
- sensibilitate;
- specificitate.

Instrumente de evaluare ale îngrijirilor

 Măsurarea activității de îngrijire pe baza unui model restrâns pentru a fi

operațional;
 Recunoașterea și valorizarea producției de îngrijiri;
 Asigurarea posibilității de a descrie îngrijirile efectuate

6
  Gestionarea departamentului de îngrijiri pe baza informațiilor obținute
- definiții MEIM
M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie îngrijirile, cunoștințele
dobândite, competențele, profesionalismul;
E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenității, existența unui limbaj comun,
martor al evoluției;
I = Infirmiere (Îngrijiri): activitatea de îngrijiri acordate de personalul mediu,
conform legii;
M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toată lumea este de
acord;
MEIM : concepte de referință
 Personalizarea îngrijirilor
 Persoana îngrijită este actorul propriului proiect de sănătate
 Îngrijirea sănătății are în vedere dimensiunile bio-psiho-sociale
 Îngrijirea are ca scop promovarea sănătății
 Abordare a îngrijirilor pluridisciplinară și interdisciplinară
MEIM : Utility
 Activitate de îngrijiri care nu poate fi măsurată
 Mijloace calculate în funcție de numărul de paturi
 Rolul personalului mediu:executarea și competențele tehnice
 Contabilizarea activităților de îngrijiri
 Mijloace centrate pe nevoile pacienților
 Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de îngrijiri,
coordonare
MEIM : concluzii
 Instrument de măsurare mai precis;
 Nu este convertit în timp;
 Trebuie făcută validarea internatională a EIC;
 Calitatea tehnică a instrumentului este foarte bună;

7
  Oferă un bun potențial de exploatare;
 Se bazează pe îngrijiri efectuate, însă care au fost considerate necesare de
la început;
 Consumă puțin din timpul personalului mediu.

Scopul Proiectului-pilot

Punerea la dispoziție a unui suport științific și a unor rezultate empirice, de tip

descriptiv, în vederea îmbunatățirii procesului de luare a deciziilor privind
alocarea personalului mediu

Obiectivele Proiectului

- măsurarea volumului de îngrijiri acordate de către personalul mediu

pacienților îngrijiți la nivelul a 5 secții (din 2 spitale diferite) folosind
instrumentul SIIPS determinarea profilului secțiilor în funcție de structura
îngrijirilor (îngrijiri de baza, îngrijiri tehnice, îngrijiri de relaționare și
educative) și de intensitatea îngrijirilor
- măsurarea activităților aferente îngrijirilor (AAI) efectuate
de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea
îngrijirilor pacienților spitalizați în funcție de volumul de munca determinat

I. Instrumentul SIIPS

Metoda constă în determinarea unui indicator al îngrijirilor directe acordate

de personalul mediu, care oferă o apreciere globală și sintetică a îngrijirilor din
timpul spitalizării pacientului, plecând de la nevoia de îngrijiri în cazul acelui
pacient

8
Calculul personalului

[(Puncte SIIPS/24h/UF)*8,33]/timp de munca zilnic per agent+(timp

AAI/24h/UF)/timp de munca zilnic per agent = Nr posturi/zi/UF
Metodologia SIIPS: avantaje
 nu este scumpă
 permite comparații
 are un domeniu de aplicare vast:
- spital acuți (< 30 zile)
- spitalizare de 1 zi,
- spitalizare de lungă durată – recuperare
- îngrijiri la domiciliu, etc
 metodă sintetică pertinentă și acceptabilitate bună în România

Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital

Pune la dispoziție informații pentru:

- tabloul de bord (sinteza activității și evoluția în timp)
- decizia în caz de restructurări
- analiza performanței (organizare, productivitate)
- sistemul informațional (calculul costurilor)
- compararea UF intre ele

Dotarea cu personal in Romania depinde deopotrivă de:

- nevoia de îngrijiri a pacientului (vârstă, patologie, etc.)

- arhitectură și de structura secției/spitalului (toaletă în cameră,

9
informatizarea unor funcții,etc.) 4 din cele 5 secții participante la Proiectul-pilot
au nevoie de mai mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa
nu fie fundamentate de o bază reală
Nivel strategic
Adoptarea unor criterii de alocare a personalului în funcție de rezultatele
aplicării unui instrument de evaluare a îngrijirilor
Crearea unui climat favorabil valorizării activității cadrelor medii de către
conducerea instituției și difuzarea metodei SIIPS la nivel instituțional
Experimentarea metodei SIIPS și în afara spitalelor de acuți
Validarea și difuzarea metodei SIIPS la nivel național
Nivel operațional
Instruire individualizată pentru aplicarea metodei
Validarea externă a datelor înregistrate (re-lectura fișelor)
Asigurarea unei bune calități a:
- planului de îngrijiri
- comunicării orale în echipa de îngrijiri
- informațiilor înscrise in FO
Punerea la dispoziție a unui catalog de definiții ale îngrijirilor
Dotarea fiecărei secții cu un calculator

10