Fundația Ecologică Green

FUNDAȚIA ECOLOGICĂ GREEN
ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. BRAȘOV

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Îndrumător:
As. Lic. Voicu Georgeta
Absolvent:
SANDU S. ANA-MARIA
BRAȘOV
2020
MOTTO:
Noțiuni despre conceptul de nursing.

„Nursingul este o artă. Deci necesită devotament exclusiv, pregătire
temeinică, ca orice sculptor sau pictor. Ce este mai mult: să ai de-a face cu
pânza de pictură sau marmură, față de a avea de-a face cu un organism viu -
templul duhului lui Dumnezeu.”
FLORENCE NIGHTINGALE
Funcția specifică a nursei este de a asista individul bolnav sau sănătos, în

a fi capabil de activități ce contribuie la sănătatea sau însănătoșirea(sau
moartea în pace) pe care le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea necesară,
voința sau cunoștința, și de a-l ajuta în așa fel încât acestuia îi va crește
independența pe cât de repede posibil.
Acestă parte a funcției sale ia o inițiază și controlează, ea este elementul
principal „Asistenta medicală”
VIRGINIA HENDERSON
(definirea asistentei medicale)
Nursa este.............
„conștiința celor fără conștiință, iubirea de viață a celui care a încercat
să se omoare, piciorul celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui
nevăzător, puterea de a se mișca a sugarului, cunoștințele și încrederea tinerei
mame, gura celor care sunt prea slăbiți să vorbească sau se tem să vorbească.”
VIRGINIA HENDERSON 1987

ÎNGRIJIREA COPILULUI PREMATUR
Figura 1
MOTIVAŢIE
Pornind de la motto-ul:
„ Sănătatea este singura bogăție pentru care merită să faci orice pentru a
o păstra”, eu cred că noi, cadrele medicale, contribuim la îmbunătățirea calității
sănătății și trebuie să ne organizăm munca în așa fel încât să fim un sprijin
pentru cel bolnav.
Îngrijirea și supravegherea copilului prematur și asigurarea condițiilor
optime reprezintă o multitudine de responsabilități, atenție, timp, răbdare care
stau la baza clădirii unui viitor propice pentru nou născut, dar și în cimentarea
bazelor unei conduite profesionale potrivite pentru un asistent medical.(Figura
1)
Asistentul medical are un rol deosebit de important în acest proces
deoarece îngrijirea copilului prematur nu poate fi comparată cu îngrijirea unui
pacient matur cu o anumită afecțiune, reușind sa comice cu cadrele medicale ,
având un istoric patologic .
Ajutorul pe care îl acordam mamelor aflate în astfel de situații ne face
oameni mai buni, ne sensibilizează și ne dă puterea în aceeași măsură să
răzbatem cu bine ce ne-am propus în momentul internării unui astfel de pacient.
Scurt istoric
Nașterea prematură este o situație patologica a femeii gravide care impune
o preocupare deosebita din partea asistentei obstetricale și pediatrice.
Lucrarea de față urmărește principalele probleme puse de nașterea
prematura: etiopatogenia, fiziopatogenia, diagnosticul și conduita care se
impune adecvat situațiilor.
Frecvența prematurității, încă mare la noi în țară (10-14%), face din
aceasta unul din domeniile cele mai importante ale pediatriei și ridica probleme
serioase obstetricale.
Abordarea obstetricală a aspectelor ce privesc nașterea prematură au la
bază într-o proporție considerabilă prognosticul la care obstetricianul se așteaptă
în ceea ce privește supraviețuirea nou-născutului prematur precum și variantele
terapeutice care vor fi urmate. Și nu doar supraviețuirea este importantă, în egală
măsură și calitatea vieții copiilor cu greutate foarte mică la naștere, imaturi, ei
fiind afectați considerabil atât fizic cât și intelectual.
Prognosticul depinde de gradul prematurității, hipoxia la naștere, cauza
care a determinat nașterea, îngrijirile și morbiditatea ulterioară. De cele mai
multe ori copiii care supraviețuiesc nașterii premature au probleme de sănătate
care vor avea efecte de durată asupra vieții lor dar și asupra celor care ii
îngrijesc.
Anemia, rahitismul, retinopatia, displazia bronho-pulmonara, leziuni
cerebrale, probleme auditive, toate sunt incriminate ca fiind consecințe ale
prematurității.
PLANUL LUCRĂRII
Motto..................................................................................................... 3
Argumentarea lucrării........................................................................... 5
Scurt istoric...........................................................................................
Capitolul I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE 6

1. Introducere ...................................................................
2. Noțiuni generale ................................................................
3. Frecvența ..........................................................................
Capitolul II. COPILUL PREMATUR

Definiție ....................................................…………………………...6
Etiologia prematurității ……………………………………………. 6
Caracteristici morfo-funcționale.......................................................... 8
Particularități funcționale...................................................................... 10
Metabolismul prematurului.................................................................. 19
Tehnica gavajului .................................................................................. 20
Baia sugarului și copilului mic ..........................................................… 21
Educația pentru sănătate ...................................................................…. 23
Prognostic ...........................................................................................… 23
Rolul asistentei ....................................................................................... 24
Drepturile pacientului ………………………………………………… 25
Capitolul III. PREZENTAREA CAZURILOR 26

CAZUL NR.1 ...................................................................................... 26
1. Culegerea datelor .........................................................................…. 26
2. Identificarea problemelor după grila celor 14 nevoi fundamentale .. 30
3. Planificarea îngrijirilor .................................................................... 32
4. Rolul propriu și rolul delegat al asistentului medical .................…. 35
5. Evaluare .........................................................................................… 48
CAZUL NR.2 .....................................................................................…. 49
1. Culegerea datelor .........................................................................….. 49
2. Identificarea problemelor după grila celor 14 nevoi fundamentale .... 51
3. Planificarea îngrijirilor .................................................................….. 52
4. Rolul propriu și rolul delegat al asistentului medical ........................ 53
5. Evaluare .....................................….................................................…. 60
CAZUL NR.3 .....................................................................................….. 60
1. Culegerea datelor ..........................................................................….. 61
2. Identificarea problemelor după grila celor 14 nevoi fundamentale ..... 62
3. Planificarea îngrijirilor ..................................................................….. 63
4. Rolul propriu și rolul delegat al asistentului medical ......................... 65
5. Evaluare ........................................................................................…... 72
CONCLUZII …………………………………………… 72
1
IV. BIBLIOGRAFIE .....................................................................….. 73
Capitolul I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1. INTRODUCERE
Nașterea prematură este o situație patologica a femeii gravide care impune

o preocupare deosebita din partea asistentei obstetricale și pediatrice.
Lucrarea de față urmărește principalele probleme puse de nașterea
prematura: etiopatogenia, fiziopatogenia, diagnosticul și conduita care se
impune adecvat situațiilor.
Frecvența prematurității, încă mare la noi în țară (10-14%), face din
aceasta unul din domeniile cele mai importante ale pediatriei și ridică probleme
serioase obstetricale.
Abordarea obstetricală a aspectelor ce privesc nașterea prematură au la
bază într-o proporție considerabilă prognosticul la care obstetricianul se așteaptă
în ceea ce privește supraviețuirea nou-născutului prematur precum și variantele
terapeutice care vor fi urmate. Și nu doar supraviețuirea este importantă, în egală
măsură și calitatea vieții copiilor cu greutate foarte mică la naștere, imaturi, ei
fiind afectați considerabil atât fizic cat și intelectual.
Prognosticul depinde de gradul prematurității, hipoxia la naștere, cauza
care a determinat nașterea, îngrijirile și morbiditatea ulterioara. De cele mai
multe ori copiii care supraviețuiesc nașterii premature au probleme de sănătate
care vor avea efecte de durata asupra vieții lor dar și asupra celor care îi
îngrijesc.
Anemia, rahitismul, retinopatia, displazia bronho-pulmonara, leziuni
cerebrale, probleme auditive, toate sunt incriminate ca fiind consecințe ale
prematurității.
În zilele noastre s-au produs o serie de schimbări legate de rolul și
importanta femeii în societate, de statutul ei socio-economic, de activitatea pe
care o desfășoară și de stresul la care este supusă. Toate acestea au un anumit
grad de influență asupra actualelor cauze ce determină nașterea prematură. Când
o femeie este diagnosticată cu risc de naștere prematură toate grijile sunt
concentrate asupra fătului. Femeile sunt sfătuite să își schimbe modul de viață și
să-și limiteze activitățile pentru a asigura un rezultat favorabil sarcini. Așadar
tratamentul sarcinii cu risc de naștere prematură poate crește stresul în viața
femeilor, izolându-le de familii și de activitățile lor zilnice și forțându-le să se
supună anumitor regimuri terapeutice prescrise. De aceea, pentru evitarea
tuturor manifestărilor prezentate mai sus, este necesară evaluarea factorilor de
risc. Există studii ce au arătat că și o femeie sănătoasă are cel puțin șase factori
de risc preconcepționali. Este foarte important ca evaluarea riscurilor să fie
făcută înainte de momentul concepției, adică atunci când prognosticul nou-
născutului poate fi influențat de o intervenție precoce.
2
2. NOȚIUNI GENERALE
Nașterea prematură reprezintă eliminarea produsului de concepție înainte

de 37 săptămâni de gestație (mai puțin de 259 zile) începând cu prima zi a
ultimei menstruații a mamei ( 1 ).
Limita superioară a greutății prematurului este unanim acceptată de
2500g și 47 cm lungime, pe când limita inferioară este încă mult discutată, fiind
în principiu limita la care un nou-născut poate fi viabil. Această limită depinde
de posibilitățile de protezare, echilibrare sau îngrijire ale serviciilor de nou-
născuți. Astfel, limita inferioară acceptată, este pentru OMS de 1000g și 35cm
lungime (echivalentul a 26 săptămâni gestaționale), pentru FIGO este de 750g și
22 săptămâni gestaționale ( 2 ), iar pentru autoritățile medicale din SUA este de
500g și 20 săptămâni gestaționale ( 3 ).
Pentru țara noastră este acceptată limita de 1000g în condițiile în care
nou-născutul se adaptează rapid la viață, fără presare respiratorie ( 2 ).
Pentru că deseori este dificil de recunoscut cu precizie vârsta de gestație,
majoritatea studiilor asupra prematurității au folosit o definiție a greutății la
naștere punând în ecuație: greutatea la naștere (de 2500g sau mai puțin) cu
nașterea prematură.
Greutatea la naștere și vârsta gestațională sunt în legătură foarte strânsă de
aceea este necesar a se cunoaște o serie de termeni de largă circulație în
literatura actuală și anume:
- PRETERM INFANT sunt copii născuți înainte de 37 săptămâni de
gestație complete;
- LBW (low birth weight) sunt copii cu insuficienta ponderala sub 2500g
la naștere înainte de termen, la termen sau post-termen;
- SGA (small for gestational age, small for date), IUG-R (întârzierea în
creșterea intrauterina), hipotrofic, dismatur, insuficient dezvoltat pentru vârsta
gestațională: sunt copii a căror greutate la naștere este sub 10% față de cea
corespunzătoare vârstei de gestație, nașterea putând avea loc înainte de termen,
la termen sau post-termen ( 5 )
- AGA (adequate for gestational age) sunt copiii cu dezvoltare somatică
corespunzătoare sarcinii, nașterea poate fi înainte de termen, la termen sau post-
termen.
3. FRECVENȚA
În ultimi 20 ani numeroase statistici au încercat să stabilească frecvența

prematurității în diferite părți ale lumii. Aceste statistici sunt în general bazate
pe criteriul ponderal al prematurității (adică greutatea nou-născutului sub 2500g)
și nu pe criteriul cronologic (nașterea produsă înainte de săptămâna 37 a
sarcinii).
3
În țările industriale dezvoltate frecvența prematurității este de 6% din
totalul nașterilor, cifrele extreme variind între 5-12%. Important de subliniat este
faptul că acest procent nu s-a modificat în ultimii 10 ani.
De exemplu :
- în Anglia, Butler (1963) găsește o frecvență de 6% reprezentând media
pe ultimii 20 ani (89);
- în SUA, Potter semnalează de asemenea că proporția generală a
prematurității rămâne constantă și egală cu 6,5%;
- în Elveția, De Watteville găsește o frecvență de 6,9% în 1963;
- în Franța procentul de 7,19% stabilit în 1949 scade la 4,75 în 1963.
Această scădere aproape excepțională este demnă de luat în seamă pentru
că ea demonstrează că femeile urmărite regulat și respectarea sfaturilor în
legătură cu sarcina și nașterea au dus la scăderea numărului de nașteri
premature.
În țările în curs de dezvoltare cifra prematurității este mai ridicată variind
între 10-15%, iar în țările subdezvoltate ca India să atingă 30%.
Trebuie subliniat, însă, faptul că este dificil de a aprecia procentajul
nașterilor spontane premature, acesta variind de la un serviciu la altul, fiind în
funcție (în special) de supravegherea exercitată în cursul consultației prenatale și
de oportunitatea tratamentului amenințării de naștere prematură (43).
Frecvența medie a nașterii spontane premature în țara noastră este de 8-
11% din totalul nașterilor. Se știe că prematurii determina 50% din mortalitate,
între 70-80% din mortalitatea neonatală precoce și peste 1/3 din mortalitatea
infantilă, ca și 40% din morbiditatea neonatală.
În același timp, prematurii consumă imense resurse materiale pentru
îngrijire, tratament și eventual pentru reabilitarea deficientelor tardive destul de
numeroase și grave (30%).
Având în vedere riscul crescut și handicapurile existente la prematuri,
prevenirea nașterii spontane premature trebuie să constituie o preocupare de
prim ordin a obstetricienilor.
4
Capitolul II. COPILUL PREMATUR
1. DEFINIŢIE
1.1. Definiția prematurității – este dată de anumite criterii:

- criteriul temporal:
- orice copil rezultat dintr-o gestație egală sau mai mică de 37 săptămâni
cu dezavantajul că nu întotdeauna se poate afla cu exactitate data certă a ultimei
menstruații.
- criteriul ponderal:
- copii născuți cu o greutate egală sau mai mică de 2500 g.
O definiție simplificată a prematurității este dată de Shakespeare în piesa
“Richard al III-lea”
„Prematurul este o ființă neisprăvită și prea timpuriu zvârlită în lume.”
Pe baza criteriului ponderal se poate face următoarea clasificare:
1.2. Clasificarea prematurilor
Prematuritate gradul I - nou-născut cu greutate la naștere sub 2500-2000 g.

Prematuritate gradul II. - nou-născut cu greutate la naștere între 2000-1500g.
Prematuritate gradul III.- nou-născut cu greutate la naștere între 1500-1000g.
Prematuritate gradul IV. - nou-născut cu greutate la naștere sub 1000g.
Alți autori îmbină cele 2 criterii, împărțind copii în 3 categorii:

- normal pentru vârsta lor;
- supraponderal pentru vârstă;
- subponderal pentru vârstă.
Talia este cea mai rar folosită în aprecierea prematurității considerându-se totuși
că, un nou-născut cu talia sub 47 cm poate fi născut prematur.
2. ETIOLOGIA PREMATURITĂȚII
Cauzele prematurității sunt numeroase, în general se asociază și sunt greu

de depistat. Se apreciază că, nașterea prematură este determinată de
incapacitatea uterului de a reține fătul, care este urmată de decolarea placentei
prematură și de declanșarea unor contracții uterine eficace înainte de termen.
Cauzele favorizante pot fi:
5
a) cauze obstetricale:
- inserțiile vicioase ale placentei (placenta praevia)
- rupere precoce a membranelor
- decolarea prematură a placentei
- prezentații anormale
- hidramnios
- boli în sfera genitală care implică distensiunea uterului
- tumori
- malformații uterine
- primiparitate
- gemelaritate
b) cauze fetale:
- gemelaritate
- incompatibilitate grup RH sau ABO
- malformații congenitale
- boli ale cordonului ombilical
c) îmbolnăviri ale mamei:
- TBC evolutivă
- hemopatii
- toxicoza gravidică
d) starea de nutriție a mamei:
- există o relație între prematuritate și alimentația cărunțată în
proteine, vitamine și săruri minerale
e) condiții economico-sociale:
- prematuritatea este mai frecvent înregistrată în următoarele cazuri:
 nașteri nelegitime;
 copii nedoriți;
 mame cu activitate profesională grea;
 stare economică precară;
 igiena personală deficitară;
 nivel scăzut de cultură;
 locuință insalubră;
 fumat;
f) cauze mecanice - traumatisme diverse:
- loviri;
- tuse persistentă;
- raporturi sexuale;
- traumatism chirurgicale;
g) factori ereditari:
- anomaliile cromozomiale par să influențeze durata sarcinii care
poate fi mai scurtă;
- predispoziții familiale;
- frecvența unor grupe sangvine.
6
3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCŢIONALE
Prematurul se caracterizează prin imaturitate funcțională și anatomică a

organelor sale.
La examenul clinic se constată următoarele:
- dispoziția dintre diferite segmente ale corpului este mult mai accentuată
decât a copilului la termen;
- capul reprezintă o treime din lungimea totală
- craniul este voluminos cu un perimetru ce depășește pe cel toracic cu
peste 3 cm;
- fontanelele și suturile craniene sunt larg deschise;
- fața este mică, triunghiulară, cu aspect de facies de bătrân;
- gâtul lung și subțire;
- toracele este îngust, cilindric și cu coastele ușor deprimabile în inspir
„Tirajul prematurului”
- abdomenul mare, revărsat;
- membrele sunt subțiri și scurte;
- pielea este roșie subțire, lucioasă, zbârcită, acoperită cu lanugo
abundent;
- țesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipsește, evidențiindu-se
astfel relieful scheletului osos;
- părul de pe pielea capului este mai lung și mai des, decât la copii născuți
la termen;
- unghiile sunt slab dezvoltate, foarte subțiri, foarte moi, la mâini au
lungime corespunzătoare, iar la picioare sunt foarte scurte, nu depășesc pulpa
degetelor;
- urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente și au cartilajele foarte
moi;
- musculatura este insuficient dezvoltată, cu o hipotonie accentuată care
explică tendința de hernie ombilicală sau inghinală;
- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza pubiană,
mumificarea este mai lentă, iar detașarea este mai târzie decât la nou născutul la
termen;
- testiculii sunt coborâți în scrot;
- labiile mari nu le acoperă pe cele mici;
- criza genitală nu are loc sau se produce cu slabă intensitate.
PREMATURUL
Definiția prematurului
Clasificarea:
Prematurul este copilul născut la mai puțin de 37 săptămâni de gestație
(mai puțin de 285 zile).
7
Prematurul poate fi eutrofic între 10-90 percentile pentru vârsta
gestațională, hipotrofic când greutatea sub 10 percentile pentru vârsta
gestațională, și mare pentru vârstă când greutatea este peste 90.
3.1. Examenul clinic:

- la naștere pielea este acoperită de vermix cazeoza, iar la nivelul frunții și
spatelui se observă lanugo;
- eritemul fiziologic este mai pronunțat decât la noul născut matur, iar
pliurile plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 și numai pe partea anterioară a
plantei;
- după 3-4 zile de la naștere, eritemul fiziologic este înlocuit de icterul
fiziologic și o tentă mai pală a tegumentelor;
Marii prematuri, cu țesut celular subcutanat absent, tegumente subțiri,
uscate și largi și craniul ceva mai voluminos față de talie, cu înfățișarea
asemănătoare copiilor cu malnutriție.
Craniul:
- constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai puțin voluminos decât la
distrofie, suturile sunt dehiscente și oasele parietale pergamentoase;
- gâtul este subțire și pare mai lung;
- părul este vătos, greu de distins un fir de altul; faciesul este similar
copilului atrepsic , pielea este subțire;
- pavilionul urechii este mai moale și inform din cauza țesutului
cartilaginos încă nedezvoltat.
Toracele este mai îngust și contrastează cu abdomenul mai voluminos
- cordonul ombilical este mai subțire și este implementat mai jos decât la
nou-născut la termen.
Organele genitale externe sunt incomplet formate:

- la fetițe labiile mari nu acoperă labiile mici;
- la băieței testiculii nu sunt coborâți în scrot, scrotul este rudimentar, mic
puțin plicaturat și nepigmentat.
Criterii neurologice:
- postura la prematur, membrele superioare sunt în extensie, iar cele
inferioare în flexie;
- manevra „călcâie-urechi” posibilă la vârsta gestațională mică
- unghiul poplitei 1500 spre deosebire de nou născutul la termen 900
- semnul fulerului pune în evidență laxitatea articulară mai mare și
hipotoria musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al
prematurului putând fi deplasat pasiv până la porțiunea interscapulovertebrală;
- aprecierea tonusului activ.
Sistemul nervos:
8
- este puțin dezvoltat și gradul de maturizare se poate evalua prin
examenul tonusului muscular pasiv și a reflexelor.
La prematur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variază
mult cu vârsta și stările patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, și
pentru că încă nu s-au stabilit parametrii care să poată fi luați ca termen de
referință.
Activitatea motorie:
- a marilor prematuri este slabă și de scurtă durată. „Tonusul muscular” și
reflexele se remarcă de la o anumită vârstă gestațională și se perfectează ulterior
în timp.
Prematurul este expus imediat după naștere la o patologie particulară:

- rezervele mici cu care se naște cauzează apariția hipoglicemiei,
hipocalcemiei și hipotermiei.
Imaturitatea morfo-funcțională poliviscerală cauzează prematurului
apariția bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei, intraperiventriculare și
crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei ulcero-necrotice și
infecției. Aceste aspecte fac din prematur un nou născut cu risc crescut și impun
o supraveghere riguroasă în primele ore și primele zile de viață.
Prematurul poate avea greutate mică la naștere (2500 g), foarte mică la
naștere 1500 g și extrem de mică sub 1000 g.
Prematurul cu greutate extrem de mică la naștere pune aceleași probleme
de risc, dar într-un grad mult mai accentuat.
La această categorie de copii se va menține temperatura corporală peste
0
35 ; pentru mai mare de 7,20, PaCo2 mai mică de 60 mmHg Pa O2 bilirubinemia
liberă sub 9 mh% ml.
În primele zile de viată, pierderile mari de lichide prin perspirație
insensibilă cauzează apariția deshidratărilor, hipernatremia care vor fi prevenite
prin aportul adecvat de lichide și controlul ionogramei.
Etiologie: prematuritatea reprezintă 5-9% din totalul nașterilor.

Aproximativ 20% din nașterile premature rezultă dintr-o decizie a medicului în
cazurile de hipertensiune arterială la mamă subdezvoltarea intrauterină,
izoimunizare, diabet zaharat; placenta praevia cu hemoragie, hematom
retroplacentar și suferință fetală.
Restul de 80% rezultă din nașterile premature spontane. Acestea pot avea
cauze multiple:
- cauze materne:
- Traumatism ocazional, sau traumatism psihic;
- dezlipirea prematură a placentei;
- sirechi post-abortum;
- contracții uterine dureroase înainte de termen;
- uter reptat. Mama tuberculoză, toxoplasmă Hiv toate acestea duc
la naștere prematură;
- infecții, disgravidii, ictere;
9
- anemie, diabet, fibroame, beantă de col, malformații uretro-anexiale;
- vârstă sub 18 ani;
- vârstă peste 35 ani;
- tabagismul;
- condiții socio-economice precare, multiparietatea;
- talia mamei sub 150 cm, uter infantil;
- cauze fetale:
- gemelaritate;
- incompatibilitatea sangvină feto-maternă în sistemul (ABO sau
Rh).
Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic în stadiile incipiente de
sarcină pentru o bună cuantificare a riscului prematurității. Ritmul examinărilor
medicale pentru aceste femei încadrate în grupa gravidelor cu risc va fi ridicat.
- malformații, malnutriție;
- cauze anexiale, placenta praevia, insuficientă placentară hidramnios,
predispoziție genetică pentru naștere prematură.
Prevenirea prematurității este dificilă și are în vedere depistarea a 4

grupe de factori:
- socio-economice precare
- antecedente ginecologice și obstetricale evocatoare
- modul de viață
- semnele examenului clinic.
Măsuri de îngrijire – în secțiile de îngrijire intensivă a nou-născutului

prematur supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respirația
- termoreglarea
- icterul
- alimentația
- relația mamă-copil.
Respirația
Respirația este de tip abdominal, neregulată și uneori apar crize de apnee.
Schimburile gazoase la nivelul plămânilor sunt limitate de incompleta
capilarizare a alveolelor. Alveolele și capilarele apar în jurul săptămânii 20-a de
gestație. La această vârstă însă, schimburile gazoase nu sunt posibile din cauza
pereților alveolari groși și din cauza unei distanțe mărite între pereții alveolelor
și rețeaua de capilare. Respirația aeriană devine relativ posibilă spre săptămâna
24-a – 28-a de gestație, când celulele cuboidale, care formează epiteliul alveolar
tind să se aplatizeze, iar rețeaua de capilare se dezvoltă și intră în contact mai
strâns cu pereții alveolari.
La prematuri, se mai constată a fi deficitară și mecanica pulmonară. Între
cauzele care tulbură mecanica respiratorie pe lângă incompleta dezvoltare
capilaro-alveolară mai amintim:
10
- forța scăzută a musculaturii toracice care nu permite să se realizeze o presiune
negativă intratoracică suficientă.
osificarea mai slabă a cutiei toracice care permite retracții exagerate ale sternului
în timpul inspirației;
- secreția insuficientă de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care
limitează expansiunea și stabilitatea alveolară și imprimă o accentuată tendință
la colabarea alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este deficitar atât
cantitativ, cât și calitativ (imaturitatea căilor de sinteză a lecitinei). Astfel numai
fătul mai mare de 35 săptămâni este capabil să sintetizeze lecitina diplanitică,
factorul cel mai tensioactiv care intră în compoziția surfactatului. Între 22 și 35
săptămâni, fătul sintetizează lecitină palnitică și niristică mai puțin tensioactivă
și ușor inactivabilă prin hipoxie și hipotermie.
3.2. Maturitatea nervoasă a aparatului respirator

Se realizează destul de precoce, așa se explică că s-au evidențiat mișcări
respiratorii, chiar și la fătul de 11 săptămâni.
Analgezicele și anestezicele care trec prin placentă, inhibă efortul respirator mai
mult la prematur decât la matur.
În atelectazia primară cauzată de factorii enumerați mai sus, se adaugă
imaturitatea reflexelor de tuse și de deglutiție, ceea ce permite aspirarea
lichidelor alimentare și a secrețiilor nazofaringiene, ducând la atelectazia
pulmonară secundară.
Prin îngrijirea atentă și supravegherea continuă a prematurilor se poate
stăvili progresiunea atelectaziei și a defecțiunilor respiratorii. Se va face
aspirarea secrețiilor nazofaringiene, alterarea în pat a pozițiilor de decubit și
stimularea fizică prin masaj ușor al feței, compresiuni ritmice ale toracelui.
Evacuarea stomacului în caz de stază gastrică ușurează excursiile diafragmului
și previne regurgitarea și aspirarea conținutului gastric. Se va așeza prematurul
în pat cu partea superioară a corpului mai ridicată pentru ușurarea respirației.
Instalarea și progresia insuficienței respiratorii se apreciază pe baza micro
examinărilor sangvine (PO2, PCO2, PH) și a simptomelor clinice prezentate în
tabelul numărul 1, de mai jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230,
PSCHIREMBEL). Această schemă are valoare prognostică mai ales între a 2-a
și a 18-a zi de viată. Peste scorul de 8 decesul va surveni cu multă probabilitate
când ph este sub 7,05. Sub scorul 6 copilul va supraviețui. La scorul 7
prognosticul este nesigur.
Tabel numărul 1 Simptome clinice

SCOR
0 1 2
Simptome
80 SAU PERIOADĂ
RESPIRAŢII / MINUT 60 60-80
DE APNEE
11
LA RESPIRAREA
RESPIRAŢII MINUT ABSENTĂ LA RESPIRAREA DE AER
DE OXIGEN 40%
TIRAJ INTERCOSTAL SUPRA ŞI MIJLOCIU PĂNĂ
ABSENT OBSERVABIL
SUBSTERNAL LA PUTERNIC
SE AUDE FĂRĂ
GEAMĂT VEZICULAR ABSENT SE AUDE CU STETOSCOPUL
STETOSCOP
MURMUR VEZICULAR PE ABIA
CLAR DIMINUAT
LINIA MEDIOCLAVICULARĂ PERCEPTOBIL
În sindromul de insuficientă respiratorie al prematurului administrarea de

oxigen vizează pe plan clinic dispariția cianozei, iar paraclinic normalizarea
presiunii puritate a oxigenului din sângele arterial. Pentru evitarea hipoxemiei și
a fibroplaziei retroientale, tratamentul cu O2 se face sub control pO2 sanguin.
De reținut că hipoxemia poate apărea când oxigenul din atmosfera
incubatorului depășește concentrația de 40%.
În incubator, un aport de oxigen de 2-4 l/minut realizează o concentrație de
oxigen de 30%.
3.3. Termoreglarea
Defecțiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur.

Termogeneza este scăzută. Îngrijirea nou-născutului cu grad mare de
prematuritate sub temperatură de confort este endogenă. Răspunsul metabolic la
frig, care accelerează ritmul arderilor în mușchii scheletului, nu apare la
prematuri. Țesutul brun grăsos interscapular, cu rol termogenetic este diminuat
la prematuri și aproape absent la nou-născuții îngrijiți la o temperatură mai joasă
decât cea optimă.
Termoliza este favorizată de suprafața corporală mare (raport de
proporționalitate inversă între volum și suprafață) și de țesutul celular subcutanat
diminuat.
Având în vedere această termolabilitate a prematurului se va avea în
vedere următoarele măsuri de îngrijire.
Încă de la naștere, copii vor fi primiți în scutece încălzite, cu o sursă de
căldură în apropiere, se va umbla în mal blând cu ei, se vor respecta cele mai
severe condiții de asepsie.
Patul și lenjeria vor fi încălzite în prealabil la 37 0-380. În salonul de
prematuri va fi de 260-280. Aerul va fi sterilizat cu lampă de cuarț, iar
formolizarea saloanelor se va face între 17-10 zile. Prematurilor nu li se face
baie la naștere și nu se îndepărtează vermixul.
Toaleta prematurilor se efectuează cu vată sterilă îmbibată în apă fiartă și
răcită.
Nou născuții cu greutate mai mică la naștere 2300g vor fi îngrijiți în
incubator cu confort termic, umiditate și aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi între 10 zile la temperatura de 350 340 și 330 și apoi
în continuare la 320 cei de 1500 g la naștere câte 10 zile la 34 0-330, apoi la 320,
cei născuți cu 2000 g 2 zile la 340, 20 zile la 330 și în continuare la 320, iar cei
mai mici de 320.
12
Valorile temperaturii din incubator variază în raport cu temperatura redată
sau cutanată a prematurului care trebuie să fie 37 0, respectiv 36,60. Umiditatea
relativă nu va fi mai mare de 6%. Tendința de hipotermie și capacitatea de a se
apăra de supraîncălzire impune îngrijirea marilor prematuri în incubator
autoreglabil. Încălzirea prin iradiere nu este recomandată deoarece crește
pierderile de lichide prin perspirație cu peste 50%.
Condițiile de transport trebuie să respecte exigențele în ceea ce privește
confortul termic cu ambulanța care trebuie să fie dotată cu incubator și oxigen.
În cazurile în care nu există incubator se va avea grijă cu temperatura de confort
să fie realizată în timpul transportului cu ajutorul unor sticle cu apă caldă puse în
jurul prematurului.
3.4. Rezistența la infecții

Prematurii au o rezistență mai scăzută, prin marea ușurință de pătrundere
a agenților infecțioși prin părțile obișnuite, scăderea transferului de Acest
(anticorpi) de la mamă asociată cu o capacitate redusă de producere a Acest, ph-
ul acid al pielii, permeabilitatea mare a mucoaselor.
De remarcat că la nou-născuți cu 1500 g activitatea fagocitară este de 51-
60% din cea normală, ceea ce face să existe tendința de generalizare a
infecțiilor. Factorii serici de adaptare sunt în proporție de 17-50% din valorile
normale. Imunitatea celulară și celulele imunocompetente sunt reduse, singurele
celule din ganglioni fiind limfocitele. Profilactic se impune asigurarea unor
îngrijiri deosebite în scopul prevenirii infecțiilor, știind faptul că mortalitatea
prin infecții bacteriene și virale este de 2-3 ori mai mare la această categorie de
nou-născuți.
Icterul simplu
Icterul simplu al prematurului este prezent în mod constant și prelungit
10-15 zile. Utilizarea fototerapiei a permis să se elimine nevoia exangvino
perfuzie.
3.5. Alimentația
La prematuri mici la care reflexul de supt este absent, este necesară
hrănirea prin gavaj. Aceasta implică introducerea unor sonde subțiri atraumatice
pe o lungime egală cu distanța nas-ureche apendice xifoidian, controlând
obligatoriu dacă sonda instalată se află în stomac sau a pătruns în căile
respiratorii.
Prin sonda de gavaj se introduce lapte în stomac la un interval de 2-3 ore.
După 2-3 săptămâni și în funcție de depășirea dificultăților de adaptare
ale copilului se va trece progresiv la alimentația cu lingurița sau biberonul.
După ce a fost probată posibilitatea de deglutiție se poate trece la 1-2
mese la sân, iar restul cu lingurița sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur
este cel de mamă, doar că uneori este necesar suplimentarea cu săruri minerale,
13
calorii și proteine din formulele industriale de lapte pentru prematuri MILUPA,
APTAMIL, HUMANA 0,15%.
Alimentația trebuie să țină cont de nevoile fiziologice ale prematurului.
Prematurul este alimentat gavat cu sondă din cauza imaturității; să nu depună
efort.
Copilul este alimentat din 3 în 3 ore, se cântărește zilnic și se
consemnează pe foaia de evoluție alături de temperatură, numărul de scaune și
aspectul lor, reziduul gastric, balonarea abdominală.
Cantitatea alimentației se calculează după kg/cap și zile de viață.
3.6. Alte particularități morfofuncționale ale prematurului

Aparatul cardio-vascular
- zgomote cardiace care sunt mai slabe la prematur decât la nou-
născutul matur. Frecvența cardiacă este de peste 140 b/min. rezervele de
glicogen, mai scăzute în miocardul nou-născuților cu prematuritate accentuată,
alături de nivelul scăzut al oxemiei, favorizează instalarea insuficienței
energodinamice a cordului. La prematuri, trecerea de la circulația fetală la
circulația de tip adult este mai frecvent perturbată decât la matur de tulburările
de expansiune a plămânului și de stresul hipoxic. Aceasta face ca șuntul prin
orificiile fetale să persiste mai mult timp și să prejudicieze circulația viscerală.
Aninergia vasomotorilor cu cianoza părților declive, și paloarea părților
supradiacente a corpului, poate fi un semn de gravitate caracteristic prematurilor
cu grad mare de prematuritate. Tensiunea arterială este mică. Pereții vaselor
îndeosebi cele cerebrale, au tunica conjunctivo-elastică slab dezvoltată, ceea ce
favorizează frecvența hemoragiilor intracraniene.
Funcția renală
Capacitatea funcțională renală este diminuată la prematuri. Defecțiunile
vizează acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei și a bazelor. Irigarea
renală la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea de concentrație și diureza
osmotică la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea de concentrație.
Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului și a fosfatului sunt
scăzute.
La prematuri în primele 5-7 zile de viată, schimburile gazoase sunt mai
deficitare, capacitatea funcțională renală la prematuri este mai scăzută, este
limitată hipercatabolismul , azotemia crescută, kalenia crescută, sunt factori care
realizează o deviere a echilibrului acido-bazic spre acidoză.
Combaterea acidozei la prematuri se realizează încă din perioada
travaliului, prin administrarea de oxigen, glucoză, bicarbonat de sodiu și evitarea
administrării de opiacee, analgezice, anestezice.
Sistemul nervos central
14
Se consideră că există o strânsă corespondență între gradul de maturare a
SNC și localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabilă zona sub
eperdinară, cu intensitate activitate miotică și zona profundă periventriculară cu
substanță albă nemielinizată și slab vascularizată. După primul trimestru de viață
embrionară – care este dominat de un intens proces de multiplicare și migrare
celulară, necesar formării marilor structuri ale encefalului, urmează fenomenul
de apariție treptată a zonelor germinative și începutul mielinizării șantul
optostriat de la nivelul găurilor. Mama este mediul hemoragiilor, deoarece aici
persistă zona germinativă până la vârsta gestațională de 35-36 săptămâni.
În cazurile grave, hemoragia penetrează peretele ventriculului și cauzează
moartea subită prin inundația ventriculară. Tot la această vârstă s-a constatat că
sediul necrozelor ischemice, cu sechele ulterioare datorită sclerozelor și formării
unor cavități, este substanța albă slab vascularizată în zona periventriculară. Nu
s-au evidențiat decât cu totul excepțional leziuni corticale la prematuri de
această vârstă, care au decedat în primele zile de viață postnatală.
Mai târziu după 36 săptămâni de vârstă de gestație, odată cu avansarea
procesului de maturare și diferențiere celulară și de dispariția zonelor
germinative, mediu leziunilor se comută la nivelul celulelor corticale. Astfel cu
cât maturizarea sistemului nervos central este mai avansată, hipoxia fetală
generează, ca tip lezional, necroza corticală.
La nivelul cerebelului s-a constatat că după vârsta gestației de 36
săptămâni, mediul predilect al leziunilor este stratul granular intern.
Prognostic
Prematuritatea prezintă aproape ½ din mortalitatea neonatală și
aproximativ 80% din mortalitatea primelor 10 zile de viață.
Prognosticul tardiv este gravat de sechele mai mult sau mai puțin grave
ale tulburărilor din perioada neonatală sau ale bolilor responsabile de nașterea
prematură.
După externarea din centrele de îngrijire intensivă, consultațiile ulterioare
vor urmări:
- dezvoltarea staturo-ponderală
- depistarea unui deficit senzorial – oftalmologic 20% din prematuri sub
1500 g sau auditiv
- verificarea absenței sechelelor psihomotorii și integrarea familiară
normală.
Majoritatea tulburărilor respiratorii care afectează nou-născutul sunt
rezultatul dificultăților de adaptare de la viața intrauterină la cea extrauterină.
Imaturitatea plămânului, incluzând producția inadecvată de surfactat
pulmonar este responsabil de cel mai mare procent de mortalitate la nou-
născutul prematur.
15
Tulburările care afectează în principal nou născutul includ aspirația
meconială, aspirația lichidului amniotic, persistența hipertensiunii pulmonare și
diverse anomalii congenitale.
În general infecțiile perinatale afectează sistemul respirator și contribuie la
creșterea semnificativă a morbilității și mortalității perinatulă atât la nou
născutul prematur, cât și la nou-născutul la termen.
Scopul terapiei pentru nou-născuți cu disfuncții respiratorii este de a
furniza suportul necesar pentru realizarea schimbului adecvat de gaze și
transportul oxigenului necesar pentru supraviețuire pe toată perioada bolii.
2.5. METABOLISMUL PREMATURULUI
Metabolismul apei, a electroliților și echilibrului acido-bazic
Apa se găsește în proporție de 70-80% în organismul prematurului,

datorită proporției mari de apă în țesuturi fără grăsime și cantități reduse de țesut
adipos. De aceea prematurul are nevoie de cantități mari de apă, hidrolabilitatea
este dată de imaturitatea funcției renale. Echilibrul acido-bazic este labil cu
tendințe la acidoză metabolică.
Metabolismul fosfocalcic
Resorbția intestinală a calciului este bună, în schimb aportul prin lapte este mic
față de nevoi, ceea ce favorizează apariția precoce a rahitismului.
Metabolismul fierului - rezervele sunt sărace, hematopoeza intensă favorizând
tendința la anemii hipocrome.
Metabolismul lipidelor este deficitar, utilizarea acestora este redusă.
Metabolismul intermediar al hidrocarbonaților este incomplet, rezultând
creșteri ale concentrației de acid lactic și piruvic.
Metabolismul proteinelor este activ. Glicemia este mai scăzută față de cea a
noului născut la termen. Depozitele de glicogen hepatic sunt scăzute.
Îngrijiri speciale acordate noului născut prematur

Considerând particularitățile morfofuncționale ale prematurului prezentate
anterior, în îngrijirea acestuia vom ține cont de următoarele:
1. Noului născut prematur trebuie să i se asigure un mediu mai cald decât
noului născut la termen. Temperatura încăperii va fi cu câteva grade mai ridicată
(260–280C) la prematurii așezați în pătuț (cei peste 2000 g), iar în incubator,
temperatura mediului va fi între 300–320C. O măsură importantă pentru
menținerea temperaturii o constituie îmbrăcămintea. Ea va fi confecționată din
materiale moi, călduroase.
16
2. Nou născutul prematur va fi izolat, precum și tot echipamentul de
îngrijire individual, datorită rezistenței slabe la infecții.
Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolați în incubatoare, care se
dezinfectează săptămânal. Ceilalți vor fi izolați în saloane speciale cu 2-4 paturi.
Rufele vor fi fierte și călcate pentru prematurii mici în primele zile.
Îngrijirea tegumentelor se face cu mare precauție, baia generală se evită până la
3-4 zile după căderea bontului ombilical.
3. Li se va asigura o bună ventilație în incubatoare prin asigurarea unei
atmosfere bogate în oxigen (2-4 l/min.) iar în încăperi prin aerisirea periodică a
acestora. De asemenea este importantă păstrarea umidității aerului 65% prin
vase cu apă încălzită sau cearceafuri umede.
4. Alimentația prematurului se va începe mai târziu decât a noului născut
la termen (24-36 h de la naștere). Alimentul optim este laptele matern. Dacă
acesta lipsește este înlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale pentru
această categorie de nou născuți.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezintă reflex de supt și deglutiție vor
fi puși la sân sau vor fi alimentați cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezintă
reflex de supt și deglutiție vor fi alimentați prin gavaj.
2.6. TEHNICA GAVAJULUI
Prematurul va fi culcat pe partea dreaptă cu capul mai ridicat (Figura 2).

Se va introduce o sondă Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucală, la o
distanță egală cu distanța dintre nas/gură, lobul urechii, apendice xifoid. Sonda
va fi sterilă, la capătul ei se așază o seringă sterilă. Se verifică dacă sonda a
ajuns în stomac prin aspirarea conținutului gastric. Se va pune în seringă
cantitatea de lapte pe care trebuie să o administrăm, lăsând să curgă, fără a forța
cu pistonul , evitând astfel refluarea conținutului gastric și aspirarea acestuia în
căile respiratorii. Apoi sonda se pensează și se extrage cu mișcări blânde, copilul
va rămâne cel puțin 5-10 minute în această poziție. Atunci când această
modalitate de alimentare este necesară mai mult timp, sonda poate rămâne în
stomac, capătul exterior fixându-se pe obraz cu leucoplast. În acest caz sonda va
fi spălată cu ser fiziologic steril după fiecare alimentație.
Având în vedere capacitatea gastrică a prematurului cât și peristaltismul
scăzut al tubului digestiv, uneori este necesară fracționarea cantității de lichide
în 8-10 mese/24 ore.
17
Figura 2.
2.7. BAIA SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Toaleta sugarului cuprinde îngrijirea tegumentelor, mucoaselor, părului și

unghiilor. Îngrijirea tegumentelor se face prin baia zilnică. În primele zile de la
naștere, până la căderea bontului ombilical și epitelizarea plăgii, curățarea
tegumentelor se va face cu tampoane de vată înmuiată în ulei de parafină sau
undelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia parțială, evitând bontul
ombilical, care ar putea transmite infecții. După epitelizarea plăgii – de obicei la
2-3 zile după căderea bontului ombilical – se pot face băi generale.
Baia se face dimineața sau seara, dar totdeauna înainte de alimentație.
Temperatura camerei trebuie să fie de 240 C, iar a apei de 370 C.
Pentru toaleta copilului se vor pregăti următoarele:
- cadă pentru copii dezinfectată;
- termometru pentru apă;
- săpun neutru;
- mănuși de baie;
- apă fiartă și răcită la 370 C;
- cearșaf de baie;
- lenjerie și scutece curate;
- tampoane de vată;
- ulei de parafină;
- pudră de talc;
- vas pentru aruncarea tampoanelor și scutecelor murdare;
- perie pentru pieptănat;
- foarfecă dezinfectată pentru tăierea unghiilor.
Baia parțială
Se efectuează pe masa de înfășat evitându-se capul și regiunea ombilicală.
Tegumentele vor fi șterse prin tamponare. Se va da importanță plicelor care vor
fi bine șterse, apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
Baia generală
18
Se execută în cadă. Pe masa de înfășat se pregătesc materialele necesare și
lenjeria copilului. Pe fundul căzii se așază un scutec curat, pentru a evita
alunecarea copilului. Asistenta îmbracă mănușa de baie și întoarce copilul în
cadă. Cu mâna stângă îl ține de umăr și brațul stâng în așa fel, ca pe antebrațul
asistentei să se sprijine spatele și ceafa copilului, iar cu mâna dreaptă îl apucă de
glezne, sau îl sprijină de regiunea fesieră. Introducerea în apă se face încet, cu
blândețe. După ce a fost cufundat în apă, copilului i se lasă membrele inferioare
libere. Cu mănușa se săpunește întâi capul, apoi gâtul, toracele, membrele
superioare și cele inferioare. Apoi se întoarce copilul, sprijinindu-l cu fața
anterioară a toracelui și a bărbiei pe antebrațul stâng susținând cu aceeași mână
umărul și axila. Se spală spatele copilului, regiunea fesieră și la urmă organele
genitale.
La fetițe trebuie acordată o atenție deosebită toaletei vulvare. Ștergerea
organelor genitale se va face întotdeauna în direcția anteroposterioară, adică de
la vulvă spre anus.
După îndepărtarea resturilor de săpun, se scoate copilul pe masa de
înfășat, pe cearceaful încălzit în prealabil. Se șterge copilul prin tamponare și se
îmbracă în lenjerie încălzită.
Îngrijirea mucoaselor
Pentru curățirea nasului și a conductului auditiv extern se folosesc tam-
poane de vată de formă alungită și răsucite. Pentru nas, tampoanele vor fi
înmuiate în soluție de acid boric, iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor
folosi tampoane separate pentru fiecare parte și orificiu, pentru evitarea
transmiterii de infecții.
Ochii sugarilor
Se șterg cu tampoane înmuiate în acid boric 1-4%. Ștergerea se face din-
spre comisura externă către cea internă. Se utilizează tampoane separate pentru
fiecare ochi.
Îngrijirea părului
Pentru îngrijirea părului capului sugarului se va spăla zilnic pe cap cu oca-
zia băii generale, după care se va usca prin tamponare. Părul fin al copilului nu
necesită pieptănare, ci se va peria cu o perie deasă, moale.
Îngrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfecă dezinfectată. Tăierea
unghiilor se face cu grijă, ținând între policele și indexul mâinii stângi degetul
respectiv. Restul degetelor rămân libere. Curățirea unghiilor se face zilnic, cu
pila, tăierea de câte ori este nevoie.
Îngrijirea cavității bucale

La nou-născuți și sugari, cu excepția îndepărtării mucozităților și a lichidului
amniotic pătruns în timpul expulziei - nu se face toaleta cavității bucale. Se va
19
controla zilnic pentru depistarea unor eventuale stomatite. Spălarea și ștergerea
gurii la această vârstă este interzisă, căci traumatizează mucoasele.
2.8. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Viitoarele mame vor fi educate încă de la primele controale prenatale să

excludă factorii citați în introducere, de nașteri premature:
- să prevină infecțiile respectând regulile de igienă corporală cât și a
alimentației;
- să evite locurile aglomerate, în special în anotimpurile ce creează pre-
dispoziție la infecții;
- să-și asigure un climat familial de calm și înțelegere cu evitarea conflic-
telor fizice și psihice;
- să-și asigure un program de muncă care să nu o suprasolicite;
- să evite oboseala fizică și intelectuală;
- să se alimenteze echilibrat, aducând la cunoștință acesteia ce anume
înseamnă aceasta;
- să evite locurile de muncă în mediu toxic;
- să se prezinte la medic la orice modificare a stării de oboseală.
Cadrele medicale care supraveghează gravidele vor avea obligația de a
urmări dacă în antecedente acestea au mai născut prematuri, care a fost cauza și
dacă se poate elimina. Vor pune la dispoziția acestora broșuri și pliante care le
dau informații despre sarcină, naștere și riscurile care le implică o naștere
prematură.
2.9. PROGNOSTIC
Evoluția prematurului este mai dificilă decât a noului născut la termen.

Scăderea fiziologică în greutate este mai mare (10-25%) dar revenirea la
greutatea inițială se face după 2-3 săptămâni. Icterul neonatal este mai intens și
mai prelungit. Ritmul creșterii staturale și ponderale este mai accelerat:
prematurul își dublează greutatea de la naștere la 2-3 luni, o triplează la 5-6 și o
cvadruplează la un an.
Dezvoltarea psihomotorie este normală, deși prematurul furnizează
procente mari de encefalopatii (dat aceste afecțiuni sunt rezultatul cauzelor ce au
determinat și nașterea prematurului). Prognosticul imediat este rezervat, cel
tardiv este bun. În primii 3 ani prematurii rămân în urma celor născuți la termen.
2.10. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA ACTELOR

MEDICALE
Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă să-și mențină sau să-și recâștige sănătatea sau să-l asiste în ultimele
20
sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi
avut forța, voința, cunoștințele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcții astfel încât
pacientul să-și recâștige independența cât mai repede posibil.
2.11. DREPTURILE PACIENTULUI
Conform normelor legale în vigoare menționate în cap. V art. 37 din codul

de etică și de deontologie profesională
Pacientul are dreptul la:

INFORMARE
- informare privind serviciile de sănătate
- informare asupra tratamentului, manevrelor și intervențiilor ce urmează
ai fi efectuate
- informare asupra stării lor de sănătate
- informare asupra riscurilor, beneficiilor pe care le deține fiecare
procedura
- informare asupra identității și a statutului profesional al personalului de
îngrijire cu care intra în contact, cat și asupra regulilor și reglementarilor de
rutina la care vor fi supuși pe perioada internării.
CONFIDENŢIALITATE
- să nu i se divulge date cu caracter privat privind starea fizică ,identitatea,
boala, etc.
- toate informațiile cu caracter privat (starea de sănătate, condiția sa
medicală, diagnosticul, prognosticul, tratamentul precum și alte date de natură
personală) au regim de confidențialitate chiar și după moartea pacientului.
- au dreptul de a decide cine poate fi informat în numele lor
- au dreptul să-și dea consimțământul pentru divulgarea informațiilor de
natură personală
ÎNGRIJIRE ȘI TRATAMENT
- au dreptul și accesul la propriile fișe medicale sau la orice evidență
legată de diagnostic, tratament și îngrijire a lor și de a primii o copie după întreg
dosarul medical sau fișa medicală; aceste date nu pot fi divulgate unei terțe
persoane.
- au dreptul să-și dea consimțământul asupra tratamentului manevrelor și
intervențiilor medicale ce urmează ai fi efectuate , consimțământul constituind o
condiție preliminară pentru orice act de îngrijire medicală sau intervenție
medicală.
21
- au dreptul de a refuza sau de a opri o intervenție medicală, dar,
implicațiile refuzului, vor fi explicate pe larg pacienților.
- au dreptul de a primii o îngrijire corespunzătoare cerințelor de sănătate,
inclusiv o asistență preventivă și alte măsuri pentru promovarea sănătății.
- au dreptul la servicii accesibile permanent și în mod echitabil fără
discriminări, în conformitate cu resursele financiare, umane și materiale
disponibile într-o societate dată.
- au dreptul să fie tratați cu demnitate în legătura cu diagnosticul,
tratamentul și îngrijirea lor, în respect pentru valorile lor culturale.
- au dreptul la confort și intimitate în instituțiile în care sunt internați.
Capitolul III. PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE
IDENTIFICARE
NUME: C
PRENUME: A
NUMELE TATĂLUI: B.C. 27 ani
NUMELE MAMEI: B.D. 35 ani
LOCUL NAŞTERII: MATERNITATEA COVASNA
DOMICILIU: COVASNA, STR. UMBREI NR. 2
DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA COVASNA LA
SPITALUL JUDETEAN FOGOLYAN KRISTOF: LA 4 ZILE DE LA
NAŞTERE
ISTORIC
Prematurul de gradul II
Cauza:
- naștere prematură;
- mama peste 35 de ani;
- lucru în mediu toxic al mamei;
- cu fibrom uterin operat în cursul sarcinii la III luni;
- din cauza anesteziei locale;
- tata în antecedente cu buloasă.
Antecedente personale:
- primul copil;
- născut la 37 săptămâni;
- greutate la naștere de 2000g;
- grupa sangvină AII pozitiv;
- greutate la internare 1850g
22
MOTIVUL TRANSFERULUI
NN cu o greutate la naștere 2000 g și la transfer 1850 g
- cu scorul APGARD, 8 la 1 minut și la 5 minute;
- se transferă în secția de NEONATOLOGIE ;
- stare generală alterată;
- cu leziuni buloase în diferite stadii de erupție;
DIAGNOSTICELE LA NAŞTERE
- Epidermoliza buloasă formă juncțională;
- Suferință cerebrală perinatală;
- Crize de apnee cu cianoză;
- Suflu sistolic;
- Septicemie cu Staphylococcus aureus;
- Reflux gastro-esofagian;
- Orfalită acută.
STARE DE INTERNARE
- Stare generală mediocră;
- Tegumente icterice;
- Denidare lungă pe obrazul stâng;
- Numeroase bule cu conținut lichidian;
- Icter clar.
FUNCȚII VITALE: pulsul relativ normal RELATIV NORMAL

Meconiu prezent
cardiac Ac 100-120 bătăi/minut
FA: ½
Stare la 72 ore :
- temperatură persistentă;
- alterarea integrității tegumentare manifestată prin colorație icterică;
- icter prelungit;
- prematuritate gradul II;
- persistă – crizele de apnee cu cianoză.
Examene de laborator
Hemogramă HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINĂ G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2’
TC 4’30
23
TQ 20”
TH 3’ 40”
IP 60%
ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8
TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1
BI DIRECTĂ μno/l 22,23 ALFA 1 % 4,7
BI INDIRECTĂ μno/l ALFA 2 % 10,1
101,38 BETA % 10
GAMA % 13,1
AST GRUP IONOGRAMĂ

PH 7,397 Na mol/1 142
PCO2 mmHg 24,0 K mol/l 4,38
BE μno/1 – 10,4 Ca mol/L 2,5
HCO3 μno hG 109,2 Cl mol/L 105
LDH U/L 895
IMUNOCANTITAŢIE
Ac lactic ny % 11
IgA < 0,36
IgM 0,49 Glicemie nmol/l 4,11
Igg 0,85 Uree nmol/l 3,85
Creatinină μmol/l
54
NEVOILE FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Manifestări de dependență:
- dispnee
- cianoză
2. Nevoia de a bea și a mânca.

- disfagie
- semne de dezechilibru
- regurgitații
3. Nevoia de a elimina.
Manifestări de independență:
- frecvența micțiunilor este prezentă
- cantitatea de urină este de 30-300 ml/24 h
- scaunul are culoarea galben-auriu
- 3-4 scaune pe zi
24
- mirosul este ușor acru, reacția acidă
- nu prezintă.
4. Nevoia de a se mișca și a menține o bună postura.

- sugarul, dacă este așezat pe spate, poate ridica umerii și capul pentru
câteva momente
- culcat pe abdomen, își poate ridica bine capul și toracele, sprijinindu-se
pe antebrațe
- rotește capul să privească în jur
- se mișcă mult, dă din mâini și pedalează
- apucă cu mișcări nesigure obiectele care i se oferă
- stă în șezut sprijinit
- întinde mâna după obiectele care i se oferă
5. Nevoia de a dormi și a se odihni.

Manifestări de dependență: - somn perturbat.
6. Nevoia de a îmbrăca și dezbrăca.

Manifestări de dependență: - dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca.
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.

Manifestări de dependență: - creșterea temperaturii peste limite normale
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.

Manifestări de dependență: - eritem fesier.
9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestări de dependență: - vulnerabilitate față de pericole.
10. Nevoia de a comunica.

- gângurești când i se vorbește
- încearcă manevre de înviorare
- facies expresiv
- privire semnificativă
- finețe gustativă și a mirosului
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestări de dependență: - dificultate sau incapacitatea de a respira
25
- secreții dense sau abundente
Sursa de dificultate: - anxietate
- prezența secrețiilor
- lipsa cunoașterii mijloacelor eficace de
degajare și expectorație
Probleme: - dificultate în eliberarea căilor respiratorii

Manifestări de dependență: - disfagie
- regurgitații
Sursa de dificultate: - durerea
Probleme: - dificultate în a se hidrata și alimenta

Manifestări de dependență: - creșterea temperaturii peste limitele normalului
- piele roșie, fierbinte
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
- rezistența scăzută la infecții
Probleme: - hipertermia

Manifestări de dependență: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - tusea
- obstrucția nazală
- secreții abundente
Probleme: - dificultate și incapacitate în a se odihni
5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.

Manifestări de dependență: - dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca
Sursa de dificultate: - vârsta
Problema: - vârsta
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.

Manifestări de dependență: - eritem fesier
Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se mișca
Problema: - atingerea integrității tegumentelor
7. Nevoia de a evita pericolele
Manifestări de dependență: - vulnerabilitate față de pericole
- spitalizarea
Problema: - anxietate
- durere
26
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
Problema - durerea
- dificultatea de a mânca și hidrata
Obiectivul - combaterea durerii
- copilul să mănânce și hidrateze corespunzător
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacității de a mânca și hidrata
Problema - cianoză perioronazală

Obiectivul - copilul să aibă o respirație și o circulație normală
- recolorarea tegumentelor
- diminuarea cianozei
Diagnostic de îngrijire - diminuarea schimbului de gaz
Problema - atingerea integrității tegumentelor

Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple, elastice
- evitarea infecțiilor nosocomiale
Diagnostic de îngrijire - alterarea integrității tegumentelor
- deficit total de autoîngrijire
Problema - hipertermia
Obiectivul - menținerea temperaturii corporale în limite normale
Diagnostic de îngrijire - risc de infecții
- alterare potențială a temperaturii corpului (a
termoreglării)
Problema - vârsta
Obiectivul - sugarul să fie îmbrăcat corespunzător vârstei
- menținerea temperaturii corporale în limite normale prin folosirea
de îmbrăcăminte corespunzătoare
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacității de a se îmbrăca
Problema - dificultate și incapacitate de a se odihni

Obiectivul - sugarul să aibă un somn liniștit, regenerator, fără întreruperi
Diagnostic de îngrijire - alterarea modului de somn
27
Problema - anxietate, durere
Obiectivul - sugarul să aibă un mediu de siguranță fără accidente și infecții
Diagnostic de îngrijire - copilul să prezinte o stare de bine fără durere
- risc de traumatizare
Necesarul privind materialele și aparatura salonului de reanimare a

nou-născutului
Înainte de a începe, se verifică preventiv instrumentarul dacă este complet

și funcționarea aparatelor:
- unitatea de reanimare cu încălzire, iluminare și ceas;
- câmpuri calde, folie de argint;
- aparat pentru aspirație (reglare – 0,2 bar) și cateter pentru aspirație
mărimea (6-12) sau aspirator bucal cu membrană;
- balon cu ventilație cu autoumplere, ventil și mască (Lecerdeul Penlon)
cu limitare de presiune la 30-35cu H2O și legătură cu masca de oxigen, oxigenul
pe cât posibil să fie încălzit și umectat. Mască de oxigen mărimea 0,2;
- aparat de ventilație cu reglaj în timp, cu flux constant, pe cât posibil cu
amestec gazos;
- monitor ECG;
- laringoscop cu lame drepte mărimea 0 și 1;
- stetoscop;
- pulsiometru și aparat de măsurare de măsurare TA oscilometric;
- sonde traheale mărimea 2,0;2,5;3,0;3,5;
- soluție de umectare și lubrifiere a sondei;
- Mandren pentru sonda traheală;
- Pensa Mugill;
- Soluții de perfuzat - glucoză 10%;
- soluție de proteine plasmatice;
- 5% albumine umane;
Medicație: - adrenalină (mg/kg corp) în bradicardie IU;
- NAHCO3 0,4% (ml kg) IU;
- Naloxon ml kg IU;
- Seringi sterile, ac de unică folosință;
- Canule ;
- Truse de perfuzie;
- Canule venoase permanente 24G și dispozitive de închidere și conectare;
- Plasture pentru fixarea sondelor și canulelor venoase;
- Sticluțe pentru hemocultură; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete
pentru recoltare de sânge;
- Set de cateter pentru venele ombilicale;
- Sondă gastrică;
28
Asistenta are rolul de a menține salonul de reanimare cu tot necesarul de
mai sus în ordine, să nu lipsească nimic, să se implice în munca de echipă, să
servească medicul și să colaboreze cu echipa.
ROLUL PROPRIU ȘI ROLUL DELEGAT - ZIUA I

Intervenții autonome și
Probleme Obiective Evaluare
delegate
1. Alterarea NN se Nou-născutul este instalat într-un Obiectivul a fost
stării generale urmărește salon cu un singur loc (izolator). nerealizat
Cauze temperatura -Este așezat în incubator pe aleze temperatura
Temperatură -NN să sterile și încălzite persistă
39,50 prezinte o -Se reglează temperatura incubatorului URMĂRIREA
-Tulburări de ușoară la 270-280 FV
termoreglare ameliorare în -asistenta își ia haine suplimentare de T0 = 39,50
-Prematuritatea următoarele protecție P 120b/minut
-imaturitatea 48h -se lucrează cu o maximă atenție, NN FR 18/20
centrilor -Luăm fiind cu leziuni buloase cu conținut resp/minut
termoreglori ai temperatura lichidian Persistă
organismului din 2 în 2 ore -se lucrează cu stricte măsuri de tegumentația
-Epidermolize -Urmărirea asepsie cu suplimentarea icterică
buloase stării generale echipamentului de protecție TEMPERATURA
-suprainfecția pe parcursul a -tot ce vine în contact cu NN trebuie luată rectal
leziunilor 24 h să fie steril, pentru a combate 9h = 39,50
buloase cu E -stabilizarea infecțiile nosocomiale 10h = 390
coli funcțiilor vitale - urmărirea funcțiilor vitale 12h = 390
-septicemie cu -alimentarea și - urmărirea palorii tegumentare 14h = 38,50
stafilococ hidratarea nou- - cateterizarea unei vene 16h = 380
aureus născutului - Materialele necesare – câmpuri
Recoltarea de sterile pe care se așază NN
probe - catetere sterile
biologice - tampoane sterile
- trusă de perfuzie
- injectometru
- soluție de perfuzie NaCl
-administrăm 9‰
medicația - urmărirea perfuziei să nu
prescrisă de meargă paravenos
medic Pentru temperatura persistentă t 39,50
Colaborăm cu luată rectal - 0,50
echipa de lucru La indicația medicului administrând
medicație antipiretică – intra rectal
supozitoare cu novocalmin 0,125ny
ZIUA I
Probleme Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Administrăm și medicație prescrisă Probele
pentru celelalte afecțiuni biologice au fost
Cefort 2x0,4 ml/kg corp 4 zile recoltate și duse
Gentamicină 2x0,3 ml/kg corp 4 zile la laborator
Pierami 2x0,3 ml/kg corp 10 zile - eprubetele au
29
Ciprinol 2x0,2 ml/kg corp 9 zile fost etichetate cu
Fenobarbital – pentru combaterea numele, nr.
convulsiilor febrile salonului
Barisam 3x5 pic la fiecare masă
Vitamina B1 B6
Colir cu gentamicină
Vigantol pentru profilaxia rahitismului
-orice modificare se anunță medicul de
gardă
-se verifică și se trec în FO funcțiile
vitale
t = 39,50
P = 120 bat/minut
FR = 18 resp/minut
AL = artificială cu Milupa îmbunătățit
cu formula de Fier
-se notează scaunele: - consistența
mirosul, culoarea
Recoltarea de probe biologice
Hemoleucogramă
Electroforeză
Astgrup
Ionograma
Imunocntitația
ZIUA I
delegate
Materiale necesare recoltării
- Aleză sterilă
- Măsuri sterile
- Tampoane sterile
- Seringi și aceste sterile
- Eprubete necesare cu etichete
- Pipete de recoltat
Recoltarea și ducerea la
laborator a probelor de urgență
- Recoltarea de urină
- Urocultură
- Exsudat faringian înainte de
masa de dimineață
- Coprocultură
- Secreții ombilicale
2. Risc înalt de NN în următoarele NN este hidratat parenteral cu Pacientul este
deshidratare 24h să prezinte o soluție de NaCl 5,8% hidratat
Cauze ușoară ameliorare Se administrează uniform pe 24 corespunzător
-hipertermie -să fie hidratat h nevoile zilnice de lichide și -starea de
30
-prematuritatea corespunzător electroliți deshidratare nu
-leziunile -să nu mai 500 ml glucoză 10% a prezentat încă
buloase prezinte pliu 10 ml Nacl 5,8% o ameliorare
-vărsături în jet cutanat 5 ml KCl 7,4 corespzătoare
din cauza -combaterea ritmul este de 7 picături pe -tratamentul
encefalopatiei vărsăturilor minut, calcularea ritmului la este în curs de
hipoxice -asigurarea perfuzie se face cu regula de 3 desfășurare,
asistenței simplă obiectivele pot
medicale de -mai administrăm lichide prin fi îndeplinite în
urgență gavaj ceaiuri călduțe următoarele zile
monitorizarea clinică cu
renunțare la monitorizare
paraclinică în primele 30
minute pentru a proteja
proximum NN.
ZIUA I
delegate
3) Paloare NN să nu mai Nou născutului trebuie scăzută NN este pus la
tegumentară prezinte în bilirubinemia directă fototerapie
-din cauza următoarele 36 h -se face în funcție de gravitatea și
icterului paloare de asocierea factorului de risc, Obiectivul va
accentuat tegumentară prematuritatea la indicația fi realizat în
-din cauza accentuată medicului – nou născutul va face următoarele 36
hipoxiei NN să prezinte o „Fototerapie” care constă în h.
neonatale cu ușoară ameliorare iradierea NN icteric cu lumină alb-
cianoză albastră (4200-4500A). Sub NN i-au
-urmărirea stării acțiunea luminii se produce o administrat
lui generale și transformare a BI într-un medicația.
notarea în FO leucoderivat netoxic pentru celulă
orice modificare nervoasă și care se elimină prin
scaune și urină
- la prematuri fototerapia nu
trebuie să depășească 16 ore din
24 ore:
În tot acest timp urmărim FV ale
NN și paloarea tegumentară
- asigurăm alimentația
31
- asigurăm medicația
Fenobarbital în doze de 5ny/kg/zi
Administrarea trebuie făcută cât
mai precoce întrucât necesită 3-4
zile pentru obținerea efectului
Asigurarea climatului
corespunzător:
T 280-270
-asistenta face toaleta generală a
nou născutului în funcție de
gravitatea leziunilor cutanate
-se face în cea mai strictă asepsie
și se tamponează NN cu
pansamente sterile și cu soluții
antiseptice, pentru prevenirea
complicațiilor ulterioare
ZIUA I
delegate
4) Nou născutul să Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului i s-
TULBURĂRI fie stabilizat Aspirarea secrețiilor nazale cu a administrat
RESPIRATORI respirator pompița O2
I -urmărirea -administrarea de aer efedrinat
cauza: crizelor de apnee în ambele nări
imaturitatea -urmărirea -urmărirea FV în special a F
centrilor care spasmului respiratorii
reglează hohotului de plâns -OXIGENO-TERAPIE
respirația -urmărirea în -salonul este dotat cu ventilație
-crize de apnee continuare a cu autoumplere
manifestate funcțiilor vitale Oxigenul trebuie să fie
-spasmul -urmărirea palorii încălzit și umectat
hohotului de tegumentare -mască de oxigen
plâns -cooperarea cu -urmărim atmosferele
echipa de lucru -oxigenul se pune intermitent
-cadre medicale fiind dezobturate căile
superioare și respiratorii în prealabil
cadre medical -ochii sunt protejați pentru a
inferioare nu face dezlipire de retină
5) Alimentație NN să nu prezinte Nou născutul este alimentat Nou născutul a
deficitară stări de vărsături prin gavaj din 3 în 3 h cu lapte fost alimentat
-să se alimenteze praf îmbunătățit cu fier și corespunzător
32
corespunzător și vitamine. A avut scaune
respectarea -asigurarea alimentației se face consistente
orarului meselor de către asistenta medicală Nu a prezentat
Respectarea -în condiții stricte de asepsie; alte probleme
normelor de tubul de gavaj trebuie sterilizat din cauza
asepsie în cazul la fiecare masă îl punem pe o alimentației
meselor gavate aleză și mânuim sonda de la Starea de vomă
lobul urechii până la comisura nu mai este
gurii și cu mișcări blânde persistentă
introducem sonda în cavitatea
stomacală și introducem
cantitatea de lapte per kg
corp/zi
- nou născutul trebuie să aibă
minim 7 mese maxim 9 mese
pe zi.
După ce îl alimentăm îl punem
pe burtică să regurgiteze.
-ne asigurăm că bebelușul este
bine poziționat cu capul încât
să nu se înece după ce
mănâncă
ZIUA II
delegate
33
1) temperatură Pacientul: La indicația medicului Analizele din
-cauze -să prezinte o administrăm medicația din ziua ziua I –
-epidermoliza ușoară scădere a I rezultatele
buloasă temperaturii -asigurăm un surplus de atemie hematii/mm3
-septicemie cu -să nu prezinte a FV și evoluția palorii 14115
stafilococ aureus deshidratare din tegumentare Hemoglobina
-suprainfecție a cauza febrei înalte -asigurarea alimentației 9%
leziunilor de E -să fie alimentat corespunzătoare în funcție de
coli la timp necesitatea NN 5.220.000
-să fie schimbat -să urmărească ieșirile, să îi Reticulocite ‰
de pampers schimbe aleza (lenjeria) să 48‰
-asigurarea unui aibă temperatură optimă Li % 28,5
aport alimentar în -se face toaleta locală a Sg % 66,1
funcție de nevoile bebelușului TO%
NN -urmărim FR TS 2’
-orice modificare anunțăm TC 4’30”
medicul TQ 2” 13’5”
-hidratarea nou născutului TH 3’40”
ținând cont de pierderile de IP 60% 80%
lichide ELECTROFO
-aspirarea secrețiilor din REZA
cavitatea nazală pentru a Tgo 8
favoriza o mai bună respirație Tgp 31
-pensarea cordonului ombilical BI D
cu soluție antiseptică μml/12223
34
2) Potențialul de Prevenirea -asigurarea condițiilor stricte BI Ind
suprainfecție complicațiilor de asepsie μml/1101,38
Cauze -pentru a nu se infecta cu alte ASTGRUP
-leziunile bacterii PH 7,397
buloase -lenjeria trebuie schimbată cât PCO2 mmHg
-deficiența mai des și pe regiunea fesieră 24,0
sistemului se aplică un unguent prot. BE mmol/1-
imunitar -asigurarea tratamentului 10,4
-prematuritatea prescris HCO3 mmol/l
-se va verifica temperatura 14,5
laptelui și ale lichidelor care PO2 mmHg
urmează să i le administrăm 109,2
prin gavaj care se face în stricte IONOGRAM
metode de asepsie A
-netulburarea liniștii Na mmol/l 142
bebelușului K ml/l 4,38
-nu se trezește din somn să îi Ca mol/l 2,5
dăm să mănânce Cl mol/l
105,11
LDNU/L 895
Acid lactic my
% 11
Glicemie 4,11
Uree mol 3,85
Creastinina
μmol/l 54
IMUNOCANT
ITAŢIE
IGA <0,36
IgD o,49
IgG g/l 9,85
ZIUA II
delegate
3) Potențial Pacientul să fie NN este alimentat la ore Nou născutul a
de alterare a alimentat fixe și au 6-7 mese pe zi fost alimentat
nutriției corespunzător cu o pauză de 6 h noaptea corespunzător
-vărsăturile -să nu prezinte -alimentația NN se face Administrarea
-temperatura deshidratare prin gavaj și având încă medicației a
alimentație -să nu prezinte semnele arhaice de fost efectuată
prin deficit pierdere de deglutiție, se face în NN nu mai
greutate stricte metode de asepsie prezintă stări
-la masa de ora 900 – la de vomă
indicația medicului se pun Nou născutul a
două picături de vigantol fost cântărit la
pentru combaterea ora 1930 și a
35
rahitismului avut greutatea
-și soluție de TANAKAM de 2150g,
pentru ameliorarea anterior a avut
encefalopatiei hipoxice 2100g.
-hidratăm corespunzător
NN prin perfuzie
parenterală cu soluția de
NaCl 9‰ 500 ny/zi și
soluție de glucoză 10%
400 ny/zi
-NN este evaluat în
fiecare zi pentru a vedea
urcarea sau scăderea în
greutate
-aspirarea secrețiilor
-evacuarea gavajului
4) Paloare Continuarea Urmărim funcțiile vitale: Pacientul a
tegumentară fototerapiei, dar Paloarea tegumentară fost
din cauza nu mai mult de Amplitudinea respirației supravegheat
icterului 16 ore/zi Cooperarea asistentei în permanență
prelungit -urmărirea în medicale cu echipa de -i-am acordat
permanență a medici competenți toate îngrijirile
NN -protejarea ochilor de necesare
razele Alb-albastru cu un PH – 7,326
bandaj
-recoltarea astgrup pentru
evidențierea parametrului
Ph
ZIUA III
delegate
1) Alterarea NN să fie făcută Asistenta cu un supliment NN i-a fost
curățeniei toaleta în de halat intră în salon făcută
tegumentare limitele -pune NN pe o aleză sterilă toaleta și a
din cauza posibilității și ușor încălzită fost așezat
leziunilor ținând cont de -având în vedere perfuzia înapoi în
buloase -leziunile care merge incubator
-și a persistente -cu blândețe și răbdare face
vermixului toaleta corporală, cu soluție
cazeoza încă de permanganat de K și băi
prezente la de mușețel și gălbenele
NN prematur -se asigură că totul se face
în stricte metode de asepsie
36
-schimbă pampersul
bebelușului și notează în
FO scaunul - consistența
culoarea
mirosul
Așază bebelușul la locul lui
în incubator urmărind
temperatura care trebuie să
fie 27°-28° la prematur
În prealabil schimbă
lenjeria pătuțului
2) Omfalită NN – să fie Bontul ombilical se spală cu Bontul
acută prin pensat și apă oxigenată se lucrează ombilical a
infecția aseptizată zona cu tampoane sterile și fașă fost pensat
bontului pentru a fi sterilă se tamponează cu soluții
ombilical păzită de -asistenta își ia toate antiseptice
infecțiile măsurile de asepsie
nosocomiale -orice modificare anunță
medicul neonatolog
Asigură medicația prescrisă
de medic
-urmărește în continuare
starea NN
-asigură dezinfecția
salonului și a obiectelor din
salon
ZIUA III
Intervenții
Probleme Obiective autonome și Evaluare
delegate
Stare NN să fie Administrarea de Pacientul a avut o ușoară
generală îngrijit antibiotice ameliorarea a stării
mediocră din corespunzător prescrise de generale
cauza -săi medic -nu mai prezintă o
suprainfecție administrăm CEFORT temperatură așa de mare
i cu E.coli a medicația cu GENYA 2x0,5 t = 38, luată rectal – 0,5 u
leziunilor antibiotice ml/kg corp
-temperatură -să urmărim
starea NN și FENOBARBITA
notarea fiecărei L pentru
modificări combaterea
convulsiilor și
37
liniștirea NN
-urmărirea FV t =
39,5 PUL
100b/m
-paloare
tegumentară încă
persistentă
-asigurarea igienei
corporale
-măsurarea și
notarea în FO
Paloare NN să nu mai NN să fie protejat Pacientului i s-au recoltat
tegumentară prezinte la ochi cu un probele biologice și au
persistentă paloare bandaj atât timp fost duse de urgență la
Cauza: icter tegumentară cât este la laborator la ora 900
prelungit accentuată fototerapie La ora 1300
-să fie -să se recolteze TGO UI/18
echilibrat probe biologice TGP UI/<-30
hidroelectroliti TGO BD μml 21,23
c să nu HEMATII B Ind μml 101,38
prezinte UREE TGP HETAMI 4.690.000 ml3
scădere în HS HEMOGLOBINĂ15,4g
greutate CREATININĂ %
-să fie BD LEUCOCITE 6200
alimentat și LEUCOCITE B UREE 3,82
hidratat ind. CREATININĂ 54
corespunzător Se administrează
medicația
antiemetică de
3x1 zi câte un plic
de
metoclopramid.
Se urmăresc
funcțiile vitale; se
protejează NN;
Asistenta se
asigură că are
toate materialele
necesare în caz de
urgență în salon
cooperează cu
echipa de lucru;
Urmărește
perfuzia să nu
meargă paravenos
38
ZIUA IV
delegate
1) NN nu mai Menținerea în Asigurarea medicației în Se vede o
prezintă stare continuare a continuare prescrisă de medic ușoară
de disconfort stării de bine 3x1 plic / Metoclopramid și ameliorare
din cauza -urmărirea antibioticele din ziua -nu mai
vomei evoluției să nu anterioară prezintă
fie Se observă o ușoară complicații
defavorabilă ameliorare a stării generale de risc înalt
NN nu mai trebuie ținut la
OXIGENOTERAPIE
-urmărim în continuare
paloarea tegumentară;
urmărim frecvența
respiratorie și amplitudinea
mișcărilor
-NN prezintă o ușoară
ameliorare a leziunilor
buloase
-majoritatea făcând o crustă
subțire în continuare facem
baie antiseptică cu
permanganat de K și
tamponări cu ceai de mușețel
și gălbenele; învățăm mama
cum să urmeze același
tratament acasă; educăm
mama să fie atentă la orice
modificare a NN fiind un NN
cu risc înalt
2) Paloarea -NN nu mai NN este ținut la fototerapie NN prezintă
tegumentară necesită 16 ore doar 8 h/zi. o ușoară
încă persistă de fototerapie, Nu mai prezintă tegumente ameliorare
din cauza ci doar 8 ore icterice pronunțate Bontul
icterului -să urmărim Asistenta urmează conduita ombilical nu
FV pentru toaleta locală și mai prezintă
Să urmărim asigură aportul necesar un grad înalt
perfuzia hidroelectrolitic parenteral de infecție
Asistenta pansează bontul
ombilical care prezintă o
39
ameliorare; bontul ne mai
fiind cu secreții purulente se
lasă puțin mai liber și se pun
soluții antiseptice
ZIUA IV
delegate
3) Alterarea Pacientul să fie Asistenta medicală bagă NN se
alimentației alimentat cu treptat alimentația cu alimentează
din cauza tetina tetina cu tetina și nu
inapetenței Copilul să 2 mese/zi fiind făcute mai prezintă
-stării de crească în prin gavaj, iar celelalte 4 stări de vomă
somnolență greutate cu tetina NN nu mai
Copilul să se în metode stricte de prezintă colici
alimenteze și să asepsie abdominale
se hidrateze Tetinele și sticluțele se NN nu mai
corespunzător sterilizează la fiecare întâmpină
utilizare greutate la
-se asigură că se alimentație
administrează laptele la Copilul crește
temperatură optimă progresiv în
-nu forțăm bebelușul să greutate
bea laptele
-îl ridicăm în sus să
regurgiteze
-așezăm NN în pătuț în
decubit ventral pentru a
favoriza vânturile
administră, 10x3 picături
de bonisam pentru
combaterea colicilor
abdominale
-la fiecare masă de ora
1900 NN se cântărește și
se măsoară perimetrele; se
notează în foaie de
observație
4) Alterarea Efectuarea în NN la ora 19 i se face baie Pacientul
40
tegumentară continuare a antiseptică cu soluție de prezintă o
băilor permanganat de K ușoară stare
antiseptice -se așază înapoi în pătuț de ameliorare
Urmărirea care în prealabil s-a -temperatura
evoluției schimbat lenjeria și s-a nu mai
leziunilor pus o aleză sterilă să prezintă un
buloase prevenim infecțiile risc înalt
Urmărirea FV nosocomiale
-leziunile prezintă crustă
în majoritatea suprafețelor
-urmărirea FV
ZIUA V
delegate
Colorația Nou născutul Nou născutul – nu mai prezintă NN este dus la
galbenă a -să nu mai fie o paloare tegumentară sau a investigații
tegumentelor și nevoie să facă sclerelor accentuată -nu mai
a sclerelor nu fototerapie -la indicația medicului prezintă stare
mai au o tentă Să se urmărească Neonatolog NN nu mai generală
așa de evoluția lui necesită fototerapie cu lumini alterată
pronunțată -să fie alimentat alb-albăstrui
corespunzător -pătuțul NN este mutat la o
-să îi urmărim sursă de lumină naturală
funcțiile vitale -este supravegheat în
-să ne luăm măsuri continuare să nu prezinte
de protecție convulsii pot fi diferite
-tipic apnee
-mișcări anormale ale ochilor
-sau plescăitul
Ducerea NN la investigații
paraclinice cum ar fi
EEG
Ecografie de craniu
Ecografie abdominală
Radiologie toracică
Carențe ale Nou născutul să Se face de către medic Prin
41
alimentației prezinte o necesarul zilnic energetic, suplimentare
alimentație proteic, glucidic, lipidic la Fe+2 mmKg
corespunzătoare: prematuri. Se administrează Nou Născutul
-să urmărim colicile alimentație preparată industrial nu mai necesită
abdominale pentru prematuri; sunt alimentație prin
-să urmărim în respectate recomandările gavaj s-au
continuare pentru cele mai multe minerale introdus toate
temperatura, pulsul, și oligoelemente mesele cu tetina
frecvența -la indicația medicului
respiratorie și administrăm lapte supliment de
paloarea Fe+2+3 2 ny/kg
tegumentară Cantitatea nutritivă a
prematurului se realizează
treptat 30 ml la fiecare masă
NN nu mai necesită alimentație
prin gavaj
-i s-au introdus toate mesele pe
cale orală cu tetina
ZIUA V
Probleme Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

-dacă bebelușul s-a oprit din supt îl
ridicăm în sus și îl tapotăm ușor pe
spate pentru ai favoriza regurgitația
după ce a fost alimentat se
poziționează în poziție ventrală
pentru a-i favoriza gazele
Administrăm medicația prescrisă de
medic
Notăm și comunicăm medicului
orice semn de îngrijorare
-asigurarea microclimatului
corespunzător
-asigurarea lenjeriei
Cianoză NN să prezinte
perinazală tegumente
normal colorate
42
5. EVALUARE
În urma îngrijirilor efectuate sugarul prezintă tegumente integre,

candidoza bucală a dispărut, la fel și eritemul fesier.
Pe parcursul perioadei în care am urmărit sugarul, tușea a cedat treptat, secrețiile
sunt în regres iar temperatura corpului este în limitele normale vârstei. Se face
EPS pentru evitarea reformării candidozei și în vederea înțelegerii necesității
îngrijirilor tegumentelor la sugar. Mama va fi instruită în vederea respectării băii
generale și a toaletei locale. Sugarul se alimentează normal cu 7 mese a 150 mp
lapte de mamă.
CAZUL II
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: B.
Prenume: C.
Numele tatălui: N. A., 40 ani
Numele mamei: B. I., 40 ani
43
Locul nașterii: MATERNITATEA COVASNA
Domiciliul: Loc. Sfântu Gheorghe
Data internării: 30.04.2020
Antecedente personale: - al șaselea copil
- născut la data de 28.04.2020
- născut la 37 săptămâni cu 2000 g
- înălțimea la naștere 40 cm
- grup sangvin A II pozitiv
- greutate la internare 1900 g
ISTORIC
Prematur gr.II cu tulburări de adaptare neonatală, cianoză perioronazală, icter. A

primit tratament cu antihemoragice vitamina K, fenobarbital, antibiotice:
cefolid, fototerapie. Se transferă la clinica prematuri pentru tratament și îngrijiri
de specialitate pentru recuperarea ponderală.
Diagnostic la internare: - suferință neonatală
- prematuritate gr.II
- icter neonatal
Diagnostic la 72 ore: - hemoragie cerebrală intraventriculară gr.II
- icter neonatal intens
- prematuritate gr.II
Examene de laborator: - hemocultură - 7 zile sterilă
- secreții nazale - steril
- exsudat faringian - floră normală
- urocultură - steril
- examen urină - alb. absent
- Na-130
- K-3,2
- proteine - 54,1
- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-
-H-
-L-
- Reticulocite - 40%
- CRP - pozitiv
- GOT - 61
- GPT - 20
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DUPĂ GRILA CELOR 14 NEVOI

FUNDAMENTALE

Manifestări de dependență - tegumente modificate
- cianoză
44
Manifestări de dependență: - lipsa reflexului de supt
Manifestări de dependență: - uscăciunea pielii și mucoaselor
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
Manifestări de dependență: - dificultatea de a se mobiliza
Nevoia de a dormi și a se odihni.
Manifestări de independență: - sugarul doarme circa 17 ore
poziția în timpul somnului este pe spate
adoarme cu ușurință
somnul este regenerator și calm
Manifestări de independență: - dificultate în a se îmbrăca
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Manifestări de independență: - sugarul are temperatura corpului 36,80 C
-transpirație minimă
Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumentele.
Manifestări de dependență: - uscăciunea tegumentelor
Nevoia de a evita pericolele.
Manifestări de dependență: - risc de accident
2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
Manifestări de dependență: - tegumente modificate, tahipnee, cianoză
generalizată
Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonară Problema: - dificultate
în respirație
Manifestări de dependență: - dificultate în a se alimente și hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
Problema: - alimentație neadecvată prin deficit
Manifestări de dependență: - uscăciunea pielii și mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic și hidroelectrolitic
Problema: - deshidratarea
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
Manifestări de dependență: - dificultate de a se mobiliza.
Sursa de dificultate - vârsta
Problema: - imobilitatea
- nu are probleme
Manifestări de dependență: - dificultate în a se îmbrăca
45
Sursa de dificultate - vârsta
Problema, vârsta
- nu are probleme
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumentele.
Manifestări de dependență: - uscăciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea
Manifestați de dependență: - risc de accident
Problema: atingerea integrității fizice
3 . PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
10. Problema - cianoza perioronazală
Obiectivul - sugarul să aibă o respirație și o circulație normală
recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei
Diagnostic de îngrijire - diminuarea schimbului de gaze
Problema - dificultate în a se hidrata și mânca
Obiectivul - copilul să mănânce și hidrateze corespunzător
Problema - deshidratarea
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate
13. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul să prezinte mișcări active
Diagnostic de îngrijire - diminuarea mobilități
14. Problema - vârsta

Obiectivul - copilul să fie îmbrăcat corespunzător anotimpului și necesarului
termic
Diagnostic de îngrijire - alterarea stării de confort
Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple, elastice
Problema - atingerea integrității fizice
Obiectivul - copilul să aibă un mediu de securitate fără pericol de
accidentare
Diagnostic de îngrijire - risc de traumatizare
4. Rolul propriu și rolul delegat al asistentului medical
Ziua I
Problema Obiectiv Intervenție Evaluare

- cianoza - copilul să - administrare de O2 pe - copilul
perioronazal prezinte mască 2-4 1 continuă să
ă colorația - recoltare de produse pentru prezinte
46
tegumentelor examene biochimice cianoză
normală ionogramă, Astrup, perioronazală
bilirubină directă și cu o
indirectă, proteine, CRP, intensitate
VSH, HLG+FL mai mare la
- dacă este necesar efortul de
poziționarea în unghi de 45 supt
în decubit dorsal pentru - se continuă
favorizarea respirației O2 terapie
- administrarea tratamentului intermitent
început în maternitate
- antihemoragice vitamina
K1
- antibiotice: cefolid și
gentamicină
- anoleptice - fenobarbital
- fototerapie
- dificultate -copilul să se - se va recolta exsudat - copilul
în a se alimenteze faringian înaintea mesei de primește
alimenta și corespunzător dimineață pentru greu
hidrata vârstei evidențierea eventualilor alimentația
germeni - se mărește
- se va testa apetitul numărul
copilului meselor la 9
- copilul va fi alimentat în și se mic
brațe - copilul
- copilul va primi rații mici staționează
și dese în greutate
- nu se obligă copilul să
mănânce
- copilul va face pauze
repetate pentru a nu obosi
- - copilul să - recoltare de ionogramă, - copilul
deshidratare prezinte astrup, proteine prezintă pliu
a tegumente - pev. cu soluție de glucoza, cutanat la
elastice fără ser fiziologic și electroliți pensare
pliu cutanat - pev. cu Aminovenos 6% - se așteaptă
- intralipiol rezultatele
- arginină sorbitol ionogramei
sangvine
- eliminare
de urină și
fecale în
limite
fiziologice
47
Problema Obiectiv Intervenții Evaluare
- atingerea - copilul să - pregătirea materialelor pentru baia - în urma
integrității aibă parțială îngrijirilor
tegumentelor tegumentele - efectuarea îngrijirilor igienice până sugarul prezintă
curate și la căderea tegumente
integre bontului ombilical integre
- tegumentele vor fi spălate zilnic cu
apă și săpun
apoi uscate prin tamponare
- pe regiunea fesieră se va aplica un
unguent protector
- ștergerea ochilor se va face cu o
compresă sterilă, dinspre unghiul
exterior spre cel interior
- imobilitatea - copilul să - asigur o poziție adecvată nevoilor - copilul
prezinte sale prezintă mișcări
mișcări active - mobilizez copilul ori de câte ori active având
este nevoie din decubit dorsal în prezente
decubit lateral stâng și drept reflexele de
apucare, de
orientare și de
extensie a
capului
Ziua a II-a (01.05.2020)
- - copilul să fie - se suplimentează aportul de lichide - copilul
deshidratarea bine hidratat pe cale prezintă
- copilul să parenterală tegumente
prezinte - copilul va fi expus la U.V. pentru icterice
tegumente diminuarea - urinile sunt de
normal icterului fiziologic culoare galben
colorate - copilului i se administrează ușor intens
- combaterea tratamentul prescris datorate
icterului - se măsoară diureza icterului
- se notează în F.O. - în urină nu se
evidențiază
pigmenți biliari
- diureza
normală
- se menține un
ușor pliu cutanat
48
- cianoza - copilul să - O2 terapie - copilul prezintă
perioro- prezinte - administrarea tratamentului cianoza
nazală tegumente prescris perioronazală la efort
normal corecția hidroelectrolitică și - continuă terapia cu
colorate fără acido-bazică O2 cu intermitențe
cianoza urmărirea, măsurarea și notarea în
F.O. a valorilor de temperatură,
puls, respirație -
- alimentația - copilul să - copilul va fi alimentat în brațe - copilul continuă să
inadecvată se alimenteze - rația va fi ingerată cu pauze primească cu
prin deficit fără a pentru odihnă greutate alimentația
întâmpina - laptele va fi menținut cald în - la indicația
probleme dispozitivul special medicului de salon
- se suplimentează aportul caloric copilul va fi
și lichidian cu pev. alimentat alternativ
cu tetina și sonda
- atingerea - prevenirea - înlăturarea surselor cu potențial - copilul este liniștit
integrității accidentelor de accident: seringi, ace, și s-au
fizice tampoane, obiecte ascuțite, luat măsuri de
medicamente protecție împotriva
- patul prevăzut cu bare de accidentării
protecție
ZIUA a III-a (02.05.2020)

- cianoza - copilul să - O2 terapie intermitent - cianoza persistă la
perioronazal prezinte - alimentația se face alternativ efort
ă colorația sondă-tetină - se administrează
tegumentelor pentru reducerea efortului O2 doar la nevoie
normală - recoltarea de ionogramă și - se urmăresc
astrup de control funcțiile vitale
Fr: 50-55 resp/min
puls: 133 b/min
- alimentație - copilul să - copilul va primi alimentația - copilul primește
inadecvată se alimenteze alternativ cu tetina și relativ bine
prin deficit corespunzăto sonda gastrică alimentația
r vârstei - se mențin rațiile mici și dese - începe să pună în
- laptele se va administra la greutate 20 g
temperatură constantă - se menține încă
alimentația
alternativă

- cianoza - copilul să - administrare de 02 numai la - cianoza
49
perioronaza prezinte nevoie persistă la efort
lă tegumente - se administrează tratamentul - se reduce
normal prescris administrarea
colorate fără - limitarea efortului fizic de O2 doar 5-
cianoza - completarea aportului 10' după
hidroelectrolitic, acido-bazic, alimentație
proteic prin suplimentare - copilul este
parenterală echilibrat
hidroelectroliti
c și acido-
bazic
- - combaterea - se menține hidratarea - icterul mult
dezhidratare icterului parenterală concomitent cu cea diminuat
- copilul să orală - tegumentele
prezinte - se va măsura și nota în F.O.: mai prezintă
tegumente diureza, nr. scaunelor și pliu cutanat la
normal consistența lor pensare
colorate - se efectuează tratamentul - se menține
- copilul să prescris uscăciunea
fie bine dată
hidratat de
descuamarea
fiziologică
Ziua a V-a (04.05.2020)
- cianoza - copilul să - se administrează O2 numai la - cianoza este

perioronaza prezinte nevoie mult diminuată
lă tegumente - se administrează tratamentul - se produce
normal prescris doar la efort
colorate fără - la indicația medicului se face (supt și plâns)
a mai consult cardiologie și ECO - ECO nu
prezenta cardiac evidențiază
cianoza - se urmăresc în continuare modificări
funcțiile vitale și vegetative cardiace
- copilul este
echilibrat
hidroelectroliti
c și acido-
bazic
- se recomandă
mutarea lui din
incubator în
50
pătuț

- - copilul să - se va măsura și nota în F.O. - icterul pălește
dezhidratare prezinte diureza, nr. scaunelor și - tegumentele
a tegumente consistența lor elastice
elastice - se efectuează tratamentul - descuamația
- copilul să prescris se menține
fie bine - se recoltează bilirubină de - diureza 250
hidratat control ml/zi
- combaterea - ionogramă - scaune
icterului - proteine galbene 2-3/zi
- - copilul să - la indicația medicului se crește - copilul nu
alimentație crească în progresiv rația alimentată mai întâmpină
inadecvată greutate - copilul nu mai obosește în greutate la
prin deficit - copilul să timpul mesei alimentație
se - se sistează alimentația prin - s-au redus
alimenteze și gavaj și se reduce numărul de numărul
hidrateze mese meselor de la 9
corespunzăto - se continuă tratamentul cu la 7, iar rația
r necesarului antibiotice, vitamine este de 60
zilnic - se instituie de asemenea pev. de ml/masă
întreținere precum și substanțe - copilul crește
nutritive progresiv în
greutate
ajungând la
1960g
- nu prezintă
vărsături
postalimentare
5. EVALUARE FINALĂ
51
În urma îngrijirilor acordate se reduce simțitor cianoza perioronazală. Copilul nu
mai prezintă cianoză marcată la efortul de plâns sau supt. Starea de deshidratare
este diminuată, icterul cedează treptat. Se menține descuamația fiziologică, dar
se fac intervenții de rigoare pentru rezolvarea acestei disfuncții. Copilul este
echilibrat hidro-electrolitic și prezintă eliminări adecvate vârstei. Copilul se
alimentează normal cu 9 mese în primele zile alternativ prin gavaj și tetină,
ajungându-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.
Cazul nr. 3
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: P.
Prenume: C.
Numele mamei: P.M.
Numele tatălui: P.A.
Vârsta mamei: 24 ani
Vârsta tatălui: 26 ani
Locul nașterii: Maternitatea Covasna
Data nașterii: 25.05.2020
Greutatea la naștere: 900 g
Domiciliul: Loc. Sfântu Gheorghe, sat Reci Nr.7
INFORMAŢII MEDICALE:
Data internării: 03.06.2020 Diagnostic la internare:
52
stare toxică septică
pneumonie congenitală
prematuritate gr.IV
EHIP formă severă
ISTORIC:
Mama preeclamsie
Gesta VII
Para VII
V.G. 24 săptămâni
G.N. 900g
IA 1
prezentație pelvină
Antecedente personale patologice
șoc neonatal
reanimare neonatală
ventilație mecanică
infecție neonatală cu pioceanic
STAREA LA INTERNARE
-G- 1160 g
T - 39 cm
stare generală profund influențată
tegumente ușor palide, cianoză perioronazală
timp de recolorare prelungit
pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai

zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.
abdomen suplu elastic
diureză prezentă
hipoton
hiporeactiv
reflece arhaice schițate
Analize de laborator:
Hematologic Bacteriologic
Hb - 16,3 g s. nazală: pioceanic
HQ - 15" cult.cateter: stafilococ aureus
TH - 2'05" sensibil la Rocephin cefotaxim
IP -100% ex.faringian: pioceanic
urocultură: E.coli
sensibil la: Fortum Gentamicină Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca-2,7
CI-97
proteine 64,6
53
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinină - 110
A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicină, Fortum, HSH, vit.K1, Ca

gluconic, vitamina C, etamsilat, Miofilin.
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DUPA GRILA CELOR 14 NEVOI

FUNDAMENTALE

Manifestări de dependență: - cianoză generalizată
tahipnee
secreții abundente nazale
tahicardie
Manifestări de dependență: - dificultate în a se alimenta și hidrata
Manifestări de dependență: - uscăciune a pielii și a mucoaselor
- tahicardie
4. Nevoia de a se mișca și a menține o bună postură.
Manifestări de dependență: - incapacitate de a se mobiliza
Nevoia de a dormi și a se odihni.

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.

Manifestări de dependență: - scăderea temperaturii sub limitele normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele.

Manifestări de dependență: - uscăciune a tegumentelor
Nevoia de a evita pericolele.

Manifestări de dependență: iritabilitatea
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestări de dependență: - tahipnee
cianoză generalizată
54
secreții abundente nazale
tahicardie
Sursa de dificultate: - rinita cu Staphylococcus aureus
- insuficienta dezvoltare pulmonară
Probleme: - dificultate în eliberarea căilor respiratorii
- dificultate în respirație

Manifestări de dependență: - dificultate în a se alimenta și hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
- dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentație neadecvată prin deficit
- deficit de hidratare
Manifestări de dependență: - uscăciune a pielii și mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic și hidroelectrolitic
Probleme: - deshidratare
4. Nevoia de a se mișca și a menține o bună postură.
Manifestări de dependență: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV
Probleme: - imobilitatea

Sursa de dificultate: - secreții abundente
Probleme: - dificultate și incapacitate în a se odihni

Probleme: - vârsta
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
Manifestări de dependență: - scăderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia
Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele
Manifestări de dependență: - uscăciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea
Manifestări de dependență: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infecțios
Probleme: - durere
55
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
1. Problema - cianoza perioronazală
Obiectivul - copilul să aibă o respirație și o circulație normală Diagnostic de
îngrijire - diminuarea schimbului de gaze
Problema - dificultate în a se hidrata și mânca
Obiectivul - copilul să mănânce și hidrateze corespunzător
Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate Diagnostic de
îngrijire - alterarea integrității tegumentelor
4. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul să prezinte mișcări active Diagnostic de îngrijire -
diminuarea mobilității
5. Problema - vârsta
Obiectivul - copilul să fie îmbrăcat corespunzător anotimpului și necesarului
termic.
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacității de a se îmbrăca
Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple elastice
Problema - atingerea integrității fizice
Obiectivul - copilul să aibă un mediu de securitate fără pericol de accidente
Diagnostic de îngrijire - risc de traumatizare
8. Problema - hipotermia
Obiectivul - să-și crească temperatura corpului până la 36,7 - 37 C
- menținerea temperaturii corporale în limite normale Diagnostic de îngrijire -
termoreglare alterată
4. ROLUL PROPRIU SI ROLUL DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL
ZIUA I (03.06.2020)

- - copilul să - aspirarea secrețiilor nazale - se mențin
dificultate respire liber aerisirea încăperii secrețiile
în pe nas administrarea tratamentului indicat abundente
eliberarea - copilul să - recoltare de produse pentru examene - sugarul respiră
căilor își recapete bacteriologice: secreție nazală, pe guriță
respiratorii colorația exsudat - FR 60R/min
normală a faringian - AV 160-170
tegumentelor - poziționare în decubit lateral pentru b/min
drenajul secrețiilor - după recoltarea
- administrare de 02 pe mască hemogramei se
56
- încălzirea prematurului prin constată o scădere
creșterea temperaturii în incubator la a Hb sangvine de
32 C la 7,8 gr %
- administrarea medicației prescrise
- măsurarea funcțiilor vitale
- notarea acestora în F.O
- recoltare de sânge pentru grupa
sanguina și RH
- copilul să - transfuzie de sânge integral AII - se menține
fie echilibrat recoltare de sânge pentru testul de cianoza
hematologic compatibilitate
- administrarea tratamentului cu HSH
1,5 ml
ca gluconic 1 ml + 1 mlgl.10% IV
fenosemid 0,2 ml IV

- - copilul să - pregătirea materialelor pentru sondaj - copilul reține
alimentație se gastric alimentația prin
neadecvată alimenteze - aspirarea nazală înainte de gavaj gavaj
prin deficit corespunzăto - sondă de calibru mic, sterilă - rația va crește
r nevoilor - seringă de 20 ml sterilă progresiv la
sale - se măsoară distanța între cavitatea fiecare masă
bucală, ureche, apendicele xifoid
- se introduce sonda cu blândețe
- se verifică dacă se află în stomac prin
aspirarea conținutului gastric
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele(10 ml) și se lasă să
curgă singur pentru a nu produce reflux
gastric și aspirare în căile respiratorii a
conținutului gastric
- sonda va fi fixată cu un plasture pe
obrazul copilului sau la baza nasului
- sonda va fi spălată după fiecare
alimentație cu ser fiziologic
- copilul va - recoltare de ionogramă sangvină - ionogramă este
fi - astrup, proteine, glicemie scăzută
echilibrat - administrare de pev cu ser fiziologic Na- 128
hidroelectrol 30 ml/30' K-2,90
itic gl 10%, NaHCO3-4ml
NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml
57
ritm 5 h
- B.O. - copilul să - evitarea băii generale - în jurul B.O.
nedetașat prezinte - toaleta B.O. sunt secreții cu
tegumente - recoltare de secreție ombilicală miros fetid
integre - pregătirea materialelor necesare - se efectuează
- copilul să pentru toaleta B.O. primele îngrijiri
prezinte B.O. - alcool 70 , apă oxigenată - se ține sub
fără secreții observație plaga

- Nitrat de Ag 5%
- comprese sterile
- eprubetă cu tampon steril pentru
recoltarea
- se detașează pansamentul vechi
- se curăță tegumentele din jurul
ombilicului cu alcool 70
- cu un alt tampon se curăță B.O.
B.O. se nitrează
- B.O. se pansează cu compresă sterilă.
Se urmărește și se schimbă ori de câte
ori este necesar.
ZIUA a II-a ( 04.06.2003 )
- - copilul să - aspirarea secrețiilor nazale de câte ori- secrețiile nazale

dificultate aibă secreții de câte ori este necesar se menține
în nazale reduse - efectuarea tratamentului prescris de - în secreția
eliberarea copilul să medic nazală s-a
căilor poată respira - poziționarea în decubit lateral pentru decedat
respiratorii singur pe nas drenajul secrețiilor staphilococ
aureus
- se așteaptă
antibiograma
- copilul să - administrarea de 02 pe mască 2-4 1 la - cianoza se
prezinte indicația medicului menține
tegumente - recoltare de produse de sânge pentru - parametrii
normal examene biochimice: ionograma astrup mult
colorate sangvină, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, modificați
CRP, VSH, GOT, GPT, proteine - copilul se află în
- urmărirea și notarea funcțiilor vitale în acidoză cu un PH
F.O. de 7,28
- anemie - copilul să fie - se recoltează hemoglobina de control - în urma
severă echilibrat post transfuzie transfuziei Hg
58
hematologi - se administrează tratament cu crește până la 9
c antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml I.V. gr%
-B.O. - copilul să - recoltare de secreție ombilicală - B.O. mumificat
nedetașat prezinte - pregătirea materialelor pentru toaleta - B.O. prezintă
B.O. fără B.O. secreții cu mi
secreții - alcool 70% ros fetid
- copilul să - apă oxigenată - se trimite la
prezinte - tinctură de iod laborator
tegumente - comprese sterile exsudatul
integre - fașă sterilă ombilical
- copilul să fie - instalarea de pev. cu soluție de - la indicația

echilibrat glucide 10% + medicului după
hidroelectrolit NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 termina rea
ic ml pev.cu gl.și
- aminovenos 30 ml+20 ml gl electroliți se va
- arghină sorbilol 20 ml + 20 ml gl. recolta
- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl. ionogramă și
astrup de
control
- - copilul să se se aspiră căile respiratorii - copilul primește
alimentație alimenteze - se verifică conținutul gastric prin gavaj 20 ml
prin deficit corespunzător - se atașează seringa la sondă lapte
- se introduc 20 ml lapte lăsându-se să - nu prezintă
curgă liber pentru a nu crea reflux reziduu gastric
gastric - se crește rația
- se extrage sonda progresiv cu 1 ml
se spală, se sterilizează la fiecare masă
- numărul
meselor va fi de
7-8/ 24 h
ZIUA a III-a (05.06.2020)
- dificultate - copilul să aspirarea secrețiilor de câte ori este - se menține

în aibă secreții necesar secrețiile nazale
eliberarea nazale reduse administrarea tratamentului prescris
căilor poziționarea corectă
respiratorii
Problem
Obiectiv Intervenții Evaluare
a
- copilul să pentru o respirație eficace
59
poată - menținerea umidității în incubator, prin
respira introducere de apă în dispozitivul special
liber pe
nas
- copilul să - administrarea de O2 pe mască 4-6 l cianoza în ușor
prezinte - recoltare de astrup pentru evidențierea regres
tegumente parametrilor PH se menține
normal - recoltare ionogramă sg. cianoza
colorate - măsurarea temperaturii, respirațiilor, perioronazală
notarea în F.O. la manevre sau
la efort(plâns)
- parametrii
astrup se
mențin scăzuți
PH - 7,326
Bef-5 O2
saturație - 90%
- - copilul să - aspirarea secrețiilor - la indicația
alimenta fie - executarea gavajului medicului
ție prin alimentat - verificarea conținutului gastric alimentația se
deficit corespunză - se extragem conținutul gastric bilios cu întrerupe
tor striuri sangvinolente - se va verifica
- se sistează alimentația conținutul
- se fac spălaturi gastrice cu etamsilat și S.F. gastric periodic
rece
- se introduce pe sondă soluție de S.F. și
etamsilat și se aspiră apoi conținutul
- operația se repetă până când soluția extrasă
va fi limpede
- se va lăsa sonda montată și fixată
- copilul să - recoltare de ionogramă, proteine, astrup - valorile
fie - se încearcă dublu abord venos ionogramei se
echilibrat - pev. cu plasmă proaspătă mențin scăzute
hidroelectr - pev. cu rol de glucoza și electroliți Na- 130 K-
olitic - pev. cu aminovenos 2,4
și acido- - pev. cu introlipid proteine 58
bazic - pe alt abord pev. cu dopamină astrup-pH-
7,236
BCEF- 5 O2
sat.90%
Problem Obiectiv Intervenții Evaluare

a
-B.O. - copilul - se va efectua baie parțială - B.O. prezintă
nedetașat să - toaleta B.O. cu apă oxigenată secreții reduse
60
prezinte - se atinge bontul cu pansament înmuiat în - se schimbă
B.O. fără tinctură de iod pansamentul
secreții - se introduce praf de sufamidă în plagă - Ex.otic-
- se pansează cu comprese sterile staphilococ
- se urmărește plaga de mai multe ori pe zi aureus
- se așteaptă
antibiograma
- - - asigurarea climatului de salon liniștit - sugarul este
anxietate înlăturare - îndepărtarea surselor de accidente și a mai liniștit,
a factorilor de zgomot ușor acceptă
anxietății - comunicare pentru specificul vârstei mediul în care
se află
- se menține
agitat doar
când se
pregătește
administrarea
tratamentului
- - aspirarea secrețiilor de câte ori este necesar se mențin
dificultat reducerea menținerea umidității în incubator secrețiile
e secrețiilor urmărirea și notarea în F.O. a funcțiilor nazale, acestea
în nazale vitale devin purulente
eliberare - copilul - poziționarea corectă pentru drenajul cu striuri
a căilor să respire secrețiilor sangvine
respirato singur pe - administrarea de O2 pe mască se menține
rii nas eliberarea căilor respiratorii prin aspirarea cianoza
- copilul secrețiilor devenind
să menținerea temperaturii în incubator la 30- generalizată
prezinte 320 C
tegumente - măsurarea și notarea în F.O. a parametrilor
normal de temperatură, puls, respirație
colorate
1 Obiectiv Intervenții Evaluare

Problema
- apnee - copilul să - administrarea de O2 pe mască cu un
- starea
își reia debit mai ridicat de 6-8 l copilului se
respirația - administrarea medicației resuscitare
înrăutățește
respiratorie - copilul își reia
respirația doar
stimulat
- - copilul să - aspirarea secrețiilor nazale - copilului i se
alimentație fie alimentat - verificare conținutul gastric sistează
neadecvată corespunzăto - se extrage conținutul gastric cu alimentația
prin deficit r vârstei striuri sangvine până la
61
dispariția
hemoragiei
- copilul să se efectuează spălaturi cu etamsilan, digestive
prezinte axid și ser fiziologic rece
conținut se lasă sonda pentru repetarea
gastric fără spălaturilor
striuri de - se cere efectuarea timpilor de
sânge coagulare și sângerare și numărul de
Tr.
- copilul să - se menține pev cu soluții de glucoza starea copilului
fie 10% și S.F. + electroliți se menține
echilibrat - se recoltează din nou astrup și - în urma
hidroelectroli Timpii Quik și Hawell investigațiilor
tic în parametrii
astrup apar
modificări în
special pH dar
și saturația de
O2
Timpii sunt și
ei modificați
peste 1'
respectiv 3'
anxietate - înlăturarea - asigurarea condițiilor de mediu - sugarul este
stării de așezarea sugarului într-un salon izolat liniștit, acceptă
- anxietate patul prevăzut cu bare de protecție comunicarea cu
vulnerabili - crearea - patul căptușit pentru evitarea personalul
tate unui mediu accidentelor - se menține
față de de siguranță însă agitat la
pericole vederea seringii
ZIUA a V-a (07.06.2020)

- înlăturarea surselor cu potențial de
accident: seringi, ace, tampoane,
obiecte ascuțite, medicamente
- comunicare conformă vârstei
- măsuri de evitare a infecțiilor
nosocomiale
- B.O. cu - copilul să - efectuarea toaletei cu apă oxigenată - B.O. se
secreții prezinte - se atinge plaga cu soluție de nitrat detașează
purulente B.O. fără de Ag 2% - se mențin
secreții - se aplică pansament steril secrețiile dar în
- se instituie tratament cu antibiotic cantitate redusă
62
după antibiogramă - în plagă s-a
format un
granulom
- - reducerea aspirarea secrețiilor - secrețiile se

dificultate secrețiilor - administrare de O2 continuu pe mențin
în nazale mască
respirație - copilul să - poziționare de drenaj
își reia - umiditatea în incubator la 50-75%
respirația pe - notarea și măsurarea funcțiilor
nas vitale și vegetative în F.O.
-copilul să - administrare de O2 - copilul este în
prezinte - eliberarea căilor respiratorii continuare
tegumente - administrarea medicației prescrise: cianotic
mal colorate miofilin, Ca gluconic, adrenalină - copilul nu își
- notarea în F.O. a parametrilor reia respirația
înregistrați nici după
RCP și
administrare de
droguri

-apnee - copilul să - intubație orotraheală
își reia - administrare de O2 pe sondă
respirația - administrarea tratamentului
- ajutor la resuscitare
cardiorespiratorie
- - copilul să - aspirarea și curățirea căilor -copilului i se
alimentație fie alimentat respiratorii sistează
neadecvată corespunzăto - verificarea conținutului gastric alimentația p.o.
prin deficit r - efectuarea de spălaturi gastrice cu - apar vărsături
- copilul să soluții hemostatice în zaț de
prezinte - urmărirea și notarea în F.O. a cafea
conținut parametrilor vitali - starea se
gastric fără menține gravă
striuri de
sânge
- combaterea
hemoragiei
- granulom - eliminarea - toaleta ombilicală cu apă oxigenată - se menține
ombilical granulomului - se va atinge mugurul cu soluție de granulomul
ombilical Nitrat de Ag 5% ' ombilical
63
- copilul să - se va aplica pansament steril cu - secrețiile sunt
prezinte alcool 70% mult diminuate
tegumente - se schimbă de câte ori - plaga
integre este necesar ombilicală este
bine îngrijit
- anxietate - înlăturarea - comunicare conformă cu vârsta - sugarul este
stării de copilului liniștit
anxietate - asigurarea microclimatului prin - comunică
- - crearea unui izolarea copilului într-un salon liniștit conform vârstei
vulnerabili mediu de îndepărtarea obiectelor cu potențial - se menține
tate siguranță de accident agitat la
față de măsuri de evitare a infecțiilor vederea seringii
pericole intraspitalicești prin izolare de
persoane bolnave, îndepărtarea
scutecelor murdare, a seringilor,
acelor folosite
5. EVALUARE FINALĂ
64
În urma îngrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a înrăutățit.
Au continuat crizele de apnee, ajungându-se la intubație orotraheală cu O2
terapie continuă.
Alimentația a fost sistată din cauza hemoragiei digestive, copilul neputând fi
reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Dată fiind greutatea mică la naștere și
problemele apărute ulterior copilul a decedat.
S-au întocmit actele necesare care au cuprins data nașterii, data decesului, ora
decesului și secția unde s-a produs decesul.
Copilul a fost transferat cu actele însoțitoare la laboratorul de anatomie
patologică în vederea efectuării necropsiei.
Făcând o corelare a celor 3 cazuri îngrijite și urmărite timp de 5 zile, am

constatat că starea a 2 copii s-a îmbunătățit simțitor, secrețiile nazale și cianoza
s-au diminuat, copii și-au reluat alimentația care constă în 7 mese/zi a câte 150
ml lapte de mamă, respectiv 7 mese a 40 ml morinaga B.F.P.. Cei doi copii
prezintă eliminări adecvate vârstei. Din păcate al treilea copil, în urma
eforturilor depuse și intervențiilor acordate nu a mai putut fi salvat. Copilul a
fost pregătit corespunzător și i s-au întocmit actele necesare pentru transportul la
laboratorul de anatomie patologică.
Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame în vederea însușirii tehnicilor de
îngrijire a copilului la domiciliu. De asemenea s-a explicat acțiunile nocive ale
fumatului și cofeinei asupra sănătății și dezvoltării copilului.
Nașterea prematură este o situație patologică a femeii gravide, care impune o

preocupare deosebită din partea asistentei obstetricale și pediatrice.
Frecvența nașterii premature în studiul clinico-statistic pe care l-am efectuat este
de 10,8 %, indicator care se încadrează în valorile existente la noi în țară.
Incidența maximă a nașterii premature a fost întâlnită la femei cu o vârstă
cuprinsă între 18 – 35 ani ) vârsta corespunzătoare perioadei maxime de
fertilitate), ceea ce reprezintă un procent de 78,58 % din numărul de nașteri
totale.
O incidență crescută, de 53,6 % din numărul total de cazuri, o reprezintă
gravidele din mediul rural ceea ce demonstrează că există condiții grele de viață
și suprasolicitări în acest mediu.
Etiologia prematurității este plurifactorială, factorii de risc fiind materni locali,
feto-placentari, generali și socio-profesionali.
Diagnosticul de naștere prematură a fost stabilit în 100 % din cazuri.
Tratamentul aplicat a fost diferențiat, de la caz la caz, funcție de etiologia
nașterii premature.
Prognosticul matern este grevat de incidența mare a ruperii premature a
membranelor și de controlul instrumental ce se impune după o naștere prematură
cu creșterea riscului infecțios.
65
Problema care se pune la copii născuți prematur, în afara supraviețuirii, o
constituie calitatea vieții lor ulterioare fiind afectați considerabil atât fizic cât și
intelectual.
Un adevărat succes s-a realizat prin îmbunătățirea în ultimii ani a prognosticului
nou-născutului prematur datorită utilizării corticoizilor la mama, administrării
surfactantului la nou-născut și a progreselor realizate în neonatologie.
Ca o concluzie finală, dorim să menționăm că lucrarea și-a propus să scoată în
evidență cauzele actuale ale acestei patologi încă destul de frecvent întâlnită în
obstetrica românească. Remarcăm din păcate că la cauzele ce duc la apariția
nașterii premature nu concură numai probleme strict medicale, dar și o
accentuată lipsă de educație a populației precum și o profundă disfuncționalitate
a sistemului de asistență medicală primară care nu de puține ori îl pune pe
medicul specialist în fața unor cazuri grave ce pot pune în pericol atât viața
mamei cât și calitatea produsului de concepție.
Considerăm că în condițiile unei asistențe primare de calitate (gravida urmărită
corect și la timp) multe din cauzele ce duc la situațiile grave menționate anterior
ar putea fi evitate sau cel puțin ameliorate.
Dat fiind complexitatea problemei nu ne propunem să dăm soluții, deoarece
considerăm că acestea nu trebuie și nici nu pot constitui problema unei singure
persoane (medic de familie sau medic specialist) ci trebuie să constituie o
prioritate absolută pentru organele abilitate să gestioneze și să coordoneze un
întreg sistem educațional și de sănătate.
IV. BIBLIOGRAFIE
Curs de pediatrie
Dr. Margit Șerban
Dr. Carmen Golea
Dr. Măria Cucuruz
2. Îndreptar de pediatrie
Dr. Măria Filimon
3. Puericultura și Pediatrie
M. Geormăneanu
Zoica Moldovan
4. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor

Dr. Georgeta Baltă
Dr. Maria-Otilia Stănescu
66
Lucreția Titircă
Antoaneta Metaxatos
Aglaia Kyowski
5. Cartea asistentului medical - Tehnica îngrijirii bolnavului

Carol Mozes
6. Ghid de nursing
Lucreția Titircă
7. Îngrijiri speciale acordate bolnavilor

Lucreția Titircă
67
68
69
70
71
72
73
74

Fundația Ecologică Green

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundația Ecologică Green

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAȚIA ECOLOGICĂ GREEN

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. BRAȘOV

Noțiuni despre conceptul de nursing.

Funcția specifică a nursei este de a asista individul bolnav sau sănătos, în

VIRGINIA HENDERSON 1987

Capitolul I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE 6

Capitolul II. COPILUL PREMATUR

Capitolul III. PREZENTAREA CAZURILOR 26

Capitolul I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Nașterea prematură este o situație patologica a femeii gravide care impune

Nașterea prematură reprezintă eliminarea produsului de concepție înainte

În ultimi 20 ani numeroase statistici au încercat să stabilească frecvența

1.1. Definiția prematurității – este dată de anumite criterii:

1.2. Clasificarea prematurilor

Prematuritate gradul I - nou-născut cu greutate la naștere sub 2500-2000 g.

Alți autori îmbină cele 2 criterii, împărțind copii în 3 categorii:

Cauzele prematurității sunt numeroase, în general se asociază și sunt greu

Cauzele favorizante pot fi:

Prematurul se caracterizează prin imaturitate funcțională și anatomică a

3.1. Examenul clinic:

Organele genitale externe sunt incomplet formate:

Prematurul este expus imediat după naștere la o patologie particulară:

Etiologie: prematuritatea reprezintă 5-9% din totalul nașterilor.

Prevenirea prematurității este dificilă și are în vedere depistarea a 4

Măsuri de îngrijire – în secțiile de îngrijire intensivă a nou-născutului

3.2. Maturitatea nervoasă a aparatului respirator

Tabel numărul 1 Simptome clinice

În sindromul de insuficientă respiratorie al prematurului administrarea de

Defecțiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur.

3.4. Rezistența la infecții

3.6. Alte particularități morfofuncționale ale prematurului

Sistemul nervos central

2.5. METABOLISMUL PREMATURULUI

Metabolismul apei, a electroliților și echilibrului acido-bazic

Apa se găsește în proporție de 70-80% în organismul prematurului,

Îngrijiri speciale acordate noului născut prematur

2.6. TEHNICA GAVAJULUI

Prematurul va fi culcat pe partea dreaptă cu capul mai ridicat (Figura 2).

2.7. BAIA SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC

Toaleta sugarului cuprinde îngrijirea tegumentelor, mucoaselor, părului și

Îngrijirea cavității bucale

2.8. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Viitoarele mame vor fi educate încă de la primele controale prenatale să

Evoluția prematurului este mai dificilă decât a noului născut la termen.

2.10. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA ACTELOR

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

2.11. DREPTURILE PACIENTULUI

Conform normelor legale în vigoare menționate în cap. V art. 37 din codul

Pacientul are dreptul la:

Capitolul III. PREZENTAREA CAZURILOR

FUNCȚII VITALE: pulsul relativ normal RELATIV NORMAL

AST GRUP IONOGRAMĂ

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

2. Nevoia de a bea și a mânca.

4. Nevoia de a se mișca și a menține o bună postura.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni.

6. Nevoia de a îmbrăca și dezbrăca.

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.

9. Nevoia de a evita pericolele.

10. Nevoia de a comunica.

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

2. Nevoia de a bea și a mânca.