Sunteți pe pagina 1din 45

ȘCOALA POSTLICEALĂ VASILE

GOLDIȘ
SATU MARE
SĂNĂTATEA ȘI ASISTENȚA
PEDAGOGICĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

ABSOLVENT:

2022
ȘCOALA POSTLICEALĂ VASILE
GOLDIȘ
SATU MARE
SĂNĂTATEA ȘI ASISTENȚA
PEDAGOGICĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU RAHITISM

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

ABSOLVENT:

2022
CUPRINS

Introducere
Motivație
Capitolul 1. Noțiuni despre sistemul osos
1. Anatomia sistemului osos
2. Fiziologia sistemului osos
Capitolul 2. Date generale despre rahitism
1. Definiție
2. Tablou clinic
3. Etiopatogenie
4. Explorări paraclinice
5. Diagnosticarea rahitismului
6. Tratament curativ și profilactic
Capitolu 3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților
1. Internarea în spital
2. Asigurarea condițiilor igienice și de securitate
3. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative
4. Alimentația bolnavului
5. Administrarea medicamentelor
6. Recoltarea produselor biologice și patologice
7. Educația pentru sănătate
8. Externarea pacientului
Capitolul 4. Cazuri clinice
Cazul clinic I
Cazul clinic II
Cazul clinic III
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE

Rahitismul este o boală a copilăriei și adolescenței, care se


caracterizează prin mineralizarea incompletă a oaselor în
condițiile carenței de vitamina D. Aceasta se datorează pierderii
de calciu din oase, care devin flexibile și se deformează.
Această boală survine cu precădere la copiii între 3 luni și 2
ani, perioadă în care copilul crește cu rapiditate, iar corpul
acestuia necesită un nivel crescut de calciu și fosfor. Afecțiunea
este rară la nou-născuți.
Vitamina D permite absorbția intestinală de calciu,
acționând asupra mineralizării oaselor, dar și asupra excreției de
calciu prin urină. Cea mai mare parte a vitaminei D este
sintetizată la nivelul epidermei, unde sterolii inactivi sunt
activați de către razele ultraviolete
Rahitismul este o afecțiune specifică celor mici, care se
datorează unui deficit de vitamina D, calciu și fosfați, care
împiedică procesul de creștere și dezvoltare normală a oaselor.
Corespondentul aacestei afecțuni la adult se numește
osteomalacie. În absența acestei vitamine și a unor minerale
esențiale, oasele își pot pierde din rezistența naturală și devin
fragile. Privat de aceste elemente, osteidul nu se poate calcifica
și matura. Deși deficitul de vitamina D apare și la adulți sau
bătrâni, forma cea mai severă și frecvent întâlnită este cea de
rahitism, care afectează mai ales copiii ce suferă de malnutriție
severă, de înfometare sau de un regim dietetic inadecvat
necesităților lor. Specialiștii consideră că cel mai ridicat risc de
apariție a rahitismului îl au nou născuții alăptați la sân ai căror
mame nu se expun la soare, nou născuții hrăniți natural care nu
sunt expuși la soare, micuții care au intoleranță la lactoză și nu
pot consuma lapte fortifiant.
Vitamina D3 este o vitamină pe care organismul o poate
sintetiza din derivați de colesterol, sub influența radiațiilor
ultraviolete de tip B. Ea este unul din factorii principali care
stimulează absorbția de calciu și fosfor din tractul
gastrointestinal. Dacă nivelul ei este insuficient, nu numai că nu
se va mai absorbi suficient calciu, însă va debuta și procesul de
demineralizare osoasă, deoarece vitamina D este implicată și în
concentrarea calciului în os.
Suplimentarea dietetică promptă cu vitamina D sau calciu
este foarte importantă în corectarea unor astfel de dezechilibre
care pot să apară în cadrul procesului de creștere și dezvoltare a
copiilor. Dacă însă din diverse motive, rahitismul nu este
corectat la timp, există posibilitatea ca în timp să apară
malformații osoase care să necesite tratament chirurgical.
Frecvența de apariție a rahitismului variază în funcție de
condițiile socio-economice ale familiei în care s-a născut
copilul, precum și al regiunii natale în general, precum și de
factorii climatici.
MOTIVAȚIE

Rahitismul este o patologie care afectează sistemul osos


prin deficiență de vitamina D care fixează calciul în oase. Am
putea crede în ziua de azi, că nu ar trebui să ne confruntăm cu
această afecțiune din cauza traiului bun de viață, dar spre
surprindere, tot mai mulți copii dezvoltă această patologie.
Cauzele sunt diverse, program de neglijență a părinților de
administrare mâncare bebelușului, necesarul de vitamina D până
la a scoate copilul din casă din cauza vremii. Din această cauză
am efectuat un studiu prin care am vrut să arăt importanța
tratamentului de recuperare în această afecțiune.
În cursul studiului mi-am propus următoarele obiective:
-schimbarea modului de viață a pacientului
-evitarea evoluției sechelelor de rahitism
-creșterea calității vieții și a independenței a viitorilor adulți
-evidențierea rolului tratamentului de recuperare la copiii cu
rahitism
-prevenirea și corectarea deformărilor scheletice rahitice
-creșterea forței musculare
-reeducare respiratorie
-creșterea mobilității articulare
-creșterea coordonării, controlului și echilibrului
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI DESPRE
SISTEMUL OSOS

Sistemul osos, scheletul, este alcătuit din 206 oase,


conectate între ele prin articulații, în majoritatea cazurilor.
Rolul principal al acestuia este de a suporta greutatea
corpului, de a permite mobilitatea acestuia și de a proteja
organele interne.
În general, sistemul osos este împărțit în scheletul cefalic,
scheletul axial și scheletul apendicular.

1. Anatomia sistemului osos

Țesutul osos
Oasele sunt alcătuite din țesut osos, acesta fiind alcătuit din
matrice osoase și osteocite, osteoblaste și osteoclaste. Țesutul
osos este bogat vascularizat și are o activitate metabolică
intensă. Sistemul osos este un rezervor de calciu, fosfat și mulți
alți ioni.
Există 2 tipuri de țesut osos:
-țesut osos primar/imatur: acest tip de țesut este înlocuit cu țesut
osos matur, însă sunt anumite regiuni unde nu se produce
schimbarea în vecinătatea șuturilor oaselor late ale craniului, la
nivelul alveolelor dentare. Acesta este caracterizat de un număr
scăzut de elemente minerale și un număr crescut de osteocite.
-țesut osos secundar: caracteristic adultului. Acesta este bogat în
fibre de colagen.
Țesutul osos se produce prin procesul numit
osteogeneză. Aceasta se produce prin:
-osificare de membrană: prin aceasta se formează majoritatea
oaselor late
-osificare encondrală: prin acest tip de osificare se formează
majoritatea oaselor lungi/scurte
Creșterea osoasă este asociată cu resorbția parțială a
țesutului deja format, în acest fel facilitându-se menținerea
morfologiei osului în timpul creșterii.
Remodelarea osoasă este mult mai intensă la copiii mici
însă la adulți se desfășoară concomitent în mai multe regiuni ale
scheletului, fiind independent de creșterea osoasă.
Componentele sistemului osos
Craniul este compus din 8 oase, cutia craniană și 14
pentru față.
Coloana vertebrală reprezintă scheletul axial al
trunchiului, având o localizare posterioară și mediană. Este
formată din 33-34 de vertebre dispuse metameric. Există
vertebre cervicale în număr de 7, toracice în număr de 12,
lombare în număr de 5, sacrale în număr de 5, coccigiene în
număr de 4-5.
Toracele este alcătuit din stern, coaste și vertebre
toracice.
Sternul este localizat în partea anterioară și mediană a
toracelui. Este împărțit în manubriu sternal, corpul sternal,
procesul xifoid.
Coastele sunt în număr de 12 perechi, care fac legătura
între coloana vertebrală și stern. Sunt formate din os costal și
cartilaj costal. Se diferențiază coaste adevărate, se articulează cu
sternul prin cartilaj propriu, sunt în număr de 7 și coastele false
dintre care primele se articulează cu sternul prin intermediul
altor coaste, iar ultimele sunt flotante, nemaiajungând la stern.
Pelvisul osos, centura pelviană, forma acestuia este de
trunchi de con cu diametrul transversal mai mare, ca o
consecință a ortostatismului. Rolurile pelvisului: susținere și
transmiterea greutății trunchiului în statica și locomoția bipedă,
protecția organelor pelvine, implicat în sarcină și naștere.
Există mai multe tipuri morfologice de pelvis
1.Tipuri pure
-tip ginecoid este tipul clasic feminin, cu diametrul transversal
mai mare decât cel antero-posterior
-tip android este tipul clasic masculin, întâlnit însă și la femei
-tip andropoid, turtit latero-lateral, cu diametrul antero-posterior
mare și diametrul transversal mic, întâlnit mai adesea la femeile
de rasă neagră
-tip platipleoid, turit în sens antero-posterior, diametru
transversal foarte mare, întâlnit mai des la femeile de culoare
albă, însă este cel mai rar întâlnit tip morfologic pelvin
2.Tipuri mixte
Oasele membrelor:
-superioare: humerus, radius, ulna, oasele carpiene, oasele
metacarpiene, falangele
-inferioare: femur, rotula, tibie, fibula, oase tarsiene, oase
metatarsiene, falange
Structura oaselor:
-diafiza, țesut osos compact
-epifizele, lame dense de os compact care învelesc osul spongios
care conține măduvă roșie
-metafizele
Structura internă:
-periost
-os compact
-os spongios
-cartilaj hialin
-măduvă roșie
-măduvă galbenă

2. Fiziologia sistemului osos

Scheletul concentrează cea mai mare concentrație de calciu


din organism, acesta realizând schimburi cu sângele, în acest fel
concentrația sanguină și tisulară a calciului este foarte stabilă.
Acest transfer al calciului din oase în sânge se realizează pe 2
căi, una rapidă și una lentă, controlată de parathormon.
Oasele au rol de suport, ancorare mușchi, susțin greutatea
corpului, de protecție, craniul protejează encefalul, de formare a
globulelor roșii și albe în măduva roșie și evident de depozitare
a calciului,
Patologie asociată:
-fracturi osoase produse cel mai adesea de accidentări, dar
uneori apar și ca urmare a unor tumori maligne
-osteopetroza, creșterea excesivă și rigidizarea oaselor,
obliterându-se astfel cavitatea medulară a oaselor, ducând la
anemie și infecții frecvente
-rahitism apărut la copiii cu carență de calciu
-ostemalacie, carență de calciu la adulți
-osteoporoza, resorbția depășește rata de formare a țesutului
osos apare cu precădere la femeile la care s-a instalat menopauza
-tumori benigne, osteoblastom, osteoclastom
-tumori maligne, osteosarcom

Figura 1. Anatomia și fiziologia sistemului osos


CAPITOLUL 2. DATE GENERALE DESPRE
RAHITISM

1. Definiție

Rahitismul e o boală metabolică sistemică proprie


copilăriei, mai ales primei copilării, care apare în perioadele de
creștere rapidă. Are ca factor etiologic principal hipovitaminoza
D și se caracterizează prin perturbarea metabolismului fosfo-
calcic și demineralizarea osului.

Figura 2. Rahitismul la copil

2. Tablou clinic

Incidența maximă a debutului este între 3 și 6 luni,


progresiv cu paloare, hipotonie musculară, întârziere în
dezvoltarea staturo-ponderală, splenomegalie, alteori apar
manifestări revelatorii, tetanie rahitogenă, laringospasm,
convulsii, hipocalcemie.
Perioada de stare are un tablou clinic complex caracterizat
prin:
Hipotonia musculară și hiperlaxitatea ligamentară,
responsabilă de producerea întârzierii alegeonării poziției
șezând, diastaza mușchilor drepți abdominali, hernie inghinală,
ombilicală, modificarea motilității cutiei toracice care determină
infecții respiratorii frecvente și în forme severe, insuficiență
respiratorie cronică, coborârea ficatului și splinei, în formele
severe, tabloul poate evoca o miopatie
Manifestările scheletice se manifestă inițial la nivelul
craniului, interesând apoi toracele și oasele lungi ale membrelor.
La nivelul craniului se notează craniotabesul, specific sugarului,
putând dispărea spontan, la sfârșitul primului an de viață, chiar
dacă rahitismul este încă evolutiv, fontanela anterioară largă și
menținerea ei larg deschisă peste vârsta de 18 luni, deformări
craniene diverse. La nivelul toracelui, tumefacția joncțiunilor
condro-costale, aplatizare antero-posterioară sau laterală a
toracelui, apariția șanțului subpectoral, redresarea submamară și
proiecția anterioară a sternului, evazarea bazelor toracelui și în
formele grave, deformări marcate ale claviculelor, posibil
fracturi costale multiple. La nivelul oaselor lungi ale bărbaților,
tumefacții epifizare datorate proliferării excesive, anarhice a
cartilajelor de creștere, încurbări ale diafizelor oaselor lungi ale
membrelor inferioare și glisări ale epifizelor în articulațiile
genunchilor și coxofemurale, care apar după ce sugarul a
început să meargă, tulburări de mers datorate acestor deformări
și hipotoniei musculoase. La nivelul coloanei vertebrale, cifoză
dorsolombară, mai rar scolioze
Manifestări severe legate de hipocalcemie, tetanie,
laringospasm, convulsii de diverse tipuri, toniclonice
generalizate, clonii, tremurături, clipit paroxistic.
Figura 3. Tabloul clinic

3. Etiopatogenie

Cauza determinantă este carența exogenă sau endogenă,


primitivă sau secundară de vitamina D, cu rol esențial în
mineralizarea zonei de creștere osoasă, cu formarea de țesut
ostoid exuberant și anarhic. Este o tulburare a depozitării
hidroxiapatiei în matricea osoasă, o alterare a creșterii active
oasoase.
Factori favorizanți:
-vârsta între 3-6 luni
-prematuritatea, gemelaritatea
-regim de însorire insuficient, anotimul rece, zona temperată
-sindroame de malabsorbție, afectarea absorbției vitaminei D
-insuficiență renală cronică, împiedică formarea metaboliților
activi ai vitaminei D
-medicamente care interferează cu metabolismul sau absorbția
vitaminei D, anticonvulsivante, corticosteroizi
Consideră necesar să prezinte o sistematizare a acțiunilor
vitaminei D asupra diferitelor organe și sisteme.
La nivel intestinal:
-crește absorbția calciului, induce sinteza CaBP, proteina
transportatoare de Ca
-crește absorbția fosfatului
-menține troficitatea mucoasei
Osos în prezența PTH:
-depunerea Ca și fosfor ca hidroxiapatită
-mineralizarea țesutului osteoid
-rol permisiv pentru parathormon
-menține rezistența osului
Renal:
-crește reabsorbția calciului sub efect PTH
-crește reabsorbția fosforului
-crește reabsorbția aminoacizilor
Muscular:
-crește formarea ATP
-menține tonusul
Endocrin:
-controlează sinteza de PTH
Metabolic:
-participă la ciclul Krebs
-crește absorbția intestinală de Mg
-crește nivelul circuitului în LEC
Factori implicați în determinismul rahitismului:
Factorul determinant:
-carența vitaminei D
Factori favorizanți:
-vârsta 3-6 luni
-prematuritatea
-regim de însorire
-alimentația neadecvată
-scădere aport Ca
-raport Ca/P anorganic
-creșterea pH-ului gastric
Figura 4. Deosebirea rahitismului

4. Explorări paraclinice

Examenul radiologic este indispensabil, relevând uneori,


leziuni care nu au fost depistate, el precizând totdeauna
topografie, întinderea și tipul acestora. Dar examenul radiologic
nu poate lămuri etiologia leziunilor.
Examenul de laborator reprezintă ansamblul de procedee
care furnizează informații asupra fncționalității diferitelor
compartimente ale organismului cât și asupra gradului de
sănătate și boală ce afectează organismul în cauză.
Spirometria este investigația simplă a sistemului respirator,
de măsurare a capacității pulmonare vitale, fiind realizate cu
ajutorul unui spirometru, ce măsoară cantitatea de aer pe care o
persoană o poate inspira și expira într0o unitate de timp.
Electrograma reprezintă găzduirea grafică a diferențelor de
potențial generate în activități electrice cardiace.
5. Diagnosticarea rahitismului

Diagnosticarea rahitismului se bazează pe datele


anamnestice, examenul clinic obiectiv al copilului, teste
radiologice și biochimice.
Modificările biochimice serice:
-calcemia poate avea valori scăzute
-fosfatemia este scăzută datorită PTH la nivelul tubilor renali
-concentrația serică de vitamina D prin dozarea 25 OH,
colecalciferorul scade în rahitism sub 12 mg/ml.
Acesta este cel mai bun indicator al deficienței de
vitamina D.
Modificări radiologice osoase, evidente radiologic la
nivelul oaselor lungi și a pumnului, se datorează tulburării
osificării econdrale a cartilajelor de creștere prin hipovitaminoza
D.
Modificările urinare sunt consecința exclusivă a
hiperparatiroidismului reacțional și constau în hiperfosaturie,
hiperaminoacidurie și absența eliminării calciului prin urină.

Figura 5. Diagnosticarea rahitismului


6. Tratament curativ și profilactic

Tratamentul curativ al rahitismului se administrează doar


după punerea diagnosticului. După confirmarea diagnosticului
se administrează preparate pe bază de vitamina D.
Tratamentul profilactic la copil trebuie să înceapă încă din
perioada prenatală și constă în suplimentarea gravidei cu
vitamina D și calciu, expunerea echilibrată la soare și evitarea
situațiilor care pot cauza o naștere prematură.
CAPITOLUL 3. ROLUL ASISTENTEI
MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR

1. Internarea în spital

Pentru un copil, spitalizarea și boala pot fi deseori


experiențe stresante, deoarece este despărțit de mediul său de zi
cu zi, de persoane dragi și din cauza alterării stării de sănătate.
Reacția copilului la spitalizare și boală depinde de vârstă, de
eventualele precedente ale internării într-un spital, de suportul
familiar, de capacitățile de adaptare și gravitatea afecțiunii.
Examinarea pacientului este cea mai importantă etapă a
procesului de îngrijire, acesta fiind punctul de plecare pentru
asistentă, în procesul complex de îngrijire ce va urma a fi
implementat. Aceasta cuprinde:
-interviul
-examenul clinic obiectiv
-investigații paraclinice și de laborator
Culegerea datelor:
-vârsta
-motivele internării, durere, anemie, paloare
-antecedente hedero-colaterale, mediul în care acesta trăiește,
condiții de viață
-antecedente personale fiziologice, se va aprecia gravitatea
problemelor anterioare și repercusiunile lor asupra condițiilor de
viață
-reacția de spitalizare, neliniște, frică, plâns, agresivitate
-suportul familial, nivelul de afecțiune al părinților, frecvența
vizitelor, dorința participării la procesul de îngrijire a copilului
lor
-istoricul bolii, debut, evoluție, simptome, repercusiuni
Examenul clinic obiectiv vizează:
-colorația tegumentelor, paloare
-aspectul general, conformație, înălțime, greutate, eventuale
deformări ale țesutului osos
Investigații paraclinice și de laborator:
-radiografie toracică sau a membrelor
-examene de sânge hemoglobină, leucocite, hematii, fier, calciu,
fosfor
Probleme cu care se poate confrunta pacientul cu
rahitism la internare:
-potențial de alterare a nutriție prin refuzul de a se alimenta,
reacții la spitalizare, durere
-potențial de infecție
-potențial de accidente, deplasare nesigură datorată sistemului
osos atrofiat, mediu necunoscut
-perturbarea somnului cauzat de lipsa părinților, durere,
intervenții, tratamente
-anxietate
-probleme de tranzit intestinal
-probleme de comunicare, dezinteres pentru joacă
Obiectivele vizează:
-asigurarea condițiilor de mediu
-diminuarea neliniștii
-reducerea durerii fizice
-diminuarea manifestărilor de dependență
-promovarea creșterii și dezvoltării
-prevenirea complicațiilor
-prevenirea accidentelor

2. Asigurarea condițiilor igienice și de securitate

-asigurăm măsuri de prevenție a infecțiilor nosocomiale


-este absolut necesară purtarea echipamentului de protecție
-nu se vor lăsa medicamente la îndemâna copilului
-asigurăm condiții de microclimat
-asigurăm securitatea pacientului
-asigurăm igiena obiectelor sanitare și a lenjeriei de pat și corp
-adaptăm jucăriile vârstei copilului
-după cum îi permite vârsta, încurajăm activitățile normale
individuale, mers, îmbrăcat, dezbrăcat, igienă, alimentație
-îngrijirile igienice se vor face în funcție de vârsta copilului,
singur sau de către nursă

3. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

-observăm starea generală


-măsurăm funcțiile vitale, puls, tensiune, respirație, temperatură
-măsurăm vegetative, auz, văz, simțul tactil, mobilitate
-observăm tegumentele și mucoasele
-monitorizăm comportamentul

Figura 6. Supravegherea copilului


4. Alimentația bolnavului

-stabilim un regim igieno-dietetic corespunzător pentru a


preveni diareea
-regimul alimentar va cuprinde din belșug alimente bogate în
vitamina D, calciu, fosfor
-se va respecta regimul alimentar, ora de masă, somn, baie
-verificăm alimentele primite de la bucătăria dietetică
-supraveghem alimentația celor ce se autoservesc
-alimentăm copiii mici
-urmărim apetitul, cantitatea de alimente ingerate și eventuale
simptome succedate
-pe cei mici, îi învățăm să folosească lingurița, pentru a stimula
dezvoltarea mobilității

5. Administrarea medicamentelor

-abordarea va fi una gentilă, calmă, explicându-i copilului


procedurile, în joacă, eventual, îi putem înmâna instrumente
nesterile inofensive, pentru a se familiariza cu acestea
-la indicația medicului, administrăm tratamentul medicamentos,
pe cale orală și intramuscular
Tehnica efectuării injecției la copii
Injecția intramusculară reprezintă introducerea unei
substanțe izotone, uleioase sau coloidale prin intermediul unui
ac atașat la o seringă, în țesut muscular.
Resorbția începe imediat și durează 3-5 minute este mai
lentă în cazul soluției uleioase.
Scop terapeutic.
Locul elecției:
-este cadranul superoxtern fesier, rezultat din întretăierea unei
linii orizontale, care trece prin marginea superioară a marelui
trohanter, până deasupra șanțului interfesier, cu altă verticală
perpendiculară pe mijlocul celei orizontale
-fața anterioară a coapsei în treimea medie pentru imunizări
Imobilizarea copilului se face astfel:
-în decubit ventral se fixează membrele inferioare cu mâna, pe
fața posterioară a articulației genunchiului și regiunea toraco-
lombară
-se fixează copilul cu fața privind spre adult imobilizându-l între
genunchi
Pregătirea injecției:
-materiale sterile, ace, seringi, mănuși
-materiale nesterile, tampoane, soluții dezinfectante
-se încarcă seringa
Execuție:
-asistenta se spală pe mâini
-dezinfectează locul injecției
-se întinde pielea și se înțeapă perpendicular, cu rapiditate și
siguranță, cu acul montat la seringă
-se verifică poziția acului prin aspirare
-se injectează lent soluția
-se retrage brusc acul cu seringa și se dezinfectează locul
-se masează ușor locul injecției pentru a activa circulația
Incidente și accidente:
-atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
-lezarea nervului sciatic
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului
-embolie prin injectarea într-un vas a soluțiilor uleioase

6. Recoltarea produselor biologice și patologice

Tehnica recoltării sângelui prin puncție venoasă la copil


Recoltarea sângelui la copil se face din puncție venoasă și
din fața plantară a halucelui sau călcâiului.
Aceasta se face în scop explorator și terapeutic. Puncția
venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac.
Locul puncției:
-venele de la plica cotului
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele epicraniene
Pregătirea materialelor pentru puncție:
-materiale de protecție, mușama, aleză
-materiale pentru dezinfecția tegumentului
-materiale sterile, seringi, ace
-garouri, eprubete uscate și etichetate
Pregătirea copilului:
-se informează mama despre necesitatea efectuării puncției
-se imobilizează copilul
-se examinează calitatea și starea venelor
-se dezinfectează locul puncției
-se aplică garoul la distanță de 7-8 cm deasupra locului puncției
Execuție:
-asistenta îmbracă mănuși sterile
-fixează vena cu policele executând o ușoară compresiune și
tracțiune în jos asupra țesuturilor venoase
-se fixează seringa cu acul atașat și cu bizoul în sus, în mâna
dreaptă
-se pătrunde cu acul transversal până ce înaintează în gol
-se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație
-se recoltează sânge
-se retrage acul
-se îndepărtează staza venoasă după recoltarea sângelui
-se tamponează cu soluție dezinfectantă locul puncției
-se comprimă locul puncției
-se trimite la laborator produsul recoltat
Accidente și incidente:
-hematom
-străpungerea venei
-amețeli
-lipotimie
-atingerea produsului recoltat
Imobilizarea copilului se face:
-în decubit lateral pe lățimea patului cu capul atârnând sau pe o
atelă de lemn pentru braț sau picior
-în decubit dorsal cu brațele pe lângă corp și cu un colac moale
sub cap pentru venele epicraniene
-la indicația medicului, copiii agitați vor fi sedați pentru a evita
incidentele și accidentele

Figura 7. Recoltare produse pentru laborator


7. Educația pentru sănătate

Cu doze stos, preconizează administrarea vitaminei D2


sau D3 pe cale intramusculară, în doze de 200.000 UI. În
primele 2 săptămâni după naștere și repetate la 2, 4, 6, 9, 12
luni. Această metodă de tratament va fi recomandată numai în
cazuri excepționale.
În perioada profilaxiei se va administra și calciu în doze
de 0,5 gr/an de vârstă, timp de 15 zile, pentru fiecare doză de
vitamina D.

Figura 8. Completare deficit de vitamina D

8. Externarea pacientului

-se recomandă menținerea regimului alimentar prescris


-continuarea tratamentului pe bază de vitamina D, Ca și Fe
-alimente bogate în vitamina D
Împreună cu alimentația sugerată, se recomandă și
expunerea solară, chiar și iarna, pentru a căli organismul.
CAPITOLUL 4. CAZURI CLINICE

Cazul 1

Culegerea datelor:
Nume: S.
Prenume: C.
Sex: feminin
Vârsta: 1 an
Data nașterii: 25.01.2021
Data internării: 27.04.2022
Religia: ortodox
Domiciliu: Satu Mare
Greutatea la naștere: 2700 gr

Particularitățile situației familiale, sociale:


Situația familială: bună
Situația socială: corespunzătoare
Situația materială: bună

Antecedente hetero-colaterale:
Ambii părinți neagă existența anterioară a unor boli
medicale, intervenții chirurgicale sau contagioase

Antecedente personale:
Fiziologice și patologice inexistente

Condiții de viață: bune

Factori de risc legat de modul de viață:


Semne de suferință fetală nu au fost prezente

Motivele internării:
-copilul prezintă apetit scăzut, grețuri
-stagnarea greutății
-paloare
-nu prezintă interes pentru joacă
-întârzierea apariției dentiției

Diagnostic la internare: rahitism vitaminorezistent

Istoricul bolii:
Boala a debutat de 2-3 luni, timp în care părinții au observat
lipsa poftei de mâncare, starea de somnolență, lipsa interesului
pentru joacă. Se internează în secția de Pediatrie pentru
investigații și tratament de specialitate.

Examen clinic general:


Stare generală: satisfăcătoare
Stare de nutriție: distrofie de gr. I prin prematuritate
Tegumente și mucoase: palide
Facies: palid
Țesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
Sistem muscular: slab reprezentat
Sistem osteo-articular: fontanela anterioară 1,5/1 cm
Mătănii costale
Aparat respirator:
-torace deformat
-sonoritate pulmonară bună
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace bine bătute
Aparat digestiv:
-abdomen de batracian
-ficat normal, splenomegalie
-tranzit intestinal prezent
Aparat uro-genital: loje renale libere

Examene paraclinice la internare:


-Ca 5 mg%
-P 3 mg%
-Hemoglobină 10 g/dl
-Leucocite 6000 mm3
-Hematii 4 milioane/mm3
-Fe 50 m cg/dl

Plan de îngrijire pe parcursul spitalizării

Diagnostic Obiective de Intervenții Evaluare


de nursing îngrijire
Alterarea -paciena să -copilului i se -pacienta
tegumente prezinte va urmări prezintă
lor prin tegumente elasticitatea tegumente
deshidrata integre, pielii prin curate, i s-a
re, normal reflexul Turgor efectuat
manifestat colorate și o -efectuez igiena
ă de buze igienă igiena corpului corpului,
uscate, corespunzăto -mențin mucoasa
tegumente are temperatura cavității
palide, -pacienta să salonului bucale este
sete, fie echilibrată constantă și roz umedă,
transpirații hidroelectroli umidific aerul integră
, scaune tic și să nu din încăpere -tegumentele
diareice mai prezinte pentru a evita se mențin
scaune transpirațiile și foarte palide
diareice setea -salonul a
-monitorizez fost aerisit,
temperatura bine încălzit,
corpului temperatura
corpului
măsurată
rectal, se
menține în
limite
normale
Alimentați -pacienta să -alimentația se -copilul nu
e accepte va efectua la acceptă să fie
deficitară alimentația aceași oră alimentat de
prin -pacienta să -alimentele se către nursă,
impotenen asimileze vor tăia în dar este
ța hrana bucăți mici sau alimentat de
autoalime administrată se vor pasa, către mamă,
ntării și și să înceapă administrate în conform
întârzierea să ia în 3 mese programului
dentiției greutate principale și 2 -după
de lapte gustări implementare
-se va impune a regimului
un regim strict alimentar,
-realimentarea pacienta
va începe cu începe să ia
dietă hidrică, în greutate
urmată de dieta progresiv
de tranziție începând de
-alimentația la 100 g
este compusă
din sucuri de
fructe, fructe
proaspete,
legume fierte,
piureuri de
fructe sau
legume
Dificultate -copilul să -am planificat -starea și
în a se aibă un tonus un program de postura
mișca și a muscular și o exerciții în copilului nu
avea o forță funcție de se modifică
bună musculară capacitatea datorită
postură, normală, copilului severității
legată de pentru a -am efectuat afecțiunii
echilibrul prezenta un copilului -copilul își
instabil al echilibru mișcări de poate
copilului stabil flexie și menține
și țesutul extensie la echilibrul
muscular membrele
slab inferioare și
dezvoltat superioare
-am încercat să
corectăm
mersul
copilului
Dificultate -copilul să -am -copilul
de ase prezinte administrat un acceptă hrana
alimenta și apetit crescut tratament cu și primește
hidrata și o stare antiemetice și aportul
legată de generală un tratament necesar de
apetitul bună, fără cu vitamine vitamine
scăzut și grețuri -am ajutat să -după
de greță țină în mână administrarea
un biscuite și medicamente
să folosească lor
lingurița antiemetice,
-am calculat greața s-a
rația diminuat
alimentară în
funcție de
vârstă
-am alimentat
copilul
corespunzător
-am efectuat
zilnic bilanțul
hidric,
măsurând
ingestia și
excreția
-am corectat
dezechilibrul
hidric prin
hidratare per
os și parietală
montând o
perfuzie cu
glucoză
Eliminarea -pacienta să -am așezat -tranzit
deficitară prezinte atât copilul cu prezent,
prin scaun cât și regularitate pe scaune
scaune diureaza oliță, după normale
frecvente normale alimentație sau -cantitatea de
modificate când se urină depinde
, de trezește de cantitatea
culoare -am de lichide
mai administrat ingerate,
închisă furazolidon per urina prezintă
os la indicația o colorație
medicului normală,
pentru diureaza
combaterea 1000 ml/24 h
scaunelor
-am urmărit
frecvența,
cantitatea,
conținutul și
mirosul
scaunului și al
urinei
-am efectuat
toaleta
organelor
genitale
externe
Examene paraclinice efectuate de-a lungul internării
Am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor,
hemoglobină, leucocite, hematii, fier.
Am efectuat radiografia toracică care evidențiază mătănii
costale.

La externare:
-pacienta prezintă o ameliorare vizibilă
-se recomandă menținerea regimului alimentar prescris
-continuarea tratamentului pe bază de vitamina D, Ca și Fe
-alimente bogate în vitamina D
Cazul II

Culegerea datelor:
Nume: M.
Prenume: B.
Sex: masculin
Vârstă: 10 luni
Data nașterii: 20.09.2021
Data internării: 12.07.2022
Religia: musulman
Domiciliu: Satu Mare
Grautatea la naștere: 2700 g

Particularitățile situației familiale, sociale:


-situația familială: bună
-situația socială: bună
-situația materială: accesibilă

Antecedente hedero-colaterale:
Ambii părinți neagă existența anterioară a unor boli
medicale, intervenții chirurgicale sau contagioase
Antecedente personale:
Fiziologice și patologice inexistente

Condiții de viață: bune

Factori de risc legat de modul de viață:


Semne de suferință fetală nu au fost prezente

Motivele internării:
-copilul prezintă apetit scăzut, grețuri, vărsături
-stagnarea greutății
-paloare
-nu prezintă interes pentru joacă
-întârzierea apariției dentiției

Diagnostic la internare: rahitism clasic

Istoricul bolii:
Boala a debutat de 2-3 luni, timp în care bunica a observat
lipsa poftei de mâncare, starea de somnolență, lipsa interesului
pentru joacă și vărsături. Se internează în secția de Pediatrie
pentru investigații și tratament de specialitate.

Examen clinic general:


Stare generală: satisfăcătoare
Stare de nutriție: distrofie
Tegumente și mucoase: palide
Facies: palid
Țesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
Sistem muscular: slab reprezentat
Sistem osteo-articular:
-fontanela anterioară 1/1 cm
-brățări rahitice la membrele superioare
Aparat respirator:
-torace deformat
-sonoritate pulmonară bună
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace bine bătute
Aparat digestiv:
-abdomen de batracian
-ficat normal, splenomegalie
-tranzit intestinal prezent
Aparat uro-genital: loji renale libere

Examene paraclinice la internare:


-Ca 5 mg%
-P 3 mg%
-Hemoglobină 10 g/dl
-Leucocite 6000 mm3
-Hematii 4 milioane/mm3
-Fe 50 mg cg/dl

Plan de îngrijire pe parcursul spitalizării

Diagnostic de Obiective de Intervenții Evaluare


nursing îngrijire
Deshidratare -pacientul să fie -am -copilul mai
manifestată echilibrat administrat un prezintă încă
prin tegumente hidroelectrolitic tratament cu grețuri și o
palide, și să nu mai antiemetice și stare generală
vărsături, prezinte un tratament alterată
colici vărsături cu vitamine -copilul nu
abdominale mai prezintă o
stare de
deshidratare
ca urmare a
tratamentului
prescris de
medic
Alterarea -pacientul să -copilului i se -elasticitatea
elasticității recapete va urmări pielii a fost
tegumentelor elasticitatea elasticitatea restaurată
datorită tegumentelor și pielii prin parțial
deshidratării să fie hidratat reflexul -echilibrul
corespunzător Turgor hidric a fost
-asigurăm reinstaurat
aportul
necesar de
fluide prin
dieta hidrică
implementată
progresiv
-am efectuat
un masaj al
tegumentelor
copilului timp
de 10 minute
Dificultate în a -copilul să aibă -am planificat -starea și
se mișca și a un tonus un program de postura
avea o bună muscular și o exerciții în copilului nu se
postură, legată forță musculară funcție de modifică
de echilibrul normală, pentru capacitatea datorită
instabil al a prezenta un copilului severității
copilului și echilibru stabil -am efectuat afecțiunii
țesut muscular copilului -copilul își
slab dezvoltat mișcări de poate menține
flexie și echilibrul
extensie la
membrele
inferioare și
superioare
-am încercat să
corectez
mersul
copilului
Dificultate în a -copilul să se -formarea -nevoia de a
se îmbrăca și poată îmbrăca propriei voințe se îmbrăca și
dezbrăca și dezbrăca cu vis-a-vis de dezbrăca se
datorită vârstei ajutorul mamei îmbrăcăminte menține
copilului într-un timp cât în scopul alterată,
mai scurt dobândirii copilul fiind
independenței ajutat de către
mamă sau
asistentă
Alimentație -pacientul să -alimentația se -copilul nu
deficitară prin accepte va efectua la acceptă să fie
impotența alimentația aceași oră alimentat de
autoalimentării -pacientul să -alimentele se către asistentă,
și întârzierea asimileze hrana vor tăia în dar este
dentiției de administrată și bucăți mici sau alimentat de
lapte să înceapă să ia se vor pasa, către mamă,
în greutate administrate în conform
3 mese programului
principale și 2 -după
gustări implementarea
-se va impune regimului
un regim strict alimentar,
-realimentarea pacientul
va începe cu începe să ia în
dieta hidrică, greutate
urmată de începând cu
dieta de 100 g
tranziție
-alimentația
este compusă
din sucuri de
fructe, fructe
proaspete,
legume fierte,
piureuri de
fructe sau
legume
Alterarea -copilul să aibă -se asigură un -temperatura
funcției de un mediu salon bine camerei se
termoreglare propice aerisit și bine menține
însănătoșirii încălzit la o constantă
-să își mențină temperatură -temperatura
proprietatea de constantă pacientului se
termoreglare -se măsoară și menține în
se notează în limite normale
foaia de
observație
temperatura
corpului

Examene paraclinice efectuate de-a lungul internării:


Am efectuat examene de laborator pentru calciu, fosfor,
hemoglobină, leucocite, hematii, fier.
Am măsurat:
-tensiunea arterială 75/50 mmHg
-pulsul 110 pulsații/minut
-temperatura 37 grade C
-respirația 30 respirații/minut
Le-am notat grafic în foaia de temperatură de 2x/zi.
Am administrat tratamentul medicamentos prescris de
medic bazat pe vitamine și minerale.
Am asigurat temperatura camerei corespunzătoare de 22-24
grade C și temperatura apei de 37 grade C.
Am așezat copilul cu regularitate pe oliță, după alimentație
sau când se trezește.
Am apreciat dezvoltarea fizică a copilului măsurând și
notând greutatea și înălțimea copilului.
Am asigurat o poziție fiziologică a copilului respectând
regiunile anatomice, decubit dorsal.
Am asigurat condițiile de mediu:
-cameră curată, călduroasă
-lumină, temperatură optimă, curățenie

La externare:
-se recomandă menținerea regimului alimentar prescris
-continuarea tratamentului pe bază de vitamina D, Ca și Fe
-alimente bogate în vitamina D
Caz clinic III

Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume: A.
Sex: feminin
Vârstă: 1 an și 4 luni
Data nașterii: 23.03. 2021
Data internării: 01.06.2022
Religia: ortodox
Domiciliu: Satu Mare
Greutatea la naștere: 2800 g

Particularitățile situației familiale, sociale:


Situația familială: părinți divorțați, locuiește cu mama
Situația socială: corespunzătoare
Situația materială: precară

Antecedente hedero-colaterale:
Ambii părinți neagă existența anterioară a unor boli
medicale, intervenții chirurgicale sau contagioase

Antecedente personale:
Fiziologice și personale inexistente

Condiții de viață:
Bune

Factori de risc legat de modul de viață:


Semne de suferință fetală nu au fost prezente

Motivele internării:
-copilul prezintă apetit scăzut, grețuri, vărsături
-stagnarea greutății
-paloare
-nu prezintă interes pentru joacă
-întârzierea apariției dentiției
-depresie

Diagnostic la internare:
Rahitism vitaminorezistent

Istoricul bolii:
Boala a debutat de 2 luni, timp în care mama a observat
lipsa poftei de mâncare, starea de somnolență, lipsa interesului
pentru joacă și o liniște necaracteristică. Se internează în secția
de Pediatrie pentru investigații și tratament de specialitate.

Examen clinic general:


Stare generală: satisfăcătoare
Stare de nutriție: distrofie de gr I prin prematuritate
Tegumente și mucoase: palide
Facies: palid
Țesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
Sistem muscular: slab reprezentat
Sistem osteo-articular:
-stern înfundat
-mătănii costale
Aparat respirator:
-torace deformat
-sonoritate pulmonară bună
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace bine bătute
Aparat digestiv:
-abdomen de batracian
-ficat normal, splenomegalie
-tranzit intestinal prezent
Aparat uro-gential: loje renale libere
Examene paraclinice la internare:
-Ca 5 mg%
-P 3 mg%
-Hemoglobină 10 g/dl
-Leucocite 6000 mm3
-Hematii 4 milioane/mm3
-Fe 50 m cg/dl

Plan de îngrijire pe parcursul spitalizării

Diagnostic de Obiective de Intervenții Evaluare


nursing îngrijire
Deshidratare -pacienta să fie -am -copilul nu
manifestată echilibrată administrat mai prezintă
prin paloare, hidroelectrolitic un tratament grețuri sau
vărsături și să nu mai cu vărsături
prezinte antiemetice -copilul nu
vărsături și un mai prezintă o
-copilul să tratament cu stare de
prezinte vitamine deshidratare
tegumente -instaurez ca urmare a
elastice în dieta hidrică tratamentului
termen de ce durează 6- pentru
câteva zile 12-24 h vărsături
-măsor timp prescris de
de 10 minute medic
pe zi -tegumentele
tegumentele, au început să
pentru a recapete
reintegra aspectul
elasticitatea elastic
lor
Anxietate -copilul să -pentru a -pacienta are
datorată poată dormi și induce starea un somn
insomniei să aibă un somn de normal, iar
de calitate somnolență, starea de
-calmarea fac băi calde anxietate a
senzației de în fiecare dispărut
anxietate seară înainte
de culcare
-la indicația
medicului,
administrez
anxiolitice,
în doză
adaptată
vârstei și
necesarului
Dificultate în -copilul să aibă -am -strea și
a se mișca și un tonus planificat un postura
a avea o bună muscular și o program de copilului nu se
postură, forță musculară exerciții în modifică
legată de normală, pentru funcție de datorită
echilibrul a prezenta un capacitatea severității
instabil al echilibru stabil copilului afecțiunii
copilului și -am efectuat -copilul își
țesutul copilului poate menține
muscular slab mișcări de echilibrul
dezvoltat flexie și
extensie la
membrele
superioare și
inferioare
-am încercat
să corectez
mersul
copilului
Alimentare -pacienta să -alimentația -copilul este
deficitară asimileze hrana se va efectua alimentat de
datorită administrată și la aceași oră către mamă
întârzierii să înceapă să ia -alimentele conform
dentiției de în greutate se vor tăia în programului
lapte -dieta de bucăți mici impus
tranziție sau se vor -după
durează 12-24 h pasa, implementarea
și constă în administrate regimului
banane, mere, în 3 mese alimentar,
orez principale și pacienta
2 gustări începe să ia în
-se va greutate
impune un
regim strict
-
realimentarea
va începe cu
dieta hidrică,
urmată de
dieta de
tranziție
-alimentația
este compusă
din sucuri de
fructe, fructe
proaspete,
legume
fierte,
piureuri de
legume sau
fructe
Igienă -pacienta să -educ mama -pacienta este
deficitară prezinte acesteia să igienizată și
datorită tegumente efectueze mama a
condițiilor curate și să i se toaleta înțeles
financiare întrețină igiena copilului în importanța
precare corporală fiecare seară igienei pentru
fie ea și sănătatea
aparent copilului
curată,
deoarece este
predispusă
infecțiilor

Examene paraclinice efectuate de-a lungul internării:


Am efectuat examene de laborator pentru calciu, fosfor,
hemoglobină, leucocite, hematii și fier.
Am măsurat:
-tensiunea arterială 75/50 mmHg
-pulsul 110 pulsații/min
-temperatura 37,5 grade C
-respirația 30 respirații/min
Am notat grafic în foaia de temperatură de 2x/zi.
Am administrat tratamentul medicamentos prescris de
medic, bazat pe vitamine și minerale și fenobarbital pentru
liniștea copilului.
Realimentarea durează 8-10 zile, iar trecerea progresivă la o
alimentație normală durează 5-7 zile.
Am asigurat temperatura camerei corespunzătoare de 22-24
grade C și temperatura apei de 37 grade C.
Am așezat copilul cu regularitate pe oliță, după alimentație
sau când se trezește.
Am apreciat dezvoltarea fizică, măsurând și notând
greutatea și înălțimea copilului.
Am asigurat confortul copilului schimbând hăinuțele și
lenjeria patului.
Am asigurat o poziție fiziologică a copilului, respectând
regiunile anatomice, decubit dorsal.
Am asigurat condițiile de mediu:
-cameră curată, călduroasă
-lumina, temperatura optimă, curățenie
Am supravegheat în permanență pacienta.

La externare:
-se recomandă menținerea regimului alimentar prescris
-continuarea tratamentului pe bază de vitamina D, Ca și Fe
-alimente bogate în vitamina D
CONCLUZIE

În zilele noastre, Rahitismul este o boală comună copiilor,


alături de malnutriție și anemie, principalii factori favorizanți
fiind prematuritatea, dieta neechilibrată, condițiile precare de
trai, creșterea rapidă, tulburările de absorbție intestinală,
poluarea mediului înconjurător, clima, dereglarea anotimpurilor.
Statisticile arată că unul din trei copii suferă de rahitism,
boală nutrițională tot mai des întâlnită, iar cazurile majoritare,
aceștia sunt copii la care educația sanitară, practic nu există.
În general, atât părinții, cât și specialiștii se focalizează
asupra aspectelor curative ale acestei boli și foarte puțin pe
etiologia și profilaxia rahitismi.
Profilaxia constă în primul rând în alimentația adecvată,
copilul putând completa lipsa aportului de vitamine și minerale
cu un plus de alimente benefice: calciu, omega 3, fier, vitamina
D.
BIBLIOGRAFIE

1. Lucreția Titirică, Breviar de explorări funcționale și


îngrijiri speciale acordate bolnavului, Editura Viața Medicală
Românească, București, 2003.
2. Lucreția Titirică, Îngrijiri speciale acordate pacienților de
către asistenții medicali, Editura Viața Medicală Românească,
București, 2003.
3. Lucreția Titirică, Ghid de nursing, Editura Viața
Medicală Românească, București, 2001.
4. Mioara Mincu, Roxana Maria Albu, Valeriu Bistriceanu,
Anatomia și fiziologia omului, Editura Universul, București,
2001.
5. Profesor Doctor M. Giormăneanu, Ediția aII-a, revistă.
6. Șerban Crețu, Copilul sănătos și bolnav, vol. 2, Editura
Scrisul Românesc, Craiova, 1977.
7. www.medscape.com
8. http://www.bioterapi.ro
9. CSID
10. Wikipedia
11. http://images.google.ro/
12. www.corpuluman.com
13.zodcs.ro
14. Be Healty
15. www.sfatulmedicului.ro
16. www.i-medic.ro
17. NewsMed.ro
18. www.MediculTău.com

S-ar putea să vă placă și