Nursing comunitar

SL. DR. Justin Aurelian

FMAM – UMF “Carol Davila”

• Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala,

angajare si devotament pentru oameni si sanatatea lor.
• Sanatate publica - stiinta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi
viata • Strategii:
❑controlul imbolnavirilor,
❑educarea in vederea pastrarii igienei personale,
❑organizarea de servicii medicale si de nursing pentru stabilirea
diagnosticului si aplicarea tratamentului preventiv,
❑dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura fiecaruia un
standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a
cresterii duratei de viata a individului.
• Hanlon si Picket (1979) defineau relatia dintre starea de sanatate a
individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: " Sanatatea este o
expresie a functionarii fiziologice si psihologice efective a persoanei.
• In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem de ingrijire conditionat
de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru
 privat sau public".
• Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele
oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala.
• Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele
omenesti.
• In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de
componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea
asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale
vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
• Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti factorii
care afecteaza oamenii din interior si exterior.
Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali
interni/externi. Conceptul de mediu include de asemenea aspectele
 intelectuale, psihologice si interpersonale ale individului care pot influenta
reactiile ambientale.
• Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua
dinamica si schimbare. Ea este dependenta de modul in care individul se
adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. Deoarece teoreticienii
nursingului cred ca sanatatea este influentata de multi factori, definitiile
date acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte
concepte.
• Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea
practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si
evaluare pe baza planului de nursing.
• Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe
pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai
contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familial,
 comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent.

Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea

individuala".
• Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute
persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa
traiasca demnitate cu propriile infirmitati.
In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de
nursing comunitar:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si
sistematica. 2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing. 5.
Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a
recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa-si mareasca potentialul de sanatate. 7. Progresul
pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.
8. actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor
scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.

Integrarea
• Una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa
cu celelalte serviciile de sanatate mintala.
• Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si
recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in
raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a
valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
• Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor
 economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de
sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un
privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Formele nursingului
• Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate
indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor
cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita
ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi
specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire
ale clientului.
• Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case
 de ingrijire si programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la
domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Regulile nursingului comunitar
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune
conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea
nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca
scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte
2. Agentiile de nursing comunitar au
integrala a programelor de sanatate publica.
definite foarte clar obiectivele si scopurile
serviciilor lor. 3. Un grup de cetateni
activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de
nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la
resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de
ingrijire.
Regulile nursingului comunitar
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt
parti integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de
sanatate in comunitate.
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face
evaluari periodice privind de sanatate a comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna
functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei
in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de
sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului
responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
Regulile nursingului comunitar
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal
calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de
educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire
profesionala perioadica.
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor
comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie,
celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de
a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si
continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
• Asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor.

Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric,
datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi
singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor
cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a slava multe vieti, nu a
impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor
semnificative interventii de reabilitare resocializare.
• In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai
oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire. • Odata
 membrilor
ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a
familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea
zilnica a acestuia,
devine responsabila si
pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea
pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate
deveni responsabila pentru
sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de
munca.

DEFINIREA INGRIJIRILOR DE
SANATATE COMUNITARA
Definitia A.N.A. (American Nurses Association) :
•„Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a
educarii in domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula
 sanatatea populatiei.
• Ingrijirile au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata asupra
individului, a familiei sau a grupului si contribuie astfel la sanatatea intregii

populatii a zonei respective (sau oras). • Nursa aplica diverse metode pentru
coordoneaza activitatea in acest domeniu si
a mentine si stimula sanatatea,
stimuleaza continuitatea.
Scopul ei este si acela de a-i apropia pe indivizi,
familie sau diverse grupuri. • Din aceasta definitie reiese ca interventiile
nursei nu se orienteaza doar
spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, afectiv si fizic al
acestora.
• Elementele practicii sanatatii comunitare:
1. Promovarea unui stil de viata sanatos.
2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si
indirecte.
3. Promovarea recuperarii.
4. Sprijinirea serviciilor comunitare.
5. Susţinerea serviciilor primare de ingrijire a
sanatatii. 6. Aprecierea nevoilor si evaluarea
serviciilor.
Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate:

• activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate,

• scopuri si obiective clare,
• integrarea cetăţenilor in servicii pentru intreaga comunitate,
• familia ca unitate de baza,
• promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate,
• implicarea familiei si indivizilor in luarea deciziei,
• aprecierea periodica si continua a starii de sanatate,
• buna pregatire a asistentului medical,
• asistentul - membru activ al echipei de ingrijire,
• acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale,
• utilizarea inregistrarilor,
• dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare,
• supravegherea personalului de ingrijire,
• planificarea programelor de educatie continua si asumarea responsabilitatii.

Rolul familiei
• Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice
 persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la
domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire,

adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea

medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de
specialitate.
• Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea
(cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot
asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel
dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin
crearea de legaturi intre client si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i

pot
fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.
• In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice
ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor
indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu.
 Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru
este acceptat de client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de
ordin psihic prin:
1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea,
evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat
rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau
procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit
de stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante. 3)
Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de
starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin
deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija
semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela
juridica.
Esecuri
• Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de
ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate,
incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice
fiecarui pacient si familiei sale.
• Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau
negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati
speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea
asistentei.
• Procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic, adaptabil la
cerinţele individului şi trebuinţele societăţii, mentinându-şi nealterat
obiectivul principal, obţinerea unei mai bune stări de sănatate pentru

individ, familie, comunitate.

• Astăzi procesul de nursing a căpătat valenţe noi, rolul asistentului medical
a devenit mai complex, în sensul lărgirii sferei de activitate, una dintre
îndatoriri fiind aceea "de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică

adecvată pentru răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate

actuală sau potenţială”.
• În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul, dar el nu mai este
perceput simplist doar ca un individ ce suferă de o anumita boală, ci este
apreciat holistic ca o persoană cu necesităţi fizice, emoţionale, psihologice,
 intelectuale, sociale şi spirituale.
• Holism (DEX): conceptie care interpreteaza teza ireductibilitatii intregului la
suma partilor sale, socotind drept "factor integrator" al lumii un principiu
imaterial si incognoscibil.
• Domeniul in care se aplica cel mai frecvent termenul de holism este cel
medical. Totusi, este constructiv sa il aplicam in toate planurile existentiale
si mai ales in cel spiritual.
• Aceste necesităţi inter-relaţionează, sunt interdependente, de egală
importanţă şi reprezintă fundamentul intervenţiilor asistentului medical ce
va trebui să se adapteze la o infinitate de reacţii, manifestări, trăiri, relaţii
interpersonale, generate de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor
implicaţi şi de specificul situaţiei concrete în care îşi desfăşoară activitatea.
Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei
principale ce stau la baza susţinerii ştiinţifice a desfăşurării procesului de
nursing:
• individul este un tot unitar caracterizat prin integritate şi el reprezintă mai
mult decât suma părţilor sale componente;
• individul este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător,
schimbând materie şi energie cu acesta;
• evoluţia fiziologică a individului este ireversibilă şi unidirecţională în timp
şi spaţiu;
• individul uman se caracterizează prin capacitate de abstracţie, imaginaţie,
senzaţii, emoţii.
Rolul asistentului medical:
•asistentul medical reprezintă un element important al echipei
medicale;
•asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe
 bine stabilite;
•activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a
îmbolnăvirilor, în prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor şi
promovarea stării de sănătate;
•rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a
comunităţii (promovarea sănătăţii, educaţia pentru sănătate).
Procesul de îngrijire lucrează cu trei concepte esenţiale – omul, sănătatea şi
boala. • Omul
- este o fiinţă unică , unicitatea fiind dată de nevoile psihologice, sociale şiculturale ce se
alătură nevoilor de bază, biologice ale supravieţuirii. Asigurarea exclusivă numai aanumitor
nevoi, excluzând alte aspecte , duce inevitabil la un eşec terapeutic.
• Sănătatea
- definită conform OMS, ca o stare de bine fizic, mintal şi social, ce nu constănumai în absenţa
bolii sau a infirmităţii.Raportată la boală, sănătatea reprezintă ansamblul forţelor biologice,
fizice, afective, psihice şi sociale, mobilizate pentru a înfrunta, a compensa sau a depăşi boala.
• Boala
- reprezintă ruperea echilibrului sau a armoniei individului, prin apariţia uneisuferinţe fizice,

psihice sau prin apariţia unei dificultăţi de adaptare la o situaţie nouă, provizoriesau definitivă
în existenţa individului.

Concepte de bază corelate

• Sănătatea se obţine prin facilitarea procesului natural al organismului de a funcţiona; •
Preocuparea primară a asistentului medical este de a menţine un mediu sănătos; •
Îngrijirile de bază menţin sau spijină adaptările persoanei prin participarea sa activă; •
Îngrijirea persoanei reprezintă obiectivul practicii nursingului şi este un proces interactiv;
• Persoanele sunt sisteme deschise care interacţionează cu mediul;
• Ţinta nursingului o constituie o persoană şi creşterea răspunsului ei adaptativ; •
Preocuparea nursingului o reprezintă o persoană şi acţiunile ei de autoîngrijire; • Îngrijirea
implică promovarea unei interacţiuni optime între om şi mediu; • Fiinţa umană este un
întreg ireductibil care nu poate fi înţeles reducându-l la părţile componente;
• Fiinţa umană şi mediul sunt câmpuri de energie care interacţionează unele cu altele şi
care converg constant către potenţialele lor maxime.
• Nursingul centrat pe pacient semnifică îngrijiri de bază individualizate;
fiecare om este un individ unic, şi astfel el solicită o serie de abilităţi unice,
de tehnici şi idei special desemnate lui.
Myra Levin a elaborat o teorie unică care prevede:
-Intervenţia nursing este bazată pe conservarea energiei individuale a
pacientului;
-Intervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii structurale
individuale a pacientului;
-Intervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii personale

individuale a pacientului; -Intervenţia nursing este bazată pe conservarea

integrităţii sociale individuale a pacientului.
• Ideea de bază a tuturor conceptelor este aceea că îngrijirea persoanei reprezintă obiectivul
practicii nursingului şi este un proces interactiv.
• Definiţia elaborată de Consiliul Internaţional de Nursing: „Nursingul, ca parte integrantă
asistemului de asistenţă socială, cuprinde ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi îngrijirea

bolnavilor fizici, mentali, ca şi a celor infirmi ( handicapaţi) de toate vârstele, în toate formele de
asistenţă socială şi aşezări comunitare”.
Din această definiţie reiese că:
-Intervenţiile nursing cuprind şi mediul social, afectiv şi fizic al pacientului;
-Asistentul medical coordonează activităţile de menţinere a sănătăţii;
-Stimulează continuitatea acestor activităţi.

• Scopul nursingului este acela de a acorda îngrijiri cu rol în păstrarea sau restabilirea independenţei
conserve sau să-şi
individului pentru satisfacerea nevoilor proprii. Persoana va fi ajutată să-şi
restabilească independenţa sa, astfel încât să-şi poatăsatisface nevoile singur.
Se va favoriza
vindecarea şi se va asista muribundul spre un sfârşit demn.