REFERAT

ELEV : gheorghe alexandra

PROFESOR : PETRE DANIELA

CERCETAREA ÎN
NURSING
 Cercetarea ştiinţifică este o formă de investigare bazată pe raţionament
sistematic,necesară în toate compartimentele activităţii umane, o manieră ştiinţifică de
cunoaștere caracterizată prin autocorectare, specifică îngrijirii pacientului. Trecerea de
la rutină la practica bazată pe evidenţa clinică şi dovezile ştiinţifice presupune mai mult:
informare continuă, cunoaşterea raţionamentelor ce stau la baza activităţii zilnice având
drept rezultat îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor acordate.
Cercetarea în nursing are anumite caracteristici care o diferenţiază de alte
domenii; este o cercetare a aspectelor activităţii profesionale în strânsă legătură cu
sarcinile, atribuţiile şi responsabilităţile asistentelor medicale cu studii superioare, având
drept obiectiv îmbunătăţirea cunoştinţelor şi adoptarea unei atitudini academice. Toate
acestea se vor reflecta în atingerea unui standard înalt de profesionalism în serviciile de
nursing.
Dezvoltarea profesională, clinică şi dezvoltarea în plan personal sunt motive ce
ar trebui să stea la baza înţelegerii şi aplicării rezultatelor cercetării ştiinţifice.
Ce reprezintă cercetarea pentru nursing?
 constituie baza de selectare a cunoştinţelor transmise de educatorul/ formatorul
în
nursing
 este un model cadru pentru procesul de nursing
 este un impuls şi o direcţie pentru conceptualizare în nursing (ghiduri,
protocoale)
 este o reprezentare conceptuală a realităţii, o formă clar abstractă ce reconstituie
realitatea.
Metodele de cercetare în nursing sunt specifice scopului pe care cercetătorul /
autorul îl vizează; metodologia include aspecte referitoare la dimensiunea, tipul lotului
de studiu, mijloacele de cercetare, colectare, prelucrare şi analiză a datelor .
Cea mai practică clasificare a metodelor de cercetare:
1. Studiu descriptiv
2. Studiu experimental
a) grup experimental şi de control
b) variabile independente şi dependente
 c) trial randomizat de control 10
3. Studiu participativ / de acțiune
Studiile pot fi deasemenea:
- studiile cantitative
- studiile calitative
- studiile mixte (cantitative şi calitative)
Mijloacele de cercetare în nursing includ: chestionare, înregistrări audio şi video,
interviul (structurat, semistructurat şi nestructurat ), tehnici de observaţie
(comportamentală sau fiziologică, directă sau indirectă; pasivă - nonparticipativă sau
activă – participativă)
Modelul de cercetare caută să scoată în evidenţă idei / ipoteze, ducând la formarea
viziunii şi a scopului global.
Funcţia atribuită modelului de cercetare este de a:
genera ipoteze
da directive pentru dezvoltarea cercetării
ghida (orienta) culegerea datelor

Având în vedere apariţia unor cerinţe crescute privind informaţiile, profesorii de nursing
orientează studenţii să-şi însuşească metodele de studiu, folosirea gândirii, căile de
selectare a informaţiilor, să aplice cunoştinţele în practică şi deasemenea să formulize
ipoteze pentru viitoare studii de cercetare.

În concluzie, cercetarea în nursing este utilă pentru înţelegerea conceptelor, modelelor

specifice nursingului, a mediului de acţiune şi complexitatea situaţiilor de nursing în
practica profesională.

ISTORIA NURSINGULUI

Nursingul este o ştiinţă şi tot o dată o artă,iar pentru a practica această profesie este
nevoie de empatie şi multă dăruire faţă de oamenii bolnavi.

De a lungul istoriei nursingului au existat trei etape:

prima etapă - bazată pe vraci şi autoîngrijire 11

a doua etapă - spiritualitatea creştină
a treia etapă - începutul structurării profesiei de nursing şi principiile de îngrijire.
 Bazele profesiei de asistent medical şi al procesului de îngrijire au fost elaborate de
Florence Nightingale, Virginia Henderson, Mary Secole şi alţi înaintaşi. În concluzie,
nursingul s-a dovedit a fi o profesie bazată pe un sistem propriu de cunoştinţe ce
dispune de concepte şi teorii specifice în îngrijirea bolnavului.

Această profesie este:

 autonomă (chiar dacă multe din rolurile sale sunt delegate)

 de sine stătătoare, cu funcţii şi responsabilităţi proprii, pentru a face faţă tuturor
problemelor şi cerinţelor.

TEORII ŞI MODELE ÎN NURSING

În domeniul îngrijirii bolnavului, fie că este vorba de model sau teorie, se iau în discuţie
aceleaşi concepte şi anume:

• Fiinţa umană
• Mediul înconjurător
• Sănătate / boală

Teoreticienii nursingului au definiţii proprii ale fiecăruia dintre aceste concepte.

Structura ştiinţei arată că teoriile sunt instrumente intelectuale; cadrele

conceptuale sunt divizate deliberat pentru cercetare sau experiment (Ernest
Nagel 1961). Dacă nursingul este o ştiinţă, atunci nursele 13 ar trebui să fie
conştiente asupra caracteristicilor ştiinţei care promovează metode de dezvoltare
ale bagajului sistematic de cunoştinţe în nursing.

În concluzie, teoriile şi modelele sunt utile pentru a ajuta la înţelegerea omului, a

mediului lui şi complexitatea situaţiilor de nursing în practica profesională.