ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DIN CADRUL COLEGIULUI NATIONAL “TRAIAN LALESCU”, REȘIȚA

ÎNGRIJIREA COPILULUI CU
ARTRITĂ REUMATOIDĂ

Candidat: Țogoe Roxana-Adelina

Clasa/Anul: IIIB-AMG, 2022
Calificare profesională: Asistent Medical Generalist
Îndrumător proiect: Dr. Cozma Georgeta-Doina
 ANATOMIA SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR
Sistemul osos alcătuiește scheletul care este format din oase și
încheieturi și este structura de bază ce susține corpul
uman.Scheletul uman este format din 206 oase separate,unite între
ele prin diferite articulații.
Articulațiile realizează legături mai mult sau mai puțin mobile
între două sau mai multe segmente osoase, prin cartilaje și
ligamente, țesuturi elastice, conjunctive, foarte rezistente care se
inseră pe oase.
Se cunosc două mari categorii de articulații:
 sinartroze, care realizează continuitate între segmentele osoase;
 diartroze care creeaza o discontinuitate între capetele oaselor.
Tipurile de mișcări în articulații:
 Flexie-Extensie;
 Abducție-Adducție;
 Rotație-Mișcare;
 Circumducție;
 Pronație-Supinație.
Principalele tipuri de articulaţii din organism:
 Articulațiile coloanei vertebrale;
 Articulația genunchiului;
 Articulația mâinii;
 Articulația gleznei;
 Articulația cotului;
 Articulația scapulo-humerală;
 Articulația coxofemurală.
 ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ

Artrita reumatoidă juvenilă se caracterizează prin

sinovită cronică asociată cu manifestări
extraarticulare,sistemice și variate.
Incidența ARJ este în creștere (113 cazuri la 100.000
copii între 0-16 ani) și se estimează că cca 5 % din
artrita reumatoidă a copilului are debut în copilărie.
 ETIOPATOGENIE

 Etiologia
Cauza este necunoscută.
 Patogenia
Sinovita: hipertrofia, hiperplazia ţesutului subsinovial;
Pannus:escaladarea procesului inflamator având ca
rezultat eroziunea progresivă a articulaţiei (cartilaj+os);
HLA-DR4:poliartrită;
HLA-DR5, HLA-DR8: oligoartrită.
 DIAGNOSTIC CLINIC
Se descriu 3 forme clinice:
 Artrită reumatoidă sistemică;
 Artrită reumatoidă pauciarticulară: cu iridociclită
cronică și sacroileită;
 Artrită reumatoidă poliarticulară.
Artrită reumatoidă sistemică
Manifestările articulare sunt prezente la cei mai mulți
copii încă de la debut sau după câteva săptămâni ori
luni, fiind mascate inițial de fenomene sistemice.
 DIAGNOSTIC CLINIC

Artrita reumatoidă pauciarticulară

Manifestări articulare – ce afectează maxim 4
articulații, de regulă articulațiile mari mai ales ale
extremităților inferioare, purtătoare de greutate
(gleznă, genunchi, șoldul fiind de obicei “cruțat”).
Artrita reumatoidă poliarticulară
Manifestări articulare – prind cel puțin 2 articulații,
dar s-au descris până la 20-40 de articulații afectate.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 VSH, Proteina C- reactivă, fibrinogenul, Complementul seric,
sunt pozitive de la început;
 ASLO normal;
 Hemoleucograma evidențiată : anemia, leucocitoză 10.000-
20.000/mm3 și neutrofile;
 Anticorpii antinucleari sunt prezenți la cca 90% dintre copii cu
forma pauciarticulară;
 FR evidențiază prin hemoglutinare;
 Celulele lupice prezente;
 Lichidul sinovial este tulbure cu conținut proteic crescut;
 Examene radiologice: Radiografia toracică, EKG,Examenul
oftalmologic, RMN.
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
 Lupus Eritematos Sistemic;
 Dermatomiozită;
 Sclerodermie;
 Spondiloartropatii;
 Boala Kawasaki;
 Vasculite;
 Sindromul Reiter;
 Sindromul Sharp

 Artrite (reactive);

 Sinovită, osteoartrită, (artrite septice, osteomielită,

boala Lyme).
 Purpură reumatoidă;
 EVOLUȚIE
Diferă în raport de forma clinică.
• Forma sistemică
Manifestările extraarticulare sunt autolimitate (în medie 6 luni), dar
poate recidiva, rareori după 16 ani;
• Forma pauciarticulară
Debut înainte de 4-6 ani, cu predilecție la fete, este ușoară în cca 80%
din cazuri, dar este agravată de iridociclita cronică ce apare la 1/3 din
cazuri în primii 5-10 ani de la debut.
• Forma poliarticulară

Cu FR prezent, are o evoluție mai prelungită, cu riscuri funcționale

mai mari, prin prezența nodulilor reumatoizi sau cu apariția precoce
a unei artrite specifice (coloana cervicală și șoldul).
 PROGNOSTIC
Complicații specifice:
• sindromul activării macrofagelor, complicație rară în forma
sistemică cu anemie, trombocitopenie și leucopenie.
Complicațiile ortopedice includ:
• contracturi în flexie la genunchi, șold și pumni care impun

controlul medical al artritei, protezarea cu atele adecvate și

programe de fizioterapie, care să permită lungirea
tendonului afectat.
Complicațiile psihologice:
• includ neurmarea cursurilor școlare și socializarea; pot
răspunde favorabil la consilierea facută de specialiști în
domeniu;
 TRATAMENT
Tratamentul igieno-dietetic
• dietă cu restricții lichidiene și hiposodată, cu aport sporit
de microelemente (în prezența semnelor de osteoporoză
și tratament cronic cu glucocorticosteroizi).
Tratamentul medical
• medicație antiinflamatoare ( Diclofenac, Ketorol,
Naproxen, Piroxicam, Tenixicam);
• fizioterapia;
• repausul:
• psihoterapia, ocazional pot fi necesare intervenții
ortopedice, oftalmologice, stomatologice.
 ÎNGRIJIRI GENERALE ÎN ARTRITĂ REUMATOIDĂ
JUVENILĂ

• Supravegherea funcțiilor vitale prin monitorizarea:

respirației, temperaturii corporale, pulsului, tensiunii
arteriale, saturației în oxigen a sângelui, diurezei și
scaunului.
• Alimentația copilului cu Artrită reumatoidă trebuie să țină
cont de subtipul bolii:
• dietă cu restricții lichidiene și hiposodată, cu aport

sporit de microelemente (în prezența semnelor de

osteoporoză și tratament cronic cu glucocorticosteroizi).
• Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului;
• Recoltarea produselor biologice și patologice;
ÎNGRIJIRI GENERALE ÎN ARTRITĂ REUMATOIDĂ
JUVENILĂ

• Tehnicile impuse de diagnosticul de Artrită

reumatoidă juvenilă:
• Electrocardiograma (EKG);
• Puncția venoasă;
• Hemoleucograma.
• Educație pentru sănătate și profilaxia bolii
 CAZUL 1
• Pacienta S.T de 50 ani, se internează în spital pentru
investigații și tratament în data de 02.02.2021 acuzând dureri
cu caracter inflamator articulaţii coate, umeri, redoare
matinală şi impotenţă funcţională la mobilizare și mers.
• Diagnostic de internare: Artrită reumatoidă seropozitivă
stadiul IV formă persistentă.
• După o internare de 4 zile constând în program de recuperare
complex, pacienta a avut o evoluţie uşor favorabilă .Se
recomandă regim igieno-dietetic şi mijloace educaţionale
(dietă normocalorică, normosodată și tratament
medicamentos: Aflamil, Diclofenac, Piroxicam, unguent
antialgic, vitaminoterapie, anxiolitice), electroterapie cu efect
antialgic și kinetoterapie.
 CAZUL 2
• Pacientul I.C în vârstă de 11 ani se prezintă pe secția de
reumatologie împreună cu părinții în data de 07.03.2022 având
urmatoarele simptome: febră,rash cutanat la nivelul
trunchiului și membrelor cu impotență funcțională parțială
(merge cu sprijin);
• Diagnostic de internare : Artrită reumatoidă juvenilă –
forma poliarticulară cu factor reumatoid negativ
• După o internare de 4 zile, evoluția pacientului este
favorabilă.Se recomandă regim igieno-dietetic şi mijloace
educaţionale , dietă normocalorică, normosodată, tratament
medicamentos (Prednison, Naproxen, Algocalmin),
vitaminoterapie, kinetoterapie).
 CAZUL 3
•Pacienta M.S în vârstă de 13 de ani se prezintă în data de
08.03.2019 pe secția de reumatologie prezentând următoarele
manifestări: durere exacerbată la palpare și mobilizare, rash
cutanat la nivelul trunchiului și membrelor, febră, slabiciune
musculară în special la umeri;
•Diagnostic de internare:Artrită reumatoidă juvenilă – forma

poliarticulară cu factor reumatoid negativ

•După o internare de 3 zile, evoluția pacientei este favorabilă.Se

recomandă regim igieno-dietetic și tratament medicamentos

( Naproxen 1 tb, Diclofenac 1 tb,Prednison), vitaminoterapie,
kinetoterapie).
 
 CONCLUZII
• În toate formele ARJ un obiectiv important al
terapiei trebuie să fie măsurile de sprijin psihologic
acordate copilului bolnav și familiei, ca și măsurile de
favorizare a inserției educative, profesionale și sociale
cât mai aproape de normal a acestor bolnavi.
• Afecțiunea cronică necesită terapie, de lungă durată,
pe baza unui plan implicând colaborarea mai multor
specialități pediatrice.
 BIBLIOGRAFIE
1. Anatomia și fiziologia omului,Profesor I.C Voiculescu, Profesor I.C Petricu Editura
Medicală București 1971.
2. Pediatrie Prof.Dr, M Geormănean, Editura Pedagogică didactică 1993.
3. Compediu de Pediatrie Anton Prof. universitar Adrian Georgescu, Editura Bic All 2001.
4. Legi HG Norme.
- Hotărârea de guvern nr 971/2004 cerințe minime generale privind semnalizarea de

securitate și sănătate în muncă;

- Legea scurității ți sănătății în muncănr 319/2006 și 109/2006, privind cerințele minime

de securitate și sănătate la locul de muncă;

- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- Legea 481/2004 privind protecția civilă;
- Titircă-Tehnici de îngrijire a bolnavilor, Editura Medicală București 1998.

Vă mulțumesc!