PROIECT DE ABSOLVIRE

 
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

OSTEOPOROZĂ
 Argument

 Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecțiune, ca temă de studiu, este și
importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice, perioadei
de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.
  
 Osteoporoza este o patologie importantă, cu multiple modalităţi de manifestare, având
uneori consecinţe nefaste asupra pacienţilor.
 Ajutorul acordat în aceste prime ore este foarte important din punct de vedere tehnic și
moral.
 Boala constiuie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specialită ți (interniști,
ortopezi, fiziologi și reumatologi) cât și pentru cadrele medii sanitare datorită ajutorului
pe care îl acordăm în faza de prespitalizare.
 Pe perioada celor 3 ani de studiu am reuşit să-mi acumulez cunoştinţe necesare despre
această afecţiune astfel pus în situaţia de a acordă îngrijirile necesare unui pacient care
suferă de Osteoporoză , să nu întâlnesc piedici în scopul redării acestuia în cel mai scurt
timp, familiei şi societăţii.
 Astfel, sper că această lucrare să-mi fie de mare ajutor în viitoarea mea profesie de
asistent medical generalist , pentru a opta în orice situaţie şi de a preveni recidivele bolii
şi dacă este posibil chiar să-i dezvolt capacităţile fiziologice şi psihologice.
  
 Scheletul uman

 Scheletul uman este constituit din două tipuri de os: cortical şi trabecular
(spongios).
 Ţesutul osos are trei mari funcţii:
 - serveşte ca suport, protecţie şi locomoţie;
 - constituie un rezervor de ioni necesar pentru multiple funcţii ale corpului ( Ca,
Mg, Na, carbonat, fosfor etc);
 - conţine ţesutul hematopoetic
 
 Oasele sunt organe vii, active ale corpului, în continuă schimbare şi înnoire,
strâns implicate în întreg metabolismul: adică in modul de funcţionare a
organismului din punct de vedere chimic.
 Caracteristica cea mai importantă a osului este rigiditatea:
 Daca oasele ar fi fost la fel de flexibile ca alte ţesuturi, am fi fost o masă fără formă.
 Daca oasele ar fi avut o structură in totalitate solidă, ar fi fost mult prea grele.
 Secretul oaselor consta In structura lor, care este diferită de a oricărui alt ţesut.
 Fiecare os este compus dintr-o parte numită cortex şi partea trabeculară.
 Definitie

 Osteoporoza reprezinta o boală scheletică sistemică ce se caracterizează printr-o

masă osoasă scazută cu deteriorarea microarhitecturii ţesutului osos, având ca
urmare creşterea fragilităţii osoase şi susceptibilitatea la fracturare.
 Clasificare

 Cauzele ce duc la aparitia osteoporozei sunt reprezentate de creşterea resorbtiei

osoase la care se asociază o rată scăzută de formare a ţesutului osos.
 Histologic se diferenţiază 2 mari tipuri de osteoporoză:
 Osteoporoză tip 1–afectează osul trabecular, spongios. Este întâlnit mai des la
femei în perioada postmenopauza. Are la baza modificări ale hormonilor sexuali
care se poate corectă prin suplimentare de hormoni. Din cauza acestui tip de
osteoporoză apar mai frecvent fracturi şi tasări ale vertebrelor.
 Osteoporoză tip 2—este afectat în egală măsură şi osul trabecular dar şi osul
cortical. Incidenţa acestui tip de osteoporoză este apropiată la femei comparativ cu
bărbaţii, a cărui cauza de apariţie este considerat a fi secreţia crescută de PTH. Sunt
observate mai frecvent fracturile de sold.
 Simptomatologie

 De cele mai multe ori este putin probabil să existe vreun simptom care să poată fi
recunoscut, iar examenele radiologice nu vor evidenţia pierderile de ţesut osos
decât atunci când au atins cel puţin 40 la sută.
 Simptomele imediat aparute ale fracturilor de şold pot consta în : durere de şold
resimţită în funcţie de gradul traumatismului; imposibilitatea de asta în picioare;
piciorul este răsucit spre exterior.
 Simpomele fracturii lui Colles constau în durere acută; sensibilitate; inflamaţie;
limitarea mişcărilor; articulaţia pumnului are o formă neobişnuită.
  
 În formele avansate de osteoporoză vertebrală pot apărea şi dureri
cervicocapsulare şi toracice de origine statică.
  
 Pacientii cu osteoporoză dureroasă sunt adesea obosiţi, slăbiţi, astenici, irascibili;
uneori deprimaţi, intervenind şi o componentă nevrotică.
 Investigatii

 Examenul radiologic
 - radiografia clasică a coloanei vertebrale reprezintă examenul cel mai accesibil,
chiar dacă ea nu permite un diagnostic precoce al osteoporozei.
 - puţin sensibil deoarece este necesară o reducere substanţială a masei osoase
pentru a fi vizibilă pe radiografii;
 - evidenţiază fracturile.
 Osteoporoza se recunoaşte radiologic printr-o hipertransparenţă difuză a rahisului,
însoţită detaşări vertebrale.
 DEXA - dubla absorbţiometrie cu raze X - la nivelul coloanei lombare sau a
şoldului
 Permite măsurarea cantităţii totale de calciu din organismul uman prin iradierea
corpului cu neutroni şi examinarea calciului.
 Echografia a început să fie folosită şi pentru studiul densităţii osoase.
 Tratament

 -Estrogenii şi doze mici de progesteron şi de androgeni micşorează ritmul

pierderii osoase la femeia în perioada de perimenopauză.
 Bifosfonaţii
 Aceştia inhibă puternic resorbţia osoasă la nivelul osteoclastelor, prin urmare cresc
DMO.
 Alfacalcidolul
 Acţionează ca un reglator al metabolismului calcic şi fosfatic.
 Tratamentul igienodietetic
 Se recomandă mersul pe jos, pe distanţe iniţial mici, cu o creştere progresivă a lor şi
cu o intensificare a ritmului.
 Alimentaţia va fi bogată în lapte şi derivaţi, adesea asociată şi cu un supliment de
calciu.
 Tratamentul medicamentos
 Medicamentele folosite în tratarea osteoporozei se împart în două clase, în funcţie
de mecanismul lor de acţiune:
 Medicamente antiresorbtive care inhibă resorbţia osoasă: estrogenii, calcitonina,
bifosfonaţii;
 Internarea

 Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţă bolnavului; el se

desparte de mediul sau obişnuit şi este nevoit să recurgă la ajutorul unor oameni
străini.
 Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii
internaţi sunt înscrişi la Biroul serviciului de primire în registrul de internări, unde
se completează şi foaia de observaţie clinică cu datele de identitate ale bolnavului.
 Bolnavii vor fi examinaţi la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau însoţitor şi le va notă în foaia de observaţie, stabilind
diagnosticul prezumtiv necesar şi din punctul de vedere al dirijării bonavului în
secţiile de spital. În vederea examinării clinice, efectuată de medicul de garda,
asistenţă medicală ajută bolnavul să se dezbrace.
  CAZ CLINIC

 Nume: L
 Prenume: M
 Sex: masculin
 Vârsta: 42 de ani
 Domiciliul:
 Ocupaţia: şofer
 Starea civilă: căsătorit, are 2 copii
 Religie: ortodoxă
 Data internării: 23.03.2020 ; ora: 8.00
 Alergic la: nu prezintă reacţii alergice
 Obişnuinţe: - fumează 15 ţigări /zi
 - consumă alcool ocazional
 - consumă 3 ceşti de cafea/zi
 Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă
 Antecedente personale: - apendicectomie la 11 ani
 - boli infecţioase ale copilăriei.
 Condiţii de viaţă şi muncă: relative bune.
 Comportament faţă de mediu: orientat temporo-spaţial.
 Diagnostic de internare: fractură de col chirugical humerus drept cu deplasare.
 Intervenţie chirurgicală:
 tehnica operatorie: osteosinteză cu bară blocantă
 boala pentru care s-a efectuat fractură de col chirugical humerus drept cu deplasare.
 Data intervenţiei: 24.03.2020, ora 8.30
 Motivele internării: durere de intensitate mare la nivelul humerusului drept, impotenţă funcţională
totală a membrului superior drept.
NEVOIA DE A BEA Pacientul să fie Respect orele meselor. Medicul recomandă: Până la ora 18 pacientul a consumat supă
SI A MANCA echilibrat hidro- Ajut pacientul să bea şi să Regim hidric începând de zarzavat, brânză de vaci 200 mg.
  electro-litic, se alimenteze adecvat. cu ora 18, seara Hidratare 2500 ml ceai.
Dificultatea în a se nutriţional şi Asigur un climat cald, dinaintea intervenţiei De la ora 18 regimul alimentar va fi hidric
alimenta şi hidrata caloric: 2500 ml confortabil. chirurgicale. format din ceai şi apă.
singur datorită lichid/zi, 25k Informez pacientul să nu
imobilităţii cal/kg corp/zi. consumenimic în dimineaţa
membrului superior intervenţiei.
drept manifestată
prin imotenţa
membrului superior
drept.

NEVOIA DE A-SI Să prezinte Pregătesc câmpul operator   Tegumente şi mucoase curate. S-a efectuat
PASTRA tegumente şi la nivelul tegumentului prin pregătirea tegumentului pentru intervenţia
TEGUMENTELE mucoase curate. raderea piloziţăţii şi chirurgicală.
CURATE dezinfecţia tegumentului cu
  betadină.
Deficit de Izolez patul cu paravan.
autoîngrijire din Acopăr pacientul lăsând
cauza imobilizării în accesibilă regiunea genital.
aparat gipsat Fac toaleta organelor genital
manifestată prin externe. Îmbrac mănuşile de
incapacitatea de ase cauciuc. Schimb lenjeia de
spăla singur. pat şi de corp.
 Concluzii

 Indiferent de tratamentul ales, recuperarea este foarte importantă după o fractură

  
 Atunci când medicul permite, pacientul poate începe să-şi mişte membrul afectat, să facă kinetoterapie,
iar programele de exerciţii fizice la domiciliu sunt şi ele la fel de importante. Efectuarea în mod regulat a
acestor exerciţii este esenţială.
  
 Este posibil că fortificarea muşchilor din jurul membrului până la un nivel suficient care să permită
mersul pe jos fără şchiopătare şi reluarea activităţilor obişnuite să dureze câteva luni.
 Exerciţiile fizice sunt cele care fac diferenţa, cu condiţia să fie efectuate în mod regulat.
  
 În funcţie de specificul fracturii, medicul poate stabili dacă pacientul se poate sprijini pe partea afectată.
El va permite pacientului să înceapă să pună presiune pe partea facturată dacă se constată că această
este destul de stabilă pentru a permite acest lucru.
  
 Imobilizarea
  
 Iniţial, majoritatea fracturilor se imobilizează într-o atelă gipsată pentru a permite reducerea inflamaţiei.
Ulterior, este posibil că fractură să fie imobilizată în aparat ghipsat.
 Chiar şi după vindecarea fracturii, doctorul poate recomandă purtarea unui bandaj elastic pentru glezna
timp de câteva luni în timpul practicării sporturilor.
