IANUARIE

19n
24 PAGINI-2 . lEI
- v
IN ACEST NUMAR:
Accesorii pentru de
soida' AF . Voltmetruelectronic . ster, ..
unealti Laboratorul foto re;",,'" __ _
service _. iarna Tir electronic
Ing.
8
7
25
11
Z=Z4dinti R 8'

Il7ift/01 kIZ/J TI
rj;26
_________ ... I"':l -------- .. t. . ..... _--
Z =: 24 dmtl
:0 m::::: 1 >
I

1,
, /
-1--.--.-... ---A-___ ...I.!L...--I.._.......L..
2 gauri
Cf 2.5
receptoarelor de -
i; diverselor comenzi pe care le
- servomecanismele
dispozitive electromecanice apte
electrice liniare
leviere.
servomecanlsme la statiile de tele-
canale, co'nstructorul
modelul, la
filtre acordate care
,",ro ... '''', .. ",,,,, instalatie.
schemelor' selectionat cteva
servomecanisme,
conditii: constructii
n fune
de transmisie 1/10. Piese-
15
7
le servomecanismului se pe o
de de OL 38, de 1 mm,
O a servomecanismului SM 1 este con-
n figura 2, unde levierul 8 este
legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero
a levierului 8 n momentul semnalului elec-
tric.
n SM 1. 1 se va utiliza un receptor
cu canale (fig. 3),
Levierul 8 este legat printr-o 10 de mecanismul
de directie al modelului.
Tot pentru un cu canale este
servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un
eiectromotorl (3 minut)
pe axul este un melc 2 ce cu
o 3, liber pe un ax 4. Eiectro-
motorul 1 este montat colier 5, articulat
ntr-o 6, pe o 7, colier care este
ntr-o unu contact
ntre unui resort spirala.
La a mecanismului
de melcul 2 rotindu-se n continuare se va
de roata 3.
Servomecanismu! SM
receptoarelor mc,nocar1ai.
mecanismului de
de
de
o 3
se lIa monta liber pe un ax 5
este .'a rndul ei
.-" .. nn .. , 4 roata 8 pe
al ax 9 este montat un disc programator 10
un levier 11. Axul 9 este ghidat n 12,
10
7
cu o 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10
trei perii 14, 15 16, fixate n piese 17
18, cu ajutorul a 19.
Din figura 6 modul de functionare a servo-
mecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! recep-
torului) nchide circuitul de alimentare electro-
motorului 1 prin perii le 14 15, rotind levieru! 11 spre
stnga, care in atta ct
impulsuL la ncetarea acestui impuls
motorul 1 tensunea de alimentare
periile 14 16, aducnd levierul 11 pe O.
impuls levierul11 spre dreapta, circuitul
de alimentare al electromotorului 1 fiind nchis
periile 14 15.
Deoarece cele variante SM 2.2 SM
constau numai n modificarea discurilor programa-
toare, le vom analiza numai schemele (fig. a
electrice de
La un impuls scurt (fig. 7a) se nchide circuitul
schimbnd sensul de alimentare a
MP al iar la un
lamelele 14 este
alimentare
Deci, servomecansmul SM 2.2
comenzi: drept
stnga; dreapta.
nu.-
ru-
li
n cazul servomecanismului SM 2.3,pe comen-
zile se mai poate comanda
stop (fig. 7b) cum
- primul impuls de - comanda
stop (peria 15 ntrerupe alimentarea motorului de
propulsie MP);
- al doilea impuls de - comanda
napoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al
releului R?! !nversind polaritatea electro-
motoruluiIVlP);
- un impuls cu o relativ mare de timp -
comanda stnga (peria 20 nchide circuitul de alimen-
tare al electromotorului 1, rotind levierul 11 spre
stinga);
- un impuls de - comanda stnga
inapoi (peria 16 nchide circuitul de alimentare al
R
2
).
In continuare, comenzile se succed avnd
torul ciclu: mers n linie nainte; stop; mers
n linie napoi; stnga; mers la stnga napoi;
mers n linie nainte; stop; mers n linie
napoi; dreapta; mers la dreapta inapoi.
cum din figura 7, pentru
acestor servomecanisme snt necesare patru
perii de contact, ceea ce conduce la redimensiona-
rea reperelor 17 18, conform figurii 8.
Se ca eiectromotoarele utilizate la
servomecanismelor fie .. Jncasetate,
caseta jucnd rolul unui ecran de
pentru receptorul de care ar putea
ntrerupe riie (scnteile) rotorului.
)oL
A
MHz
1":
L:: 75 splre tjJ
Punerea la punct a de
utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversi-
tate de ncepnd cu instrumente univer-
sale terminind. cu osciloscopul catodic cu spoturi
multipie.
Desigur de o asemenea dotare nu poate dispune
orice amator, dar un minimum de aparate
nate n acest scop, cu materiale procurabile
1
nu
mai constituie o
Acordarea circuitelor osci!ante din etajele
tOrelor de se poate realiza cu ajutorul
unui undamefru cu (fig. 1) format dintr-un
circuit Le care n momentu! frecventelor
fi =f
2
un semnal maxim de ia
intrarea diode; 09 V. Prin detectarea semnalului, pe
instrumentul de se va o devia tie
a acului indicator, Undametrul se ntr-o
pe al capac se o
(26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru
de
Pentru verificarea acordului final al unui
se un de cmp (fig. 2) format tot
dintr-un circuit LC, de la care semna!ul de frec-
este aplicat printr-o pe baza unui tranzistor
P 403 (f3> 100). semnalului este de
instrumentul de (35J4A de la magnetofoanele
B 41). de o a acului indicator este cu
r-__________________ __
DZJ08 ?c1
i
SRF *

80 splre </Jo,lCuEm
r'A ...

5 spire g; 1 mm cu Ag
priza la 2,5 spfre de la punctul!
P.
Circuitele oscilante pot fi acordate
ajutorul unui undametru dinamic (fig,
cipiu de este bine curwscut
de specialitate de amator!,
Undametrul de fapt
venta de 27 MHz, avnd posibilitatea de
cu un ecart de 1 MHz (26--2S
Tranzistorul P 403 ($, 120) este
oscilator cu emitorul la
nare fiind stabilit de
a ur-ui circuit
o modificare a fi-'"''''''''''
iui care poate pe
acului indicator este maxIma
undameirului
lant Pentru a asigura o """"-'''",C.'' ..;;'
s-a utilizat o Zenner, D,2.
torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i
metru de precizie.
Bobina L se n aer (0=14 avnd 6
spire din de Cu-Ag cu 0 =1 mm, lungimea bobi-
ne; fiind de 14 mm, iar priza la 2,5 spire de la
colector.
Montajul se introduce ntr-o care este
din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei
de alimentare (baterie de 9 V),
f+
Cv
AUREl C. IONESCU
cupru, v a r i a z cu tempe-
I
care

Tensiunea de este
de pe sarCina ae 2,7 a colectorulu!.
O parte din tensiune este
n baza tranzistoru-
lui capacitatea de .JAF cele
celule Re formate
de 0,1 fi de 1K.n., care
constituie bucla de a oscila-
torului, care este
inversul constantei de timp a circuitu-
unui lIolt-
metru electronic ce poate ten-
suni continue de la 1 V la 500 V pe
6 scale, anume: 1; 5; 10; 60; 100; 500 V.
i"'Ij..IICU':UUI are o de
100 krl/V, ceea ce il n
clasa aparatelor cu bune.
Pentru citirea tensiunilor se va folosi
un miliampermetru cu cadru mobil de
1 mA scala. n de dimen-
siunile acestui aparat dimen-
siunile ntregului montaj, deoarece se
minusului bateriei
tensiunea
folosirea a fire
flexibile de culori pentru
semnal alta pentru termnate
cu banane sau cleme
codi!.
Montajul se poate realiza
dt. pertinax sau textolit de
grosime. Piesele utilizate sint de di-
mensiuni reduse. pot
M. BAGHaUS
vede se folosesc un mic de
piese (8 2
Intregul sistem se poate monta
cutie de material plastic. Pe
a cutiei se
mentul mA, comutatorul de
de aducere la zero P
I (fig. 2): Comutatoru'
de K este simplu cu 6 iar
este basculant sau un
comutator pentru ton de la aparatul
procura
se de la o
de",5 V. Pentru acest
vOltmetru se folosesc tranzis-
toaredetip AC 126, M1T41-42, EFT 353.
Pentru etalonarea aparatului se pun
inscurtdrcuit bornele de intrare cu
potentiometrul P1 se aduce instru-
mentulla zero. Apoi se la intrare
o tensiune de 1,5 sau 10 V,
scara
comutatorul Cu ajutorul
P 2. se aduce instrumentu-
lUi la capatul scaler. Astfel, instru-
mentul este etalonat pe toate scalele
R1--::R6 au valorile
IOdlcate pe In acest scop,
aceste se vor monta
o prin
din cu valorile indicate (care
au o de valoarea

A'p= Zei. '
8

]JTJitIiA
F/G. (J)
n numerele trecute am descris cteva
sisteme de redare prin difuzoare a
de calitate. Siste-
mele descrise, in vederea
unor rezultate optime, o
cu acustice corespun-
Ascultarea prin
izolarea de mediul ambiant, asigurind
o redare se
folosesc n
acest scop, o sere de fabrici confec-
dinamice speciale n
vederea muzicii stereofonice
de calitate.
ntruct asemenea snt foarte
costisitoare greu de procurat,
oferim n cele ce o
pentru lor din materiale
piese existente curent in
cit cu
De remarcat la toate
aparatele cu autotransformator sau
care nu au transformator de alimen-
tare (Ia majoritatea televizoarelor), pen-
tru protejarea de o even-
electrocutare, este obligatorie
interconectarea unui transformator de
izolare. Raportul ntre pri-
mar secundar este de 1:1
corespund se
difera
Pe tole EI 42 se vor bobina din
cu {2) = 0,35 mm cte 250 de
spire. Primarul secundarul se vor
izola ntre ele ori cu zece straturi de
hrtie condensator, ori mai bine cu

, I I
i 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT
Se vor folosi difuzoarele
de la aparatele de buzunar cu tranzis-
tori. La prima vedere, poate
ciudat ca aceste difuzoare, care redau
o de fie
utilizate la redarea de fidelitate.
Acest lucru este posibil ntruct
cei necesari pentru as-
cultarea cu difuzorul la ureche nu mai
produc distorsiunile de pro-
prie difuzorului nici
membranei de diametru mic. Se va
folosi un dispozitiv de a ampli-
tudinii, care se intre aparat
(vezi fig. 1). Valorile date snt
pentru un difuzor cu de
40hmi.
Dimensiunile date n figurile 2-3 se
n raport cu dimensiunile
difuzorului folosit. Cauciucul spongios
se taie cu dispozitivul n fig. 4.
Capetele se taie 1n se
lipesc cu pentru lipit cauciuc
sau prenadez. Inelul trebuie
dimensiunilor difuzorului,
acesta trebuind intre presat n
inel. n locul buretelui de cauciuc se
poate utiliza, la nevoie, burete de
plastic. n acest caz se
cu o de cu
ajutorul curentului electric. Se vor
folosi o tensiune (sub 12 V)
curent mare. Se va lipi cu prenadez.
; ! ,PENTU rIX-4RE
!
I
M.4TERIAL" TEXTOL / T
se dau formulele pentru
calcularea valorilor la alte
Se casca conform figu-
rii 5. Trebuie avut ca piesele fie
bine str"se, pentru a nu intra n rezo-

F/6.
CAf>AC
!lIN PLASTIC,
['cit/LOI/} J'AtI
PRL',.fP4N
.
difuzorului trebuie
cu de
amplificatorul folosit. acest lucru
nu este posibil, se vor cupla
printr-un transformator de adaptare,
in vederea de
redare att Drin difuzoare (pentru audi-
Fixarea pe urechile
torului se face cu ajutorul pieselor de
la o veche de care se
suportul lor noi sau se
din de arc sau de
un dispozitiv adecvat.
I
tJISe' PER;:OIfAT /lIN TeXTOllT Olrt/ZOR
TERMOMETRU
ELECTRIC
(URMARE. DfN PAG. 4)
Aceasta este metoda cea mai care rezul-
tate din cele mai bune. ca o
exact pe valoarea de 53.Cl plus corec-
tia de
In final sonda se introduce intr-un
tub metalic inchis la un pentru a i se asigura
din punct de. vedere mecanic.
Galvanometrul necesar termometrului electric poate
fi dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru
magnetoelectric daccl, dupi ce i s-a inliturat din inte-
rior rezistenta sau respectiv, acul
poate fi adus la cap ae cu circa 1-2 mA, rezis-
aparatului 4On..
fiind trecem la cele
trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pen-
tru a deveni galvanometru. Se din nou cadra-
nul cu alb, iar la mijloc se trage o linie, care se
cu O (zero) care va reprezenta de aici inainte
de repaus a acului.
A doua consti din aducerea de
re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. Pentru
aceasta se suportul resortului din spatele echi-
pamentului mobil pini ce acul indicator vine pe
de zero, nou trasati la mijlocul cadranului.
O piesi importanti care trebuie cu
mare griji este variabili (reocordul). A-
ceasta se compune din limba.
axul alte mici accesorii.
propriu-zisi se executi prin bobinarea
unei sirme de manganini, pe un suport drep-
tunghiular de material izolant, care se
prin introducerea intr-o cutie circulari. Pentru buna
vom expune datele unor termometre electrice
realizate care au dat bune rezultate.
se pe un suport din
de 1 mm grosime, avind dimensiunile 5 x
125 mm.
Sirma de a fost cu diametrul de
m
0,1 mm, email. Bobinaju/ pe suport trebuie
executat perfect ordonat. Bobinajul poate fi executat
la sau manual, n care caz trebuie
un dispozitiv care ntins suportul permi-
tn timp, fie rotit.
La capete se din tabli de
de care se lipesc, cu cositor, capetele firului
de
astfel trebuie de la cap
la cap, circa 400.0..
Pe de Darte se un ax. O O
conform celor din figurile 3. 4. 5, 6 7
Limba trebuie fie preseze uniform.
(reocordul) se
cum am mai spus, intr-o cutie care poate fi
o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vita-
mina A). Cutia se in astfel ca re-
introducere 2 mm n
centrul cutiei, se din fig. 4. Totul se
fie cu lac de bacheliti, fie mai bine cu un lac
epoxidic (Nestrapol 450). se
cu fin cu muchea a
rezistentei, adiccl locul pe unde se va plimba limba.
Se monteazi apoi limba se valoarea rezis-
cind limba se la extremitate se veri-
fici continuitatea cind limba se
In cazul nQstru, variabili misurati
bobinare are valoarea 394.Q. Tinind seama ci limba
de contact are ea o dimensiune ci la ambele
capete trebuie aibi putini libertate pentru un even-
tual reglaj de am luat in considerare numai
366.0..
observim acum de echilibru a
x a
Wheatstone fig. 1: -=-
d b
x reprezinti valoarea electrice a sondei
(termorezistenta), d = C + R, unde R este
reocordului C este care se in
serie cu reocordul; a b stnt doui fixe.
Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe:
a = 51,7584.Q, b = 1 200Q, c = 1073,31fi.
Ele se vor executa din manganlna, fir izolat bobi-
nat antiinductiv, cum s-a la bobinarea termo-

In ceea ce montajul propriu-zis forma
aparatului, acestea la libera alegere a construc-
torului.
In cele ce vom face citeva sugestii.
O este cea in fig. 8. Totul
este montat pe o de pertinax: galvanometrul n-
gropat, butonul in partea stingi, iar gradele de tem-
se citesc pe o serie de in de
cerc in dreptul se plimbi o ce este in
cu cursorul reocordului (fig. 8).
incep de la --3C1'C se la +400C.
Un alt aranjament, mai estetic, mai interesant, poate
fi cel in fig. 9. Acesta are montat reocordul sub
galvanometru in ax geometric. se
trasate pe un inel (a), care este centrat se
in jurul galvanometrului, ghidat de acesta.
Grupul galvanometru-reocord este sustinut in con-
de piesa (b) fixati de placa de (c) prin
solide ce stribat o piesi ceva
mai groasi decit inelul gradat, astfel rotirea
liberi a inelului gradat. O limbi (1) In formi de L soli-
darizeazi inelului gradat de curso-
rului reocordului. Aparatul este completat cu butonul
(d) cu bornele (s) de legare a sondei. Bateriei elec-
trice de actionare i se prevede un in interiorul
aparatului. Aparatul foarte bine cu
baterii de 4,5 V montate in serie.
Indiferent de felul de constructie a aparatului, pen-
tru o buni exactitate a indicatiilor pentru a se elimina
diferitele erori de este bine si se traseze
gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezis-
tente. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea
Wheatstone de care ne-am folosit pentru
tararea rezlstentelor. In acest scop se pun pe
decadi corespunzitoare gradelor de tem-
peraturi se pe aparat, gradatiile respective.
Pentru verificarea periodici a termometrului electric
este bine si avem o etalon de 53ll din man-
ganlni, cu care si de OOa aparatului.
1111111R1A CAPIII
Amatorii care dispun o de dexte-
ritate pot aborda cu de
magnetofon cu tole
detaliat n figura 2, cu ajutorul se pot
rezultate optime, comparabile cu ale produselor indus-
triale, prin folosirea UIUIl minim de utilaj de mano-

Dintr-o de de permalloy sau miumetal,
dintr-un transformator de microfon dinamic
sau de transformator de de tip vechi, se
un de tole conform desenului 1.
Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi recu-
noscute aspectul lor. neavnd structura
a tablei de ferosiliciu, ndoindu-se avnd de obicei
argintie, cu un lac incolor, care se
la zgrie re.
se face cu ajutorul unei sau foarfeci
mici de n caz materialul este gros de 0,45 ...
0,6 mm, snt necesare doar piese pentru fiecare
cap. n caz este mai se vor decupa cte 2-3
piese pentru fiecare cu grosimea de
0,5-1 mm.
Tolele se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi
ndreptate. Prelucrarea lor se face n continuare, prin
aducere la cote, cu ajutorul unei pile fine, fiind toate
suprapuse n bloc. Pentru o manipulare a lor se
admite o Jipire provizorie cu celolac. ce toate
tolele snt riguros exacte, se dezlipesc se debavu-
cu fin.
ntruct n cursul de decupare, ndrep-
tare pilire structura a materialului se
deteriorndu-se permeabilitatea, este necesar se
un tratament termic de revenire (recristalizare).
care totdeauna este util atunci cnd se asupra
materialelor cu permeabilitate mare.
n acest scop. fiecare se n a
unui aragaz la aproape spre alb. Cu
se retrage tola din ncetul cu incetul,
insistndu-se asupra unei lente. care trebuie
dureze cel cinci minute. Se o
mult mai introducerea tolelor ntr-un
creuzet de umplut cu praf de talc (ars n
prealabil) sau praf de acoperirea creuzetului
Cndu-se cu galben. Se creuzetul n
timp de 1/2 se scade treptat
trebuind dureze ce! 1-2 ore. trata*
mentul termic este necesar se
stratul de oxizi de pe tole, prin plimbarea tolelor cu
degetul pe o foaie de fin. Nu se admite nici
un fel de ndoire a toletor sau lovirea lor n cursul
acestei al celor ce vor urma. Dar trata-
ment termic se uneori rezultate
pentru amatorilor.
Din carton lipit se o
capului. Pentru
;.....,. ...... i ...... .,,.,,_'" .. rl..,,..,\ de
spire este de 5 cu cu 0,05
diametru. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina
1 000-1 500 de spire cu 0,05-0,07 mm diametru.
Pentru se 300 de spire cu
cu mm, Pentru un cap de
care are rolul de a osdlatorului, se
700 de spit:e cu cu 0,12 mm diametru,
fiecare 100 de spi re cte lin strat de
decondensator.
Pentru asamblare se introduc
2.
n ca
a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri
de carton sau pertinax. n spatele capului se
tot prin lipire cu celoiac un capac, pe care se
capse nituri, sau srme de
0.7-1 mm, care servesc drept puncte de conexiune
cu capetele bobinei. Toate de lipire cu celolac
perfect, cu ca pertinaxul fie
bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de
cu care este acoperit.
nainte de asamblarea a capului de imprimare-
redare se pune n ntre cele o
de de aluminiu, cupru. sau bronz de
5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cu-
plaj defect), n caz amatorul nu are de
o poate prin pe un bloc de fier a
unei de aluminiu sau bronz, cu o foaie
de hrtie. cnd devine la
putnd prezinte mici
un aspect srarmicios. Astfel se ntrefierul.
care, fiind mai permite unei
mai bune a nalte. Intrefierul capului
de pentru ambele variante, se prin
din a capului cu o de
aluminiu, bronz sau cupru de 0,1--0,2 mm grosime.
este rigidizarea capului, care se
prin ungerea cu de celuloid a goluri lor
libere ntre juguri, sau
folosirea unei sintetice. Capul se se usuce
strns ntr-o menghi o noapte, strngerea
ct mai puternic, dar prin intermediul unor straturi
groase de carton sau de
uscare se tot capul, ca arate ca n
figura 3.Se va proceda cu n regiunea
ntrefierului, care se mai nti cu o foaie de
fin, pe o de sau plastic, apoi
pe cu mai sau pe geam mat,
ultima prin trecerea ntre un deget
si ntrefier a unei de de magnetofon
(de exemplu, de tip CH
n dreptul ntrefierului trebuie fie absolut
la nivel cu cel al suportului de pertinax pre-
zinte o ca de n care nu se
observe cu ochiul liber ntrefierului.
Pentru fixare ecranare se un blindaj-
suport (4) permalioy sau miumetal, la capul
universal (se va face tratamentul termic
ndoi re, ca n cazul tolelor pentru de
aluminiu, fier sau cupru, n cazul capului de

Inainte de montare ,'n magnetofon, cele capete
Se prin unui condensator
de 10000 microfarazi, prin bobinajele respec-
tive, n prealabil de !a redresor, cu 200-300 V.
Prin condensatorului prin bobinaj. n
circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen
de amortizare a tensiunii, care destul de lent,
sens alternativ, producnd o a unei magne-
pe parcursul
capului prin folosirea unor scule magnetizate,
care ar fi dus la ... oc ... ""r .. ;"
n viitor se va evita atingerea ...o4';<>."f"
metale magnetice,
du-se cu un chibrit (partea de
alcool.
1< 16
J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY
UJPSE
0lJ lJ

f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc

JUa 1./'._
:tJI/J (GROS/ME 2 BtK)
PIESELE !le ;=/XARf OIN PERTlNAX
La cererea unui mare de
cititori, vom prezenta n cele ce
schema unui receptor simplu, cu per-
bune cost relativ
Un avantaj suplimentar: este vorba de
un receptor cu cuprinznd n
schema sa tranzistoare curent utilizate.
Trecnd la analiza schemei, se consta-
primul etaj este un detector cu
reactie, ceea <;:e face ca receptorul
fie suficient de sensibil selectiv.
Circuitul selectiv este format din
bobina L
2
condensatorul variabil
Cv. Reactia se prin bobina
Circuhui selectiv este realizat pe
baston de ceea ce face ca
receptorul fie portabil. in cazul
Cnd receptorul este folosit stationar,
se poate folosi o exte-
la borna A, ceea ce
face n conditii mai
bune. Bobinele LI L
2
se pe o
de de lungime
120 mm si diametrul de mm.
Bobina are 40 de din
de Cu-Em cu diametrul 0,3 mm. Ea
se direct pe o de
carton direct bara. de
se din
lungimea bare! de Bobina
10 spire din de Cu-Em
metrul de mm. Ea se
o carton ce poate
pe bara de Condensatorul yaria-
bil Cv are valoarea de 500
iar trimerul CT 50
Bobina de ce
trecerea tensiunii
receptorului se
200 de
Cu-Em cu de
din material
de Semnalul amplifiicat
tat de etajul I este
Ing. M. IVANCIOVIC&
de prin intermediul
transformatorului Tr. Acesta este un
transformator de cuplaj cu raportul
de 1/2-1/3 cu
tranzistorul T 2' EI se poate rea-
liza de radioamator pe un
miez cu o de 0,5 cm
2
. Primarul
are 1 600-2000 de spire, iar secun-
darul 600 de spire. Pentru primar
se din Cu-Em cu 0 =
= 0,15 mm, iar pentru secundar cu
= 0,2 mm.
Tranzistorul este de tip TI 402,
EFT 317, 319, iar T
2
este
121, lf 13, lT 16, ac 72.
Pentru se va folosi o
cu mai mare de
500. sau difuzor de 4.a folo-
transformator de adaptare
cel de radioficare). Intre-,
se poate introduce ntr-o
plastic sau ntr-o
II
E CONDINSIJOAH
(IrlDare>
de asemenea. tensiunea ca fiind
valoarea eficace a tensiunii de lucru ce
poate fi permanent la bornele con-
densatorului la temperatura de
lucru. in acest caz, cele mai folosite ten-
siuni nominale sint: 220, 380,
1 500 Vef.
de aparat Zefir. Acordul se
din condensatorui variabil Cv. Apara-
tul n gama de unde medii.
Se va ncerca intii sistemullucrea-
avnd corect.
la modificarea trimerului

sau a
potentiometrului P receptorul nu ({a-
se vor inversa bo-
binei Cu potentiometrul
medie se C
T
ca
limita de Alimentarea monta.-
se face de la o tensune
6-9 consumul redtlS'.
Una dintre caracteristicile principale ale
condensatoarelor este tensiunea
U , tensiunea care poate
fi n la bornele con-
densatorului care o de
serviciu La condensatoarele
cu hrtie, cele peliculare (cu polistiren),
tensiunea este la tempe-
ratura de +40
o
e, pe Cnd la cele ceramice
si electrolitice tensiune este defi-
la temperatura de lucru. La
alegerea unui condensator trebuie se
seama de n
n cazul Cnd peste tensiunea
se suprapune o com-
pulsatorie, suma dintre tensiunea
si valoarea de vrf a tensiunii
pulsatorii . nu tre"buie ten-
siunea in general. tensiunile no-
minale au fost standardizate pe plan inter-
Pe uneori se
a conden-
in gradului
De obicei, tensiunea
IPIIIII
RbU,,11
national si ele snt: 6, 25. 40, 63.
250, 400: 630, 000
n cazul condensatoarelor destinate a
lucra numai n curent alternativ, se
a
zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea
la borne curentul ce trece prin
condensator un minut de la aplicarea
ternDler.lltulr3 de lucru fiind + 20
o
e.
la barne este de 10 V
cu 100 V;
100 V V; 500 V
De
scade cu
N.
n numerele trecute ale revistei am descris citeva
sisteme acustice in vederea fidele a muzicii.
Aceste sisteme difuzoare de calitate, care
snt costisitoare.
Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un
sistem care este de executat, iar difuzoarele
folosite snt la un accesibil. Cutia difuzorului
este n fel nct fie sau
n camerei, de preferat in superior format
de tavan Acest loc este foarte favorabil din
punct de vedere acustic, folosindu-se confor-matia
a camerei n vederea unui sunet
difuzoare de
iar n cazul folosirii a
se cont de nceputul bobinaju-
evitarea vibratiilor
fig. 2). n se de
asemenea, cum legate difuzoarele n paralel
serie pentru totale optime
care se cere la pentru amplificatorul folosit.
Fig 1

Fig2
Se
(g) Suportul
cu

de ant"ena"e
Pentru a nu complica in mod inutil picupului, schimba-
rea vitezelor la o turatie a moiorului se face prin variatia
dintre roata de antrenare axul de a de picup. In
se vor fixa n placa a picupuiui un de
pentru suportul la vitezei
dorite (fig. 4).
Formula de calcul pentru determinarea respective esie

N.D
= ---, unde:
n
D - dia metrul axului
roata de antrenare.
Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea
blocului de antrenare de carcasa picupului canoanele clasice,
prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal.
motorul snt de ia set de baterii,
cele elemente, atenuarea eventua-
de colector, un de tipul trece-jos.
n
intre 0,5 W 3 W,
de alimentare n
4,5 V. Acest tip motoare, recomandat n nume-
prE!cedelrlte ale noastre, se n majoritatea
magazinelor
Avnd n vedere de picup al motorului de antre-
nare, costul Intregii se va cifra n jurul sumei de 100 de lei.
ATELIER
ATElIERA
T
E
L
T
E
L
I
E
R- ATELIER
I
E
-ATELIER
I
I IllI'
I IIIIIIll
de scule,
cu abrazive, - ce poate realiza
de
construit n atelierul
Elementul principal al este un elec-
tric de 80 W la 4000 de 220 V
de de cusut), care se de un colier cu
M 8, care rolul de ax.
cu strnge motorul pe colier, iar maneta
l n sau
gere, M 8, cu cap nexagonal. Pe acest s-a intro-
dus o de cu o Acest
trece prin baza de material plastic, scula de
motor colierul de Baza de material plastic
are un canal in de T, in care ghidajul
zontal pe care se motorul cu scula. In
de a bazei (gaura se introduce
un ax, care paharul, colierul motorul, for-
mnd axul intregului subansamblu. Pe capul al
axului se o cu un
Maneta, sub colier, Ip fixarea
colierului cu motorul in In lungul
superioare a canalului bazei de material plastic,
in partea se o de strngere, care
intreg subansamblul cu motor pe ghidajul
orizontal. se strnge cu o cu
M 6. Ghidajul orizontal cu T, din dura-
luminiu, are ia un o (21 36, n care se pre-
o de bronz
se tace la ghidaj la strngerea pe
La al ghidajului se o
de care intreg subansamblul
mpotriva
Scula se pe ghidajul orizontal se fixea-
cu o cu 4 M 3 sus
JOS) in partea a colierului.
in (sus-jos) ntreg subansamblul
cu motorul scula se pe
coloana de duraluminiu (15). Batiul, tot din duralumi-
niu, se pe o cutie din duraluminiu, n care se
vor sculele dispozitivele.
Cutia pe de cauciuc, care
Gabaritul motorului di-
mensiunile tuturor pieselor subansamblelor
Toti cei care la trebuie
regulile de a muncii. Nu
la
Pe axul motorului se o cu filet pe
care se vor monta diferite scule sau dispozitive. Pen-
tru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite
grosimi. Scula trebuie fie
contra n timpul rotirii o
toare. Colierul, n de U, se din dura-
luminiu are un canal n partea pentru monta-
rea demontarea se
ntre ele cu M 6. In partea
colierul are trei orificii, dintre prin cel central
trece axul, iar prin cele laterale se de batiu. A-
ceasta posibilitatea motorului cu colierul
sa se n plan orzontal cu orice unghi. Paharul,.
tot din duraluminiu, are in fund 3 fixarea
de colier, iar in partea un gros de
2 mm. Tot un asemenea are de
care n pahar. Intre paha-
rului se un canal pentru de strin-
1 - batiu; 2 - electric; 3 - pentru montarea diferitelor
scule; 4 - axa de rotire a motorului; 5 - cu 6 - maneta motorului n
7 - colier; 8 - pahar cu de 9 - (cu pentru fixarea bazei de material
plastic; 10 - de material plastic cu canal de stringere; 11 - de deplasare a bazei din
material plastic; 12 - de 13 - ghidaj orizontal; 14 - de fixare a ghidajului orizontal;
15 - 16 coloanei; 17 -
SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI
- foarte - se cu bor-
de sau electrice, ,care pot fi montate pe
pentru a precizia

Unghiul de vrf k(de re) al burghiului unghiul de
inclinare al elicei canalelor (fig. t) in de natura
materialului de astfel:
pentru 2DC= 120
'"""= 23-25
w= 8-13
0
w= 35-450
" bronz k= 130"
aluminiu k= 140

rm
plexiglas 2ac= 85-80'
materiale
friabile W
de drept un car-
ton sau foi de hirtie, pentru a nu ciupi
cu lama rigla, infigeti virfu'
intr-un chibrit.
de o folo-
un colier din care va ghida
pnza lui, asigurind o
perfect pe axa

Cuiele care au de
parte a scindurii le
indoi cu ajutorul
unei bare metalice n care
practicat o
In acest fel imbinarea
este
Pentru ca scindura
nu crape sub efectul
de al cuiului,
prin batere (pu-
tin) virful cuiului sau
chiar nainte de
a-I bate .
De multe ori, n atelier, la
de care cer precizie, nu se
mai poate piesa n sau ntr-un
Atunci c1nd se cu
burghie de 8 sau 10 mm, este chiar
periculos acest mod de a piesa.
De aceea, pentru a realiza o lucrare
pentru muncii,
este folosirea unei menghine
fixat! pe masa de
Placa de a menghinei va cores-
punde ca lungime cu diagonala mesei
de din_
deschiderea la care se
grosimea menghinei.
Ca material pentru de-
se de de
CUM
v
FABRICAM
STICLA
4-5 mm grosime. Este suficient
a de
este bine
Pe axul longitudinal al de
se de ambele la
10 mm de menghinei,
canale cu cu dimen-
siunea de fixare a menghi-
nei pe masa de n

menghinei, avnd cel
25 mm grosime, se din

nainte de a prevedea cele
ale menghinei cu pentru
barele de ghidaj pentru de
strngere (central) a menghinei, se
E
StiCla pe de nisip (bioxid de siliciu),
(carbonat de sodiu) se la 1 400
o
C. Atingerea unei astfel
de temperaturi n laboratorul chimistului amator este
Se cunosc o serie de compozitii care ne permit obtinem la tem-
mai pe care le putem atinge n laborator. .
n nostru. Mai nti ames-
'"'"''''' "''', 20 acid horle 70 oxid de plumb.
completa omogenizare si se introduce ntr-un
puternic la 'unui bec Bunsen sau
acoperit cu un capac se pune n becului de gaz
un metalic, iar acesta pe un trepied).
, in ce amestecul se
ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de Se obtine o
.
de laborator
.... se se
ca o miere de albine.
se ia un tub metalic sau de
"irn(irt",,,,j'o ca sticla adere
La
se pot
capul
se va obtine un
introducem n masa din
Sticla la aer se vom forma -tire.
introducem vom obtine de
. vor prelucra curat cele
pe care se piesa. De se
pot prelucra plan toate aceste supra-
pe un strung. Apoi se
cele ale menghi-
nei se pentru barele de
ghidaj pentru tiletul cen-
tral.
1n falca pe placa de se
gaura pentru central la dimen-
siunea a iar n'
se taie filetul pentru
central.
Pentru central se va folosi
rotund, de 14 mm diametru. Deci
va fi un M14. n corpul acestui
se taie un canal de 3mm
2 mm adincime. La montajul final
al menghinei, n acest cana! va intra
o de n
de falca a menghinci.
Barele de ghidaj se din
rotund cu 0 de 14-,,15 mm, lungimea
lor cu deschiderea
menghinei plus grosimea Axele
barelor de ghidaj se cu 1-2 mm
mai sus dect axul central,
astfel nc1t atunci dnd menghina se
piesele nu stea pe
central. ce s-au dat, in blocul
celor pentru barele
de ghidaj, se introduc barele se
prin sau mai bine
M 14 de partea
a fixe. De-abia aceea se
care
cele In felul acesta se pre-
vine o blocare a mobile pe barele
de ghidaj se o ghidare
foarte
cu servesc la fixa-
rea de a menghinei, n
pe masa O
pentru aceasta este ca masa
canale de ghidare.
Dimensiunile snt deter-
minate de grosimea mesei
de canalelor de ghidare, de
grosimea de a menghinei,
de canalelor ei de
care se folosesc.
In orice caz, trebuie
fie suficient pentru se
putea pili paralele.
dintre aceste trebuie fie
mai dect canalelor. de
ghidare din masa Aceste
paralele rotirea
lui atunci cnd se strnge
I == lungimea diagonalei de
(masa
s = deschiderea a Illtmllllllltll
plus grosimea
n = canalelor de ghidare din
masa
t = adncimea canalelor de ghidare
din masa
IIOAI
eu I
V. CAUNESCU
unui sistem de cu cifru nu este o
chiar att de cum ar putea la prima vedere. Amatorul
poate singur un astfel de sistem, binenteles, ntr-o varian-
ceea ce nu exclude eficacitatea.
n rndurile de este o cu
fiind posibil de format un de cifre.
posibile este foarte mare, respectiv C
7
70
de luate
cte C
7
70
= 17 892 160. Acest ne atrage nu
trebuie de deschidere.
Principiul de este relativ
din fig. 1. Pe un tub despicat (R) se un
un prag, acesta, la rndul are o degajare. Ce semlmIOla
ducem piesa (T)? Se vede are
ale dimensiuni permit intrarea pragului (inel n
este n din desen, piesa (T) poate intrarea r;U'!n,rlll . <::t>
cnd decuparea vine n dreptul pragului. inelul
pragul
rind 10 pentru inel (numerotate de la O la numai
este deblocarea. loc
n cazul nostru), piesa T avnd un de decu-
este de blocarea se chiar pentru un singur
inel neadus n
sistemul ar fi este o
ce nu este avantajos. Modificarea cifrului se face utiliznd
(O). Se canelurilor semicirculare
dintre inelele de tip (O) ceie de tip (N) poate fi cu ajutorul unui
(P) introdus ntr-o Canelurile se practic
montnd inelul (1\1) n (O) executnd 10 cu centrele pe cercul de
dintre cele piese Divizarea ineleior se face pe un
divizor oarecare sau chiar realiznd
figura 2 este o prin ansamblul de inele,
fiecare inel fiind ntr-o oarecare (astfel se
diferite ale inel). Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin
capetelor tubului pe reperele (M), conform desenului.
tubuiui n conicitatea pieselor (M), se cu Este
evident de montaj se filce ce s-au inelele
(1\1). Se va avea ca tubului fie n continuarea
piesei (M).
n figura 3 snt date cotele pentru toate reperele anterior.
Materialul recomandat alama; corespunde ca
dar poate rugini mecanismul; aluminiul este
nu dar are Cu recomandarea de a
unge toate n contact aie mecanismului se poate folosi
Se fiecare inel in partea diametral
pentru a de deschidere la schimbarea cifru lui.
Figura 4 modul de a ansamblului de
EI poate fi montat n partea sau n cea (tocul). Nu se
dau cote, deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile.
Blocul cifru se pe (P), care se prind cu
de piesele (M). Aceste au o deschidere care
permite trecerea piesei (T). Cote le pentru de prindere sint ace-
ca ale piesei- D. Celelalte dimensiuni snt dictate de
practice de montaj.
Se scoate de la o E cu o B.
Aceasta se n X
2
cu pirghia A, al cap se pe una
dintre piesei (T). Atta vreme ct blocul cifru
piesa T, clantei F este Deoarece cursa s a
este relativ mare (10-15 mm) cursa piesei T se
a fi 2,8 mm cu 3 mm poate duce la blocaje
ct timp este fiind o reformare a
de deschidere), se face o demultiplicare cu pirghia A.
Xl raportul de demultipiicare dorit.
s a
Raportul esie egal cu raportul curselor Alegind a,
a.t 2,8
b = --, b = -- (toate dimensiunile n mm).
s s
Arcul lametor C revenirea piesei T n EI se
cu o pretensionare trebuie fie suficient de puternic,
lungimea sa se a 8 cm.
In trei
- o ungere a pieselor n contact sau n este de dorit;
- atta vreme ct nu este utilizat o
care se foarte tipul
000 000 000 O, 111 111 111 1
- fereastra cifruiui se va
n realizarea
rE,zr rrrr 777 EFi_-
I
'_::::
IJ
t 4 O 2 8
?_ 1 3_ 9
J 6 2 4 O
4 ? 3 5 1
5 8 4 8 2
I
8
_- __ J - -
_---J---\/
I ;=
I
I BROASCA-
_.1
TIIIII
flllll
OROSEL
5DO
CE

7J!!! ________________ _____
economice si extrem de lumi-
noase, implicnd un' consum minim de
energ.ie fluorescente
nu au n am-
apartamentelor.
de iluminat pe care vi-I
inconvenie'nte!e o-
aie tuburilor fluorescente, per-
o iluminare a
la gradul de luminozitate dorit.
O de
a o di-
care unei
deranjeze
pe cei care emisiunile
de televiziune. iluminare este
cu ajutorul unui tub de 20
R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR
--eLcMI5VTELE
Ing. M. ZAMFIR
a
fel nCt
plafonul camerei
unei lumini intense,
pe partea a
tate tuburi
a acestora este lucirea prea
instalarea grilaj
de care un
atit n timpul
ei Ct si atunci Cnd aceasta este
este executat din benzi de
plexiglas sau un material similar, vop-
site n alb, cu
(fig.2), care permit mbinarea lor n
forma descris
ornamente, mai greu de
de un efect estetic
fi
dintr-o eventual
miniu, care se cele trei
fi nlocuit cu o de cu tuburi droselele cores-
Decorarea holului devine cel mai simplu
lucru: o (de exemplu, de ia o
veche) un metru de
de 2 mm grosime (de ia Ferometal) - Cli
ndemnare - un ornament modern
deosebit de util pentru holul d\'.
Placa din (2) (figura va
servi la fixarea unor bilete, notite sau foto-
grafii cu ajutorul unor mici per-
Asamblarea se face cu ajutorul
unor suruburi de lemn.
se cu duca (vopsea de
din Chiar o cutie veche
de poate deveni un de hrtii ori-
ginal decorativ.
Culorile contrastante o
negru, alb,
albastru.
Din elementele descrise se pot
na, Cll celelalte variante
prezentate n fotografii.
Rama de lemn, de
aproximativ 150

cca. 4 mm
Grilaju! se
acestei
de
intermediul a
fie cu
tip. primul
caz, accesul la tuburile fluorescente SE
face rotirea abajurului n bafa-
male. de-a doua mai
permite com-
a ramei pentru nlocuirea
a tubului superior.
Pentru cresterea reflectiei si obti-
nerea unei ct m'ai
se interiorul n alb
se cu un lac
Fig. 2
MATERIALU.L
NEGATIV
FORTE
Sorturile de materiale negative produse de industria
sint:
Filme, format de 6 x 9 cm;
Forte Chrom -: Superfilm - 30: Film ortocroma-
tic; sensibilitate 2OUDIN: se la
factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 70 linii/mm; k' = 28.
Fortepan-Film - 27: Film ortopancromatic; sensi-
bH!tate 17DIN; se la verde
factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 80 linii/mm: k = 25.
Forte Pan - Superfilm - 30: film ortopancroma-
tic; sensibiiitate 20
o
DIN; se la verde
factor de contrast: 0,8-0,9; putere
de separare: 10 linii/mm: k = 29.
Forte Pan - Rapid Film - 34: Film pancromatic;
sensibi.litate 230'IN; se la intuneric; fac-
tor de contrast: 0,8-0,9; putere de separare: 65 linii/mm;
k = 32.
Forte Pan - Ultrarapid Film - 37: Film pancro-
matic; sensibiHtate 26DIN; se la intune-
ric; factor de contrast: 0,8; putere separare: 60 liniil
mm; k=35.
FILME FORMAT 24x36 mm:
Forte Pan 21': Film sensiibilitate
l1DIN; se
factor de contrast; 1,0; de separare: 85
linii/mm: granul.atie: k=23.
Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic; sensi-
bilitate 20DIN; se la verde
factor de contrast: 0,8; putere de separare:
75 linii/mm; k=27.
Forte Pan 34: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic:
tate 2SODIN; la nt .. "",rir
trast: 0,8; separare:
k=30.
PROCEDEE SIMPLIFICATE
PENTRU FOTOGRAFIA
a........--C LOR
Se pentru fotografii lor n culori
este necesar se n de materialele
respective color - film hrtie - cteva pentru
prelucrare, care se repede, o
foarte a pierdere de timp pentru
unor rezultate nu totdeauna ncurajatoare.
Metoda mai jos, foloseste o
de developare, att la developarea fil-
mului ct la prelucrarea hrtiei color, indiferent de
marca de ca de vechimea materialului
unor rezultate
fru cei care nu snt prea doresc
fotografii de familie tehnicolore.
Cum se face fotografierea?
Se aparatul fotografic cu film negativ color
pentru zi. se de
fotografii in aer liber, se fac fotografiile dimineata
preferabil la. ora 10, redarea culorilor fiind
la alte ore existnd dominante de culoare.
se face pentru sensibilitatea pe cutia filmului
cu precizie, ca la filmul alb-negru, folosindu-se
tabel de expunere sau, mai bine, un exponometru
fotoelectric. i
n de fotografii-portret,
la lumina artIfIcIala, este preferabil se
film negativ color pentru (tungsten
nitrafot). Se poate folosi filmul color'pentru
de zi, utiliznd un reflector cu reflectori-
sau acoperit cu celofan albastru. ExptJ-
nerea se face, unui expo-
nometru fotoelectric.
La expunerea filmului color negativ se va observa
cu ca subiectul fotografiat fie integral
luminat. La fotografierea la soarele va fi
totdeauna n spatele fotografului. Atunci cind se fac
fotografii la se folosesc cel putin
reflectoare, cu becuri nitrafot de 500 W, n
luminos. Fotografiile la fulger electronic (<<flash)
cer o sau de cea s-ar
la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate.
fotografii cu electronic pe o
pentru
o.vn" .... olro tiimul se proce-
uscare negativ
copii alb-negru,
.10 minute
.1-2 minute
.5 minute
.5 minute
.5 minute
.5-10 minute
G.D.O.
Procedeul de developare este
Developare . . . .1-3 minute (control vizual)
. . . . . . maximum 1 minut
Fixare . . .. '!' 5-10 minute
Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu
pentru extragerea excesului de apoi se
la uscat cu n sus pe o de jurnal.
Uscarea pozelor se poate face pe electric,
nseriat cu un bec de 100 W, pentru ca fie
zit doar moderat, altfel stratele de de pe hrtia
color se pot topi.
Pentru se
Revelator color universal-negativ pozitiv
de developare pentru color 3,5 grame
Sulfit ae sodiu anhidru . . . .2- grame
Carbonat de sodiu anhidru. . . . 40 grame
de potasiu ... 0,5 grame
Benzotriazol ..... , ..... 0,015 grame
. . .. . . . . . . . . . ia 1 litru.
Ca de developare pentru color se folo-
fie dietil parafenilen diamin sUlfat, fie etil oxietil
parafenilen diamin sulfat sau colorat. Asemenea sub-
se n n plicuri de cte 10 g.
De asemenea, benzotriazolul, care are un puternic
efect antivoal. Prezenta lui este mai
atunci cnd se pe materiale trecute de terme-
nul de Pe material benzotriazolul
nu este necesar, dar lui de surprize
O dozare se poate astfel:
se 1 g de n 100 de Din
- inainte de folosire - se
pune n revelator 1,5 cm
3
Metoda este pentru
orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cnd
materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul
de
Temperatura nu este Pentru deve-
lopare se o n jurul a 11fC. Este
necesar .. se temperatura n
camera n care se sticla cu revelator pentru
este In functie
+utc
200% 130% 100%
deveiool'lrl'l n procente:
+2Z'C
80% 70%
+1SOC,
gelatina
RELEU 'DETIMP PENTRU'
LABORATORUL
FOTO
Releul de timp propus are aplicabili-
tate la copieri putnd stabili cu
precizie orice timp de expunere ntre
0,5 100 de secunde.
In varianta releul poate fi
utilizat la aparate de copiat de
cu bec de 6, 12 sau 220 V,
prezentnd principalul avantaj al obiec-
in ceea ce efectuare
timpului reglat (acest timp nu depinde
de durata butonului de pornire,
ci scurgerea lui ncepe de-abia din
momentul acestui buton).
Partea a releului de timp
o constituie o de tipul
ECC-82 n montaj basculant, monostabil,
avnd ca element de temporizare un
circuit R-c (format din condensatorul
C care se n de
prin redresarea 1n cir-
cuitul de al primei triode). Elibernd
butonul BP, acesta revine de la sine n
comutnd condensatorul
CI n regim de pe
Ing. BOER ZOl TAN
RI +R3 fixate la o
valoare de timpul de expunere
necesar. Pe durata conden-
satorului, grila primei triode se poziti-
acesta ncepe face
. basculeze trioda a doua, n al
circuit anodic este conectat releul R.
Astfel, releul se inchide
contactul doar atta timp ct
condensatorului CI'
Montajul se pune n pnn
nchiderea K,l' ntreru-
n momentul ncniderii lui,
contactul releului, servind pen-
tru efectuarea imaginii. n-
K3 K
4
ne-
voie, f\ Ra' Condensa-
torul C
3
re-
leului excitat.
Transformatorul Tr la ali-
mentarea filamentului tubului ECC-82
la alimentarea aparatelor de
sau copiat, posednd bec de 6 sau 12 V.
MICA BIOGRAFIE A
SUBSTANTELOR CHIMICE
UTILIZATE DE
FOTOAMATORI
Pentru majoritatea fotoamatorilor chi-
mia un domeniu n care se
pot spune multe, dar obtinute
sint discutabile. Idealul ar fi facem
fotografii nimic din
ceea ce se petrece in laborator. Aproape
toate manualele o atentie
pentru problemele de foto-
compozitie, luminare utilizarea sub-
stantelor gata preparate de
de materiale foto. rezultatele
obtinute sint strict dependente de micile
mistere ale chimiei foto, a
nici cele mai bune substante
gata preparate nu
rile. vom prezenta in acest ciclu de
articole acele care sint strict
necesare inteligente a substan-
telor chimice, riscul de a transforma
laboratorul foto n laborator de chimie.
Unele lucruri este bine le pe
pentru a ne da seama de posi-
care ne stau la dispozitie, la
altele nu vom face apel decit in cazuri
de accident sau cind procedee
speciale. De aceea, ordinea de tratare
nu va fi nici cea nici
aceea pe care o impune tehnologia
foto, ci ordinea pe care' o impun frec-
venta anumitor
substante in practica
EMULSIA FOTOGRAFICA
Primul poate cel mai important com-
plex de substante chimice de care de-
pinde rezultatul final este emulsia foto"
De structura ei depind in princi-
pal granulatia, factorul de contrast'A
terea de separare tot de structup
depinde uneori pOSibilitatea de a explica
remedia anumite defecte ale negati-
vului sau pozitivului. Emulsia fotogra-
este dintr-un strat subtire
de in care sint incorporate
de argint sensibile la
in emulsie se mai incorporate
alte substante care defectele
de turnare ale gelatinei sau care extind
sensibilitatea de argint pentru
diferite componente ale spectrului lu-
minos.
J,PI?E AP't)EMAI?IT

Pentru miez se vor folosi tole de tipul
E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm.
Primarul pentru 220 V va avea 980 de
spire din de Cu-Em 0,4 mm. Se-
cundarul pentru alimentarea filamentu-
lui de 6,3 V al ECC-82 va avea 30
de spire din de Cu-Em 0,5 mm.
Secundarul pentru alimentarea aparatu-
lui de copiat sau de pentru 12 V
va avea 60 de spire din de Cu-Em
1,5 mm, cu la 30 de spire pentru
6 V.
se a se folosi
releul de timp numai la un aparat de
sau de copiere cu bec de iluminare
In stare stratul de emulsie
depus pe suportul de celuloid sau pe
placa de a negativului are o grosi-
me de 10-20)1, iar pentru pozitive 3--6)-'0.
GELATINA FOTOGRAFICA
Este dintr-un amestec de
gelatine care contin alte
Aceste au o esen-
din punct de vedere chimic a-
vnd n vedere obtinerea gelatinei nu
se face prin ci prin prelucrarea
unor produse animale, este bine ne
la un sort de ;Ume ale carac-
te('istici sint constante. Accidentele po-
sibile sint de genul: un fur-
gelatine cu un grad de umflare
mai mare dect un altul, astfel incit o
care intr-un caz a dat
rezultate bune poate fi prea
pentru caz. Gelatina
ca prote.lor al de argint, men-
tinindu-Ie in stare impiedi-
cind reducerea a acesteia
actiunea luminii) sub actiunea revelato-
rilor.
In mod normal (stare gelatina
contine 10-200h 1n rece volu-
mul de citeva ori, iar la 400c
amestecul trece in
de In orice' caz, din punct de
vedere practic este foarte important ca
orice prelucrare a filmului In laborator
se execute la temperaturi sub 2SOC.
Grosimea stratului de influen-
Ro
1QDK
f?RE
AP.
...-____ mMA/?/T
2RtJv
de 220 V, n locul transtormatorului Tr
se poate utiliza un transformator de so-
nerie cu secundarul rebobinat
pentru tensiunea de filament de 6,3 V.
Cu ajutorul
trului P n montaj reostatic se pot regla
continuu timpi intre 0,5 25 de secunde.
(prin deschiderea intrerup-
torilor K3' respectiv K
4
) rezistentelor
R
2
respectiv R3' direct 25, res-
pectiv 50 de secunde.
Schimbind valorile lui C
1
, respectiv
ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu
domeniul de lucru al releului.
puterea de a peliculei,
ca urmare a halouri/or de difu-
zie. Peliculele mai sensibile au o emul-
sie mai din
puterea lor de separare este in mod
inerent
materialelor foto este
direct de gelatina De cali-
tatea depinde in cea mai mare
rezistenta emulsiei la degrada-
rea incheierea
rii in laborator. Prin se
produsele secundare in strat
prelucrare, care pot ... fecta ima-
ginea
Temperatura puritatea apei de
lare viteza de in
a tiosulfatului din emulsie. Durata
ar trebui fie cu att mai mare cu
ct stratul de este mai gros,
dar in realitate apar abateri destul de
puternice. Cea mai mare de
lare se atinge la temperaturi de 14-
2O"C. Este important de viteza
de scade la temperaturi de peste
2O"C (prin umflarea stratului de gela-
ceea ce poate paradoxal la
prima ",edere.
in anumite conditii, unor pro-
cese de tip fizico-chimic, se poate atinge
o folosind solutii de NaCI,
NH OH, de mare etc.
p1i-ul apei de
puternic viteza de De exemplu,
de la un pH==4,4 la pH==7,8, durata
poate se
CARE SNT CONSTRUCTIILE PE CARE
LE
Care sint domeniile pe care dori le abordim
in numerele noastre viitoare? Cum gradul
lor de tehnicitate?
scrisorile dv. pe adresa: Tehnium 72,
Scinteii nr. t,
I
Un film are un ritm propriu,
se n timpi de cei care le
corespund 11"'1 realitate. Amatorul trebuie
n general, durata unui plan
este de Cteva secunde. Numai planurile care
cuprind o mai mult
de 10 secunde. Astfel, un film artistic profe-
sional care 90 de minute are 10-20 de
40-80 de cadre Cteva sute de
planuri. Cifrele prezentate au o valoare strict
care pot fi ntlnite fiind
Duratele snt determinate de ca-
racterul puterea de concentrare a spec-
tatorului n de stilul fil-
mului. principalul pericol la care
ne expunem la stabilirea timpiior fie-
plan este lungimea
duce plictiseala asupra In o
principiul economiei de timp nu este atit
de strict ca n cinematografie.
Prin ritmul propriu al unui film se
succesiunea, felul n care snt
ele planurile sau cadrele. Aceste elemente snt
determinate de logica a modului de
prezentare a ei.
Pentru concentrarea tuturor acestor expli-
vom cita dintr-un manual de film, care,
de altfel, este de dorit fie citit de orice cine-
amator, procedeele, aparatura tehnologia
descrise nu pot fi ntotdeauna adoptate de cine-
amatorii din tara
Cu toate ci o imagine bine
este, n principiu, imediat,
restituirea n sala de cinema a imaginilor parti-
ci pante la povestirea
le n mod continuu, pe o cale
care nu admite nici cea mai ntrerupere,
mintea spectatorului nu poate comanda oprirea
pentru a se gndi, cum ntre-
rupe un cititor lectura ca asupra unui
pasaj al Filmul este acela care, prin con-
sa, trebuie ofere momente de
de situare n timp necesare
.n.,lIJ.'_.-'"'' cineastului amator - P

de
se de sau
de aparat, etc. Acestor procedee
le doi termeni, care nu este
exact, anume:
Este o descriere a
manevrare a de
o deplasare a aparatului de filmat de
subiect, modificarea de la care se
se sensul
acesta poate fi lateral,
nu realiza cu aparatul
n deCt n unele cazuri
Se de obicei, un
care pe pe care se
trepiedul cu aparatul de Desigur
utilajul acesta este pentru amator,
dar la de traveling
considerabil de exprimare
Tehnica pune la n-
amatorului transfocatorul, care permite
modificarea unghiului de ncadrare cu aparatul
ntr-un punct de fix, dar trebuie spus
{<traveling-ul prin transfocare
aparente intre planuri, dnd un efect
foarte caracteristic de apropiere foarte
a planurilor la traveling-ul nainte.
Se spune o filmare este n plongee atunci
cnd aparatul este situat mai sus dect subiectul
cu axa n jos.
cadrajul subiectului, impor-
care acesta o are in ansamblul cuprins
n caracterul luminii
al felului n care se la
filmare, scena poate
rea de o actiune care a format' interesul specta-
torului cu un cadru nainte
de
va
nuntul sau asupra
se concentreze
Atunci Cnd aparatul este mai jos dect subiec-
axa n sus, se un
Subiectul o pondere
n cadru, dar care i
pot da un aspect caricatural sau chiar
Concursul nostru - de solicitare angajnd n
fantezia cit spiritul practic al - a intrat n etapa
(pe baza la chestionarele-test) cit prE!se,lee;fia
cel mai adesea veritabile anteproiecte ale cu care
I"n .... l"il'r.,,\ au noastre nscrie n etapa un de
dintre care:
di!:;pc)ziti\l'e de fotografiere;
practice foto
Conclurentii in etapa pe adresa
cazul n care dintr-un motiv sau altul, se dovedesc netransportabile (sau nu
intermediul juriul a fi informat din timp pentru a
Cele mai bune n afara premierii lor vor fi prezentate
spe,clale, sub egida C.C. al U.T.C.
continuare, numele n faza denumirile foarte succin-
a retinute pentru concurs.

2. Balogh Vendel
Sighetul
3. Bodesc Vasile

4. Filipescu C. Gheorghe
Prezentarea
Magnetofon adaptabil
o
Dispozitiv de expune

Teletermometru
nic tranzistorizat
- Ceas vorbitor
5. Sergiu

9. Gheorghe Pu

Numele prenumele
(localitatea)
1. Amon Francisc
Lugoj
2. Marcel
Oradea
3. Costache Dumitru

4. Crivilaru Mihai
Giurgiu
5. Ciurescu Toma

de telec
pentru navomodele (hi
droglisor)


Vehicul amfibiu
Aparat de zbor pliabil
Dulap (stativ) mini
rator
Autogir n varianta
DAV
Marta Florian

Leontin
- Hunedoara
4. State Gheorghe

8.
Stoenescu

9. Martin C.

o.
6. Gheorghe Puiu

7. Horhat Gheorghe
Sibiu -
8. Jonesculon

9. Kaszoni Bencze
Covasna
Prezentarea
Amplificator
niar
Magnetofon adaptor
Receptor


tron 8
Receptor UM
5 tranzistori
Stabilizator de tensi
cu semiconductoare
Convertor pentru benzii
de amatori
originale cu
nu este limitat.
fost admis n
su-
pe care le consi-
de valoare sau supe-
celol inscrise in concurs
(dar care nu au fost gata terminate
la 31 decembrie 1911), juriul
de acord le direct
in etapa
R
dar dorim

1
II
R
cu autoturismuB
Din majoritatea dintre noi nu ne
printre posesori ai unui garaj
Dar o de schi
intr-o la Predeal, de ex:el'1i1p!u.
ne in
deci de ce ne va preocupa pro'
blema circuitului de a motorului
nostru. fabricantul ne-a asigurat
circuitul de este sigilat
nainte de cel 2 ani sau 30 000 km
nici nu trebuie ne gndim la el,
practica auto ne-a demonstrat
lucrurile nu stau tocmai
nivelului de lichid din vasul
de expansiune de
insesizabile virarea culorii spre un
suspect ne la un
minimum de
Cele de mai sus nu trebuie ne
sperie, putnd fi considerate normale
cll;,:.. Ia un automobil de ultimul tip.
Ne vom ocupa deci de ameste-
cului cu care vom completa sau chiar
vom nlocui antigelul uzat din motor.
Amestecul respectiv trebuie ndepli-
Cteva pentru a putea fi
utilizat ca antigel:
- punct de congelare Ct mai coborit;
- stabilitate n timp a pro-
fizico-ch i m ice:
CARTE DE
Autoturism cu 5 locuri - motor
sub cerul liber.
_____ ____
O 10 20 30 40 DC
rEMPER4TURA IJE
A AN7ESTeCUi.LIIf ANT/(jEt,'
- corozivitate eventual
anticoroziv ;
- a cu
tem peratu ra ;
- punct de fierbere nalt;
- Ct mai mare;
- de cost minim.
de mai sus le corespund
n cea mai mare amestecul de
etilenglicol, din

Cteva fizico-chimice ale
etilenglicolului
Diagrama din fig. 1
punctului de al amestecului n
de acestuia. Dia-
grama din fig. 2 o caracte-
anume temperaturii
de fierbere a amestecului de etilengli-
n de Tot
aiCI. avnd n vedere majoritatea
autoturismelor moderne cir-
cuite de sub presiune. s-a indicat
temperaturii de fierbere
Formula
Prezentare
Punct de solidificare
100%)
Punct de fierbere
. Densitate la 20C
de suprapresiunea de reglaj a supapei
vasului de expansiune.
Din cele diagrame se
nu s-au indicat valori pentru o con-
peste 50%. ntruct ridicarea
n continuare a parametrilor de mai
sus devine practic, iar
de cost sensibil.
Prepararea amestecuJui antigel n pro-
(conform diagramei din
figura 1) se face prin diluarea etilengli-
colului (100%) cu sau, n
lichid "iropos - dulce
19T'C
1,43 g/cm
3
lipsa acesteia, cu de ploaie sau rezul-
din topirea
Deoarece amestecul astfel este
acid, pentru neutralizare se
cte bor;lX4) se indicele
de aciditate pH, care trebuie urce
la cu 6,5 la 7,5.
Ne trebuie ntruCt bo-
raxul n amestecul de etilenglicol se
cam ncet. Hirtia indicatoare de
pH se poate procura de la orice labora-
tor de chimie.
sincronizate, ma.neta de 1n mijloc,
la podea. din cu suspensie indepen-
amortizoare telescopice cu
dublu efect.
Axa din spate cu arcuri semieliptice
amortizoare telles,coipic:e cu dublu efect. Ca-
roseria cu 4 metalice. Dimensiunile:
mea 1 490 mm, ampatament 2800 mm; ecar-
tament 1 470/1 420 mm; garda la
sol 180 mm; raza de viraj 5,5 m; cauciucuri
7,35-14. Greutate proprie 1 400 kl';
450- 500 kg. Alternator 12 V W;
acumulator 12V -54Ah; accelerare de la O ia
100 km/h n 21 de secunde.
7 1 800 mm, 145 kmjh.

- -- - - --
.......-
-- - ---
- -
....-
---

B a
-- -- -- -- -- ---
- -- - -- -- -- -
- -- - -- - -- -
- -- - -- - -- -
- -- - - -
- -- - -- -
- -- -- -
B 1
- -- -- --
- ------ -
- --- ----- -
- -- -- -- -
- -- -- -- -
-
---
-

-
- ---- - --- -
=== --- - - -- -

--- --- -- -
alDlnaJarl
-
Vom descrie n cele ce citeva mici care vor
considerabil de conducere n autoturism.
Ele au fost realizate pe un autoturism Trabanb> 601,
se pot extinde la alte tipuri de autoturisme.
Aceste de conducere sau cele de confort se la:
reglarea aparatelor de bord, un indicator optic al fazei lungi
mai vizibil decit la Trabantul cu kilometraj rotund, sesizor optic al frnei de
retrovizoare cu din zi-noapte,
adaptarea unei brichete electrice etc .
a
fiG.!
REGLAREA
APARATELOR OE BORD
Pentru autoturismele ce nu snt pre-
cu posibilitate, se poate
construi dispozitivul descris mai jos,
In principal, dispozitivul este
dintr-un potentiometru bobinat plasat
n partea a volanului, sub bord
Se poate tolosi cu SUCCes un poten-
avind o de cca 15-50
ohmi, in de tensiunea de ali-
mentare, puterea becurilor.
U
Astfel, R = - (ohmi), unde U - ten-
I
siunea de alimentare I - intensi-
tatea curentului de alimentare (am peri).
P .n
I = --, P - puterea de
U
un bec n - de becuri.
Din se un
metru pentru difuzoarele de radioficare,
la care se face o modificare, in-
truct rezistenta a acestuia este
de 100 de ohmi. Pentru aceasta vom
pe care este bobinat
firul de vom debobina acest
fir. Din lungimea firului elimi-
o lungime cu valoa-
rea (100 - R) ohmi, astfel un
fir a lungime va avea
de valoare R anterior.
Acest fir il vom rebobina pe bucata
de ce in prealabil am re-
dus acesteia (reducerea
se face numai pe o nu-
mai la capete la valoarea astfel
tnct firul fie distribuit uniform pe
lungimea cu pas de
cca 1 mm. Pentru a stabili noua
ne putem folosi de un fir de de 'o
lungime cu a firului de
astfel modificat vom
monta pe o de material izolant,
iar conexiunile le vom face cu
fire scurte fixate pe cu
M 3 sau M 4. La aceste se vor
prinde, cu ajutorul unor papuci, firele
a b (fig. 1).
conductorului b va fi intre
Q,75 1 mm
2
, acesta
la lungimea
Tot ansamblul astfel realizat se fixea-
la locul dorit, pe axul potentiometru-
lui montndu-se un buton.
INDICATOR OPTIC
AL FAZEI lUNGI
la autoturisnele Trabant 600
601, ce snt ech ipate cu kilometraj ro-
tund, ecranul albastru ce se
la aprinderea fazei lungi este ascuns,
observarea lui mai dificil.
Pentru acestui dezavantaj,
pe peretele frontal al bordului a fost
instalat n imediata apropiere a kilome-
trajului un mic disc din stiplex, iar n
spatele bordului, n dreptul acestui nou
ecran, un suport n care a fost montat
becul scos din kilometraj.
n acel loc bordul a fost cores-
Montajul se poate face pe
partea a bordului, n axa
kilometrajului, alegerea locului
la latitudinea constructorului.
Se mai poate utiliza n acest scop o
de semnalizare cu suport, exis-
la Fiat 600, in fig. 2.
Aceasta are avantajul nu-
mai a fi pe bord posi-
bilitatea
I
55
.se lndoait!
I
I

I
M
n
/t
t
Gras.2mm

/ + 1 '1:
I
4.13
I
4. gour: q,5
!
60
I t=/8.J
RETROVIZOARE
Unele autoturisme nu snt
cu retrovizoare (pentru
noapte, cnd n spate aproape
un alt autoturism ce are faza
iar la autoturismul Trabant
schimbarea oglinzii se face incomod,
aceasta trebuind a fi cu 180
n noua Efectuarea
acestor manevre n timpul mersului
este iar continuarea dru-
mului cu lumina in ochi de asemenea.
Personal, n locul oglinzii retrovizoare
originale a am montat, cu
ajutorul unei de de 2mm
grosime, o pentru autoturis-
mul Fiat 124 sau 125, fiind pe deplin
de rezultate. Suportul de
prindere pentru autoturismul Tra-
bant este ilustrat n fig. 3.
SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE
rn scopul mersului cu frina de este bine a echipa autoturis-
mul cu un avertizor optic. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a unui
bec cu ecnm galben, aprinderea lui de un contact normal nchis
ce va fi de pirghia frinei de
Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un de
de frigider Fram, montat pe un suport astfel incit atunci cind
pirghia frinei de este putin din pozitia de repaus contactUl electric
fie stabilit sau orice alt contact care satisface conditie.
electrice se vor face astfel:
Conductorul cu tensiune se la o a de la
un conductor la bec, iar prin bec circuitul se
inchide la
Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la sta-
bilirea contactului aprinderii. Cind vom dori pornim 'autoturismul, becul aprins
ne va avertiza frina de este vom proceda in
De asemenea se poate utiliza cu suport mentionatA anterior.
o
BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V
Pentru cei ce doresc instaleze
bordul unui autoturism cu insta'
de 6 V o
jos ce trebuie efect\"
acest scop.
Bricheta auto este cea care-
autoturismul Moskvici 408,
de la magazinul cu piese de
schimb, la care lungimea rezisten-
se reduce la Modulln care
se este

Se desprinde din exte-
rior al rezistentei cu se
la atingerea
lungimii de 260-270 mm. lungi-
me se prin
restul n stare in peretele de
care a fost fixat exterior al rezis-
se cu (f) de
2 mm, cu dintre centre de
aproximativ 4 mm, mai napoi
de locul in care ajunge noul al
Acesta se prin cele
cum se in
fig. 4, iar apoi, cu o se
ndoaie astfel incit
spirala fie
sub ornamentul din
material plastic al butonului, se poate
plasa unul dintre simbolurile prezentate
in fig. 5. Pentru aceasta este
scoaterea ornamentului, care se poate
face cu ajutorul unui ac sub-
bine pe conturul orna-
mentului. scoaterea acestuia se
va stratul argintat prin frecare
pe o
Simbolul se cu negru,
pe un disc din hirtie de calitate, avnd
diametrul
Montarea brichetei se poate face in-
tr-un avind (f) de 23 mm practicat
in bord sau pe un suport suplimentar
imaginat Este preferabil
ca ea fie in fel incit
pasa gerul acces Up'. Racordul
electric se face cu ajutorul unui conduc-
tor avind cel pufin de 2 mm
2
la
o unde permanent tensiune.
astfel bricheta rezisten-
nu este la se va
mai scoate o din lungimea
Ing. MARIN PETRESCU
R 5
bocanci pentru schi ia Jocurile
lenta alunecare pe a schiorilor n pantaloni
molefiere sportiv de rigoare acum vreo
decenii - la noilor stiluri
a parcurs un
modern au adus
n material decisiv: scniul
corolar inerent, pentru schi.
care lemnul lame-
de
CI n
cu fibre longi-
(de obicei,
a-i aduce soliditatea
o
(8 Momentul
nu se
se inerentele
Cu ajutorul

n urma
este
II
Ajustarea pe dimensiunile bocanc ului numai
n cuplajul magnetic fiind fix. De subliniat
magnetilor - de 75 kp, 90 kp sau 110 kp - se noilor
riale magnetice dimensiuni reduse la magnetice
marQ puse la punct nu pentru schiori, ci ... pentru
Sania pe care
canadian -
ofr\rt., ... ilio
Pe trasee
pe cele " ... ''' .... '''rilo
in
o posibilitate
recreare n aerul
al iernii.
Pentru a o
de o cu lungimea
Clasicul peisaj de dominat de albul
imaculat al definitiv mpins
spre violent contrastante
implicit, spre o anume elementarizare.
Dar n fotografia colol'
acceptat, se pare,
coloristice ale iernii.
Un ntreg arsenal tehnic - n care filtrelo\\'
de culoare revenit un rol decisiv
- a intrat in actiune ...
aceste fotografii,
rei ntrol:Bucru:B culoarea!
realizate?
care le vom cu metal
aluneca mai bine, vor asigura aeDlcIS,,!-
rea saniei.
n
de cca 30 cm. Pe lungimea
n se
care le face dintr-o
cu grosimea de 2 mm
'TIm. Peste aceste suporturi
'" orijin - se trece o
"IL! un cabiu
virajeior
<lole,
'sale ne
partea ei
24 PAGINI pe
cu sania
cele acoperite
de
este
nu in-
cu schiuri, ele
o asemenea sanie
cu din metal
n schimb devin necesare supor-
lemn.
1
. INSTR.UC-';UJNI: care in. mod'
Nu rezohrare.
.. .... . . Z din . acest .
.. ' . Roata X .are roata Y.
Roata. Yare40 roata 1.09 de
1 . X se mdirectia
Y seva in: .
q) cu
b) directia
2. X se n de
Z se va n:
a) cu
b) directia
3. Z face o X va face:
a) 1/5 dintr-o
b) 5
c) 1 1/4
4. X face o Z va face:
i'I) 115 dintr-o
b) 5
e) 1 1/4 rotatii.
S. X face o rotatie cte va
face Y?
a) 9..
b) 1/2 rotatii;
c) 20 de
6. o a patra este ntre
X V, cum se va roata Z:
a) mai repede;
b) nici mai repede, nici mai ncet;
c) aceasta depinde de celei de-a patra roti.
7. desenul de mai sus. Roata A are 4
roata Bare 1 dinte. Cnd nu este se
B este inapoi n prin
arcului de C. De
a) deoarece A se cu B deoarece B
nu se poate roti continuu din cauza arcului C,
col A nu se poate rofi continuu;
b) roata A se in sensul acelor
nicului mai mult decit o afunci sau B va ntinde
arcui prea mult astfel va forta aparatul se
sau arcul se va rupe tensiunii;
c) A va putea continua rotirea. provocind dintelui
B o n jos n sus de 4 ori la fiecare rotin
a lui A.
o SUGESTIE
SAPPORO
Cu ocazia. fOC:Urllor Oliil1nice de de
la Sapporo n vnzare
o emisiune din 6
o
Cele 6 valori ale seriei simbolic
discipHnefe principale ale acestor jocuri -
patinaj artistic femei, hochei pe biat-
Ion, bob, schi emblema J.O
emisiunii - grafician Eugen Palade
- pe
un fundal format dintr-un fulg de
cele 5 cercuri olimpica.
dv. cu SOlutiile
corecte ale testului, cite 5 puncte
pentru fiecare corect. Totalul de puncte
realizat cu punctete la
spatiale inventivi
publicate in numerele 11 12 ale revistei
apoi raportati-I la etalon:
CapaCitate foarte de
gere a mecanismelor ....
Capacitate de intelegere a
mecanismeior . . . .
Capacitate de
legere a mecanismelor . . . .
Cap.actate de in-
telegere a.mecal'lismetor ..
pe dintele care B
ceast. pp lovea!snainreid/t),r'I'1"1"/>:,
pivotat e, la care .unul dintre
nct ppp, orovcJCndr'otij
Ar putea acest mecanism
formitate cu descrierea
a) Nu;
b) nu,
c) da, mingea este destul de grea.
9. De cte ori se n jurul ei
de 5' bani pe care o rostogolim pe
monede de 5 bani:
a. o
b. de trei ori
c. de ori
10. n figura roata din stnga se

a. n sensul acelor de ceasornic
b. n sens contrar acelor de ceasornic
c. nu se de loc
11. Cum se un automobil pe o cu
polei?
a. prin introducere in
b. prin frinare cu frina de
c. prin pietre puse la toate 4
12. Automobilul tiv. a n prin spargerea
unuia dintre cauciucuri. Care este prima pe
care o
a. demontarea in
b. ridicarea automobilului pe cric
c. la roata n
13. O cutie n cuie este mai dect
cutie
a) Desigur;
b) nu;
c) nu
14) Desenu! de mai jos 3 tipuri de combinare
a Fiecare scripete 1 kg. Greu-
la o greutate de 500 kg. Alege1i
tipul de scripete care va solicita o
n de pentru a ridica greu-
tatea.