Ingrijirea Bolnavului Cu Cataracta PDF

5/17/2018 75358779IngrijireaBolnavuluiCuCataracta-slidepdf.
com
LUCRARE DE DIPLOMĂ
PROMOŢIA 2002 - 2005
http://slidepdf.com/reader/full/75358779-ingrijirea-bolnavului-cu-cataracta 1/96
5/17/2018 75358779IngrijireaBolnavuluiCuCataracta-slidepdf.com
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU CATARACTĂ
Coordonator: A bsolvent:
Dr. Gîrleanu Liliana
Instructor asistent:
Coca Anuţoiu
PROMOŢIA 2002 - 2005
CUPRINS
o MOTTO
o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

ANALIZATORULUI VIZUAL
o STRUCTURA
o FUNCŢIA OCHIULUI
o PATOLOGIA OCHIULUI
o TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
CATARACTEI
o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE

FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL
LOR DE UTILIZARE
o PREZENTARE DE CAZURI
o ANEXE
o BIBLIOGRAFIE
MOTTO:
"Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi
simplitate”.
Voltaire
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

ANALIZATORULUI VIZUAL
Analizatorul vizual, ca şi ceilalţi analizatori ai organismului, este un sistem
funcţional care, din punct de vedere morfologic şi funcţional, cuprinde trei
segmente:
- un segment periferic sau receptor, care priveşte excitaţiile exterioare
specifice;
- un segment de conducere, căile nervoase care conduc influxul primit de la
segmentul periferic către scoarţa cerebrală;
- un segment central sau cerebral, unde excitaţia este transformată în
senzaţie vizuală.
SEGMENTUL
Segmentul perifericPERIFERIC
constă din globul periferic şi anexele sale. Globul
ocular este o formaţiune aproape sferică, situată în partea anterioară a orbitei.
Masa globului ocular variază între 7 şi 7,5 g; volumul este de 6,5 cm3;
consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de
către conţinutul intraocular. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse,
care formează peretele lui, şi din medii transparente care sunt în interiorul globului
ocular.
Cele trei straturi sunt:
- stratul fîbros;
- stratul vascular numit şi uvee;
/v
- stratul nervos, retina.
In interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă, cristalinul şi
corpul vitros, care alcătuiesc mediile transparente, şi care, împreună cu corneea,
reprezintă sistemul optic al ochiului.
Conţinutul globului ocular
Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă,
un lichid transparent secretat de corpul ciliar.
Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă, care ocupă spaţiul cuprins între
faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. Volumul vitrosului
reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. Masa vitreană este o substanţă
anhistă, coloidală, cu rare celule migratoare. Substanţa vitrosului conţine 96,6%
apă.
Vitrosul optic este omogen. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol
important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular.
CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe, perfect transparentă si
elastică, cu masa de 2-2,5g, cu diametrul de 9-10mm, situată în plan frontal, între
iris şi corpul vitros, într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris".
Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine,
ce formează zonula lui Zinn, sau ligamentul suspensor. Zonula lui Zinn este un
inel membraniform, cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i
transmite impulsurile muşchiului ciliar.
Cristalinul
Fata are doua
anterioară feţe:de
are raza unacurbură
anterioară,
de 10alta posterioară.
mm., faţa posterioară are raza de
curbura de 6 mm., astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin
bombată decât cea posterioară. Cristalinul conţine apă (65%), proteine (35%)
din care unele solubile (alfa, beta şi gama cristalin) altele insolubile
(albuminoidul), fermenţi, vitamine.
Indicele de referinţă cu vârsta, în medie este de aproximativ 22 D.
Cristalinul este constituit din următoarele straturi:
- capsula cristalinului sau cristaloida, o membrană de înveliş transparentă,
foarte elastică şi subţire;
- epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice
dispuse sub capsula anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian.
Fibrele cristaliniene, care iau naştere din celulele epiteliului anterior, au
forma hexagonală. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei.
Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. Terminaţiile anterioare ale
fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de "Y"
drept, denumită sutura cristaliniană anterioară, iar terminaţiile posterioare
formează o sutură sub forma unui "Y" inversat. După naştere, cristalinul continuă
să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei, ci o condensare a lentilei,
care, progresiv,
diminuare treptată,produce o ascădere
cu vârsta, a elasticităţii
amplitudinii cristalinului şi, totodată, o
de acomodaţie.
Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect, la orice
distantă între infinit şi ochi. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. Nutriţia sa
este asigurată de către umoarea apoasă, prin intermediul capsulei, datorită unui
fenomen de difuziune şi osmoză. Orice tulburare a metabolismului cristalinian
duce la degenerescentă şi opacifîerea lor. Conţinutul în calciu al cristalinului este
egal cu cel al umorii apoase. La tineri, calciul se găseşte în cantitate mică.
Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil
sulfaţi, fosfaţi si carbonaţi, care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin,
ducând astfel la cataractarea lui.
SEGMENTUL DE CONDUCERE
În cavitatea craniană, după un scurt traiect, fibrele nervului optic dintr-o
parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă, formând chiasma optică. Ea
se găseşte situată în etajul superior al endocraniului, deasupra hipofizei.
De la chiasma pornesc bandelete optice, care înconjoară pedunculii
cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi.
Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar, în
continuarea bandeletelor optice. Conţin un număr mare de celule, cu care se pun în
contact fibrele nervului optic. Corpii geniculaţi laterali au structura

lamelară: lamelele albe mielinice alternează cu cele cenuşii.
Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele neuronilor din corpii
geniculaţi externi, fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului
temporo-occipital. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat
extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia, merg, după ce au trecut prin
partea posterioară a capsulei interne, spre aria striată a lobului occipital şi se
termină în jurul scizurii calcariene. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai
voluminoase decât cele din bandeletele optice, deoarece cuprind şi un număr de
fibre centrifuge.
SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL
AL ANALIZATORULUI VIZUAL
Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa
cerebrală a globuluiînoccipital,
excitaţiei luminoase senzaţie aria 17 Brodmann.
vizuală. Aici arecalcariene
La nivelul scizurii loc transformarea
din lobul
occipital există o adevărată retină corticală. Fibrele maculare se proiectează la
nivelul polului posterior occipital. La nivelul cortexului occipital, regiunea ocupă o
suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. Astfel, se poate considera că
vederea este o funcţie aşa de complexă, încât la realizarea ei participă creierul în
totalitatea lui.
Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17, 18, 19. Aria striată
17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. Suprafaţa ariei
2
atinge 20-30
domeniul percepţiilor
cm . Aceasta
vizuale
arie
elementare.
are sediul recepţiei senzaţiilor vizuale şi reprezintă
VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR
Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică, ce provine
din carotida internă. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic, face apoi
o spirală în jurul nervului optic, dând ramuri bulbare şi orbitare, înainte de a
pătrunde în glob, vasele bulbare se împart în două teritorii distincte, teritoriul
retinian şi cel uveal. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei,
ramura din artera oftalmică. Artera apare în central papilei nervului optic, unde se
împarte într-o ramură
ramură temporală superioară
şi una şi una inferioară,
nazală. Ramurile arteriale care, apoi, se divid
se capilarizează, într-o
formând
două reţele: una superioară, în stratul plexiform intern, alta profundă în stratul
plexiform extern.
Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul
rând de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură
prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei.
Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular
uveal. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch, cu densitate maximă
în
şi aregiunea
coroideimaculară. Această
explică faptul strânsă legătură
că majoritatea care patologice
proceselor există întredenutriţia
la acestretinei
nivel
sunt mixte.
Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei, care

se varsă în venele oftalmice superioare.
Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice:
arterele ciliare scurte posterioare, arterele ciliare lungi posterioare şi arterele
ciliareDin
anterioare,
arterelelegate
ciliareîntre eleposterioare
scurte prin numeroase anastomoze.
se desprind 2-4 ramuri, care formează
centrul vascular al lui Haller, cu rol important în hrănirea nervului optic.
Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă, prin "lamina fusca"
către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului.
Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei
oftalmice.
Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele
vorticoase, care se revarsă în venele oftalmice. Venele ciliare anterioare adună
sângele din muşchiul ciliar. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri,
în coroidă, adunând întreg sângele uveal.
Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de
sânge care atinge cifra de 260 ml. la om. Această reţea bogată menţine pentru
retină o temperatură constantă optimă.
VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC
Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera
oftalmică. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare
scurte posterioare, dispuse segmentar.
Artera centrală a în
Anastomozele retinei nu participă
ramurile în irigaţia papilei
de provenienţă nervului
variată optic.
au importanţă în
declanşarea edemului papilar.
Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din
arterele ciliare posterioare scurte şi lungi, artera lacrimală. Partea centrală a
nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi
din ramuri piale, existând numeroase anastomoze între ele.
Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice.
VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE
Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale.
Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei
oftalmice, ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Capilarele nu
merg în septurile gliale, ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă.
Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos.
VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE

ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL
Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară, iar corpul
geniculat lateral - din artera posterioară. Cortexul vizual este nutrit din artera
cerebrală posterioară,
împreună cu pe fata de
ramuri recurente internă a emisferei,
cerebrala şi depeartera
posterioară, faţa sacerebrală
externă. mijlocie,
Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal.
INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială, senzitivă, motorie si
vegetativă.
Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al
analizatorului optic, nervul optic şi căile optice.
Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen, dintre acestea
primele două, oftalmic si maxilar, contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a
globului ocular.
Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal, frontal si
lacrimal.
Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal, a canaliculelor
şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei.
Ramura frontală inervează tegumentele frunţii, pleoapei şi conjunctiva.
Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si
lacrimale.
Nervul
A treia maxilar
ramură ainervează pleoapa
trigemenului nu inferioară
contribuieşilaconjunctiva respectivă.
inervaţia globului ocular, în
afară de fibre senzitive, trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub
dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei, corpului ciliar şi a
retinei.
Trigemenul mai conţine şi fibre trofice, care au rol deosebit în trofîcitatea
globului ocular. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată, în cornee,
terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. Din
această cauză, ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul
corneean.
Inervaţia motorie, întreaga musculatură a globului ocular este inervată de
trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a), pateticul (a IV-a) şi nervul
facial (al VII-lea).
Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii
conjugate a globilor oculari, cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea
retiniana pe fovee. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral.
Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern, drept superior,
dreptul inferior, oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare.
Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. Nervul oculomotor
comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală.
Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. Nucleul

său de origine este în protuberenţial. Nervul patetic este nervul motor al oblicului
mare. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral.
Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar
sau periferic,
număr de doi:înunul
afaraanterior
centrilor primari
situat mai există
în lobul frontal,centrii oculomotori
altul occipital corticali
situat în
în lobul
occipital.
Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului
pleoapelor, a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. Nucleul facial este în
protuberanta, iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică.
Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi
ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali.
La nivelul analizatorului vizual, sistemul vegetativ intervine în controlul
activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei, activităţii vasomotorii,
secreţiei lacrimale.
Segmentul vegetativ al analizatorului vizual, din punct de vedere morfo-
funcţional, se împarte în centrii corticali şi periferici. Centrii corticali ai activităţii
vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus.
Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele
eferente, şi ganglioni simpatici şi parasimpatici. Fibrele aferente simpatice îşi au
neuronii de origine în ganglionii spinali, iar pentru cele parasimpatice neuronii se
găsesc de-a lungul nervilor periferici.
Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun
şi facialului.
nucleul Fibrele motorii
Edinger-Westphal careînvin
situat prin oculomotorul
apropierea comunnerv.
nucleului acestui îşi au originea în
Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii, fibre secretoare pentru
glandele pleoapei şi ale conjunctivei, fibre lacrimale, fibre dilatatoare ale pupilei,
care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali.
Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre
iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar, pentru secreţia
lacrimală curentă.
FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI

Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern, prin
transformarea unui excitant specific, lumina, în senzaţie vizuală. Transformarea
energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei, reprezentând
prima treapta în realizarea funcţiei vizuale. La realizarea acestei funcţii ia parte şi
scoarţa cerebrală, graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul occipital nu rămân
fotografii izolate, fără sens, ci sunt integrate în tot procesul cunoaşterii.
Ochiul reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei luminoase,
începând de la vieţuitoarele cele mai sensibile, până la om.
La organismele mai dezvoltate, organul receptor al energiei luminoase se
complică. Celulele
apare cristalinul, senzitive
unele celuleîncep să fieseprotejate
senzitive de formaţiuni
diferenţiază care le înconjoară,
pentru perceperea formelor
şi a culorilor, cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor

celule. Excitaţiile luminoase se perfecţionează, iar în scoarţa cerebrală se
transformă în senzaţie vizuală.
EXAMINAREA
Cristalinul are formaCRISTALINULUI
unei lentile biconvexe, perfect transparentă şi elastică,
situată în plan frontal între iris şi corpul vitros, într-o scobitură a vitrosului numită
"fossa pantellaris". Cristalinul are două feţe: una anterioară, alta posterioară.
Cristalinul se compune din apă, proteine, dintre care unele solubile, iar
altele insolubile, grăsimi, glutation, fermenţi, vitamine. Are următoarele straturi:
capsula cristalinului sau cristaloidul; epiteliul cristalinian; fibrele cristaliniene.
Studiul cristalinului se face prin: examinarea la lumina zilei, examinarea la
iluminare laterală, examinarea prin oftalmoscopie, examinarea prin
biomicroscopie.
Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent, deci vizibil,
şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat.
Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate în
straturile anterioare ale cristalinului. Ele apar în câmpul negru pupilar, sub formă
de zone cenuşii albicioase.
Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede; dacă este
opacifiat parţial, opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar; dacă
este opacifiat în totalitate, nu apare reflexul roşu al pupilei.
Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare
focală. Iluminarea
anterioare difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a straturilor
cristaliniene.
Iluminarea focală în fantă permite examinarea cristalinului în secţiune
optică.
Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar, atât pentru
diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei.
Grosimea cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe.
Din punct de vedere etiologic, afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în
afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite.
Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de
transparenţă.
Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie, microsferoafakie,
lenticom, colabom, ombilicatie, ectopie.
Afakia este absenţa congenitală a cristalinului.
Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic, globulos, care duce la o miopie
mare a ochiului.
Colobomul este o fisură a ecuatorului cristaîinian.
Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei, mai adesea posterioare, a
cristalinului.
Ectopia cristalinului
alte malformaţiuni oculareeste o anomalie
(aniridie, de poziţie,
microftalmie, ce se însoţeşte
colobom adesea
cristalinian) saude
somatice (sindromul lui Marfan, sindromul lui Marchesani, homocistinuria,

ectopia).
TULBURĂRILE DE TRANSPARENŢĂ
Cataractele
evolutive congenitaletotale
sau neevolutive, constituie o grupădezvoltate
sau parţiale, de opacifieri cristaliniene
în cursul vieţii
intrauterine şi constatate la naşterea copilului sau mai târziu. Apare sub forma de
opacităţi sau de cataractă propriu-zisă.
Opacităţi capsulare:
- Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică, albă, situată în
centrul pupilei, proeminentă sau nu.
- Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb, care ocupă
polul posterior al cristalinului.
- Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată, unind o cataractă
capsulo-lenticulară posterioară cu una anterioară.
- Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense,
alb-cenuşii, situată în centrul cristalinului, la nivelul nucleului fetal.
- Cataracta zonulară
- Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. Câmpul pupilar
apare de culoare alb-cenuşie.
Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară, cataracta
pulverulentă, cataracta punctată.
Cataracta congenitală este, în majoritatea cazurilor, staţionară.
Ea senormal
embrionar datorează
sauunor modificări
alterat constituţionale
în cursul şi ereditare
dezvoltării sale, în urmalaunui
un cristalin
proces
patologic intrauterin. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod
dominant. Endoluesul, rubeolaca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia
formelor neconstituţionale, precum şi tulburările survenite în metabolismul
calciului.
Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală
totală. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an, pentru a nu
împiedica dezvoltarea vederii. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni,
din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare, în urma
traumatismului operator. Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul vârstei de
doi ani.
În cataractele mononucleare, operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani.
Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea transparenţei
cristalinului, însoţită de o scădere mai mult sau mai puţin accentuată a vederii.
Prin cataractă se înţelege opacifierea cristalinului, ce duce la scăderea
transparenţei sale. Apare, în marea majoritate a cazurilor, după vârsta de 50 de ani
fără o cauză precisă.
Cuvântul "cataractă" provine din limba greacă, însemnând "cădere de apă"
şi arată că indienii, grecii şi romanii, care cunoşteau această boală, credeau că
lichidul solidificat din faţa cristalinului împiedică vederea. Vechii egipteni cunosc
noţiunea de cataractă din secolul al XVII-lea î.Hr.
Lesnier şi alţii au încercat să combată concepţia de mai sus, susţinând că,
prin cataractă, se înţelege opacifîerea cristalinului şi nu formarea unei membrane.
în 1705,
substanţei Brisseau demonstrează
cristalinului, ştiinţific,propriu-zisă
constatând cataracta pentru primacadată, opacifiereaa
îmbolnăvire
cristalinului şi având la bază un proces de coagulare care duce la formarea
opacităţii.
Presupunerile lui Brisseau au însemnat începutul cercetărilor care au dus la
dezvoltarea cunoştinţelor despre cristalin şi cataractă. Ca urmare a studiilor
efectuate, s-au constatat următoarele: cristalinul este un factor important în
refracţia oculară; prin cristalin se realizează acomodarea; este înconjurat de o
capsulă fără structură, iar sub artera anterioară a capsulei se situează epiteliul
cristalinului; fibrele cristalinului sunt foarte sensibile la tulburările nutritive şi la
traumatisme; aceste tulburări cauzează reducerea sau chiar pierderea transparenţei
cristalinului: se poate opacifia capsula, cortexul, nucleul sau tot cristalinul.
Denumirea de cataractă a fost acceptată în limbajul medical şi se foloseşte şi
astăzi.
Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate.
Exista mai multe teorii. Potrivit unor presupuneri, toxinele celulare care se
acumulează în organismul vârstnicilor, în primul rând, lezează cristalinul. După
părerea altora însă, opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare
întreţinerii metabolismului cristalinian. Unii caută sediul leziunii în structura
cristalinului
se sclerozeazăsusţinând că procesul
mai rapid, de periferice
părţile sclerozare nu
se se desfăşoarăceea
relaxează, uniform, nucleul
ce produce
destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor.
Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de
îmbătrânire tisulară, ca şi încărunţirea părului. Desigur, această îmbătrânire se
referă doar la suprafaţa cristalinului, astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi
mai curând iar alţii mai târziu de această boala. Cataracta, spun alţii, este
consecinţa efectului luminos.
Când apare cataracta? Cunoaştem, mai multe tipuri ale cataractei, care pot fi
clasificate după formă, vârstă şi grad de dezvoltare. Cataracta poate exista şi la
nou-născut, dacă, de exemplu, mama a avut rujeolă în primele luni ale sarcinii,
deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli contagioase.
Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare, care apar cumulativ la o
generaţie, sau succesiv la mai multe generaţii.
Cataracta congenitală poate fi parţială, pe o parte circumscrisă a
cristalinului şi nu se extinde pe parcursul vieţii.
Cea mai cunoscută formă de cataractă este cea senilă.
Apare, de obicei, în jurul vârstei de 60 ani; între 40-45 de ani o întâlnim
mai rar. Forma care se instalează la o vârstă mai înaintată, la 80-90 ani, din punct
de vedere
senilă. clinicfamilii
La unele nu este identică
întâlnim cu aceea
cataracta care
senilă poartă Este
ereditară. denumirea de cataractă
caracteristic faptul
ca la bunici cataracta apare la 60-70 ani, la copiii lor la 55, iar la nepoţii lor deja
la 40-50 de ani. Se remarcă, deci, aşa-zisul fenomen de anticipaţie, adică la
generaţiile care se succed cataracta apare din ce în ce mai devreme.
După vârsta de 70 de ani, urme incipiente ale cataractei se prezintă la 90%
din populaţie.
lângă Aceste
opacifierile urme sevederea
evidente, observărămâne
doar după dilatarea
relativ bună, pupilei
alteori,uneori, pe
pe lângă
opacifieri de mici dimensiuni, vederea devine practic nefolosibilă. Scăderea
vederii este, de obicei, lentă, treptată. Ar fi o greşeală ca toate scăderile de vedere
să fie considerate un început de cataractă, pentru ca, la vârstnici, cauzele pot fi şi
altele, în general, cataracta senilă este bilaterală însă ea nu apare în acelaşi timp la
ambii ochi.
Uneori, opacitatea apărută în cortexul cristalinului ajunge în câteva luni în
faza totală a formării cataractei, pe când opacităţile din nucleu ating doar peste ani
de zile această fază. Alteori, la vârstnici, opacifierea cristalinului începe în nucleu,
în acest caz, bolnavul vede mai bine, iar la lumină pupila îngustată este acoperită
de nucleul cristalinului opacifiat.
Un alt simptom este apariţia temporară a miopiei, deoarece cristalinul
înmagazinează mai multă apă şi, în urma acestui fapt, se tumefiază. Prezbitul, care
până acum citea cu ochelari, afirmă fericit că nu-i mai foloseşte, dar i-a slăbit
vederea pentru depărtare. Bucuria este de scurtă durata deoarece, peste câteva
săptămâni sau luni, atât vederea de aproape cât şi cea pentru distanţă vor slăbi din
cauza cataractei.
În faza de tumefiere, a formării cataractei, apare uneori glaucomul cu unghi
închis prin cristalinului,
opacifîerea cristalin intumescent, cu durere
cu "maturizarea" şi congestia
cataractei, vederea ochiului.
slăbeşte iarOdată cu
în locul
culorii negre a pupilei, apare cea alb-cenuşie.
Dacă are loc opacifierea completă a cristalinului, vederea practic încetează.
Este bine să ştim că, în toate cazurile în care sensibilitatea la lumină există, orice
cataractă senilă se poate opera cu succes.
Sensibilitatea la lumină este bună dacă bolnavul percepe lumina unei
lumânări într-o cameră obscură, la o distanţă de 5 m., iar de la l m. stabileşte cu
exactitate direcţia ei. Accentuarea opacifîerii substanţei cristalinului duce la
pierderea apei, îi scade volumul, suprafaţa prezintă denivelări. Daca acest cristalin
rămâne şi pe mai departe în ochi, substanţa sa corticală se lichefiază, iar nucleul,
acum de culoare maronie, se scufundă în partea lichefiată, aceasta se numeşte
"cataractă hipermatură". Ea poate fi cauza unei inflamaţii în ochi. Este indicat să se
intervină prin operaţie înainte de instalarea acestei faze. Stadiul de hipermaturitate
se formează însă, doar la 8-10 ani după opacifierea totală a cristalinului neoperat
la vreme.
Cataracta senilă constituie forma cea mai frecventă dintre tulburările de
transparenţă ale cristalinului. Ea apare, în general, după vârsta de 60 ani şi are o
evoluţie progresivă spre opacifiere completă a cristalinului. Boala este bilaterală.
Se disting 3 forme (opacifierile
1. corticală clinice: încep în scoarţă).
2. nucelară (opacifîerile încep în nucleu).

3. cupuliformă (opacifîerile încep în straturile posterioare).
1. Cataracta corticală se întâlneşte în 65% din cazuri, boala evoluând in
mai
multe stadii:
- Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de
opacifiere, care determină diferite tulburări vizuale, în raport cu sediul lor:
impresie de văl înaintea ochilor, o înceţoşare difuză a obiectelor îndepărtate,
prezenţa unor puncte negre în câmpul vizual, apariţia unei uşoare miopii, datorită
căreia bolnavul poate renunţa la ochelari, poliopie (vederea unui obiect în mai
multe exemplare, din cauza prezenţei mai multor zone de densificare). Scăderea de
vedere depinde de întinderea şi poziţia opacităţilor în raport cu pupila.
La examenul direct şi la luminatul lateral, se constată prezenţa de mici pete
albe pe fondul negru al pupilei, iar la examenul oftalmoscopic, pete negre pe
fondul roşu. La biomicroscop, în cazuri incipiente, se observă prezenţa unor linii
foarte fine, perpendiculare pe suturi, formaţiuni transparente, foarte clar orientate
radiar.
- Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. El îşi
măreşte volumul prin hidratare, îşi împinge înainte irisul, luând o coloraţie cenuşie
albicioasă. Vederea este redusă la perceperea formelor, câmpul pupilar are o
culoare cenuşie, iar la examenul oftalmoscopic, pupila nu se luminează.
Histologic, acest stadiu corespunde unei denaturări a celulelor care se adună în
globule- morganiene.
Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului, care îşi
recapătă dimensiunea normală, în schimb opacifîerea devine completă, câmpul
celular apare cenuşiu, iar la examenul oftalmoscopic pupila nu se luminează.
- Cataracta hipermatură (morganiană): boala continuându-şi evoluţia, se
produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale cristalinului, din care cauză
nucleul cade în partea delicvă a capsulei. Câmpul pupilar capătă o coloraţie
cenuşie-laptoasă. Bolnavul distinge vag formele. Examenul histologic arată
prezenţa în sacul cristalinian de cristale de colesterol şi de oxalat de calciu.
2. Cataracta nucleară (25% din cazuri). Evoluţia sa este mai lentă.

Bolnavul
acuză o scădere care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. Miozisul
măreşte tulburarea vizuală, midriaza o micşorează prin angajarea periferiei
cristalinului încă transparentă. La iluminatul lateral câmpul pupilar este roşu. La
examenul oftalmoscopic cu iod, pe fondul roşu al pupilei se observă o pată neagră,
în unele cazuri, evoluţia se face către cataracta neagră, o forma supramatură a
cataractei nucleare; culoarea neagră apare în urma oxidării. Cataracta brună sau
neagră se poate confunda cu o tulburare hemoragică masivă a vitrosului. Ea este
asociată uneori cu o miopie forte cu modificări ale F.O. şi cu un vitros fluid.
3. Cataracta cupuliformă apare în 10% din cazuri. Tulburările de vedere
sunt pronunţate. La iluminatul lateral nu se constată nimic patologic. La examenul
oftalmoscopic cu iod, se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. La

examenul biomicroscopic se constată o opacifîere limitată la stratul subcapsular
posterior, care la început apare ca o tulburare difuză pulverulentă, repartizată
regulat pe un plan uniform, apoi ca un strat concav, mai mult sau mai puţin gros,
interesând straturile cele mai posterioare ale cortexului, tapetând capsula
posterioară.
4. Opacităţi senile punctare. Se întâlnesc sub două forme: opacităţi
punctate albe sau brune ale suturilor axiale anterioare, dispuse în lungul
ramificaţiilor suturilor şi capacităţi zonulare concentrice, periferice, pulverulente,
dispuse în straturile profunde ale periferiei scoarţei.
Evoluţia cataractelor senile se face fără fenomene inflamatorii sau
dureroase.
ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. Există numeroase teorii,

dar nici una nu a rezistat verificărilor clinice şi experimentale. Teoria biologică
susţine că s-ar datora unei hipersensibilizări a organismului la albuminele
cristaliniene, care au o specificaţie organică, dar nu de specie, deci ar putea
acţiona ca albumine străine.
Teoria funcţională susţine că s-ar datora leziunilor mecanice provocate de
eforturile acomodative ale ochiului hipermetrop şi astigmat. Teoria metabolică
generală explică apariţia cataractei prin tulburări în metabolismul general, al
hidraţilor de carbon, al grăsimilor, colesterinei, calciului, potasiului sau
tulburărilor de secreţie ale glandelor
DIAGNOSTICUL este uşor şiendocrine saupelipsa
se bazează de vitamine
examenul C, Bl,
obiectiv, B2.
care arată
o opacitate caracteristică în câmpul pupilar, ce evoluează la o persoană în vârsta,
pe un ochi liniştit.
Diagnosticul diferenţial se face cu:
-opacităţi corneene, care sunt însă, situate la un nivel anterior şi nu lasă să
se perceapă planurile subadiacente;
- exudatul pupilar, care apare în urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului,
care poate determina o culoare alb-gălbuie a pupilei;
- glaucomul cronic simplu, care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii
vizuale, poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria, cercetarea
câmpului vizual şi a F.O. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. Confuzia
cataractei cu glaucomul cronic simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni
apar la persoane în vârstă şi evoluează prin scăderea lentă şi progresivă a vederii,
fără fenomene inflamatorii.
PROGNOSTICUL este bun deoarece prin intervenţie chirurgicală, se
poate reda bolnavului vederea.
TRATAMENTUL cataractelor este chirurgical şi constă în extracţia
cristalinului opacifiat.
Cercetând
anexelor globului,starea locală, se verifică
flora microbiană permeabilitatea
din secreţia conjunctivalăcăilor lacrimale,
şi tensiunea starea
oculară
care, dacă este crescută, trebuie normalizată în prealabil. Condiţia ca operaţia să

poată fi efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic.
Extracţia cristalinului se face după două metode:
a. metoda extracţiei intercapsulare, prin care se extrage cristalinul în
întregime;
b. metoda extracţiei extracapsulare, prin care se scoate numai capsula
anterioară.
După extracţia cristalinului, ochiul rămâne afak (lipsit de cristalin). Corecţia
afakiei se face cu lentile sferocilindrice, atât pentru distanţă cât şi pentru aproape.
Corecţia afakiei se mai poate face şi cu lentile de contact, cu lentile corneene, care
se aplică direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales în afakiile
mononucleare.
CATARACTELE PRESENILE sunt de natură ereditară şi se pot împărţi
în două categorii:
- cataracte asemănătoare celor senile, survin în cursul celei de-a 4-a sau a
5-a decade a vieţii, mai frecvent sub forma unei cataracte cupuliforme posterioare
şi au un caracter evolutiv.
-opacităţi cristaliniene ale adultului, sunt dotate cu un potenţial evolutiv
foarte redus şi au o influenţă mică asupra funcţiei vizuale.
Clinic, se descriu următoarele aspecte:
1. cataracta coronară, este frecvent 25%, opacitate de culoare alb-albăstruie;
2. cataracta dilacerată, se manifestă prin opacităţi de culoare verzuie sau
brună;
3. cataracta coerulea, se caracterizează prin opacităţi fin cenuşii sau
albăstrui.
CATARACTELE PATOLOGICE apar datorită unei tulburări a
metabolismului cristalinian de cauză generală sau locală.
A) Cataracta patologică de cauză generală. Această cataractă are la
origine o afecţiune generală sau o intoxicaţie, într-un număr mare de cazuri s-ar
datora unei disfuncţii a glandelor endocrine.
1. Cataracta endocrină este bilaterală şi evoluează în acelaşi strat de fibre; se
disting mai multe variaţii:
a) cataracta diabetică este bilaterală: apare la diabeticii tineri şi are o
evoluţie rapidă spre maturitate; ea se prezintă sub formă de fulg de zăpadă sau
sub formă de opacităţi noroase localizate în straturile anterioare şi posterioare.
Mecanismul de apariţie a cataractei diabetice a fost explicat în mai multe feluri:
prin prezenţa zahărului în cristalin, prin produşii toxici ai metabolismului
diabeticilor, prin scăderea permeabilităţii capsulare, prin hidratarea cristalinului
sub acţiunea presiunii osmotice, prin acidoză. Nici una din aceste teorii nu a
reuşit să explice mecanismul de apariţie a tuturor capsulelor de cataractă
diabetică.
Tratamentul este identic cu al cataractei senile, dar aici măsurile de
precauţie
adiabetici. trebuie să fie mai riguroase, din cauza complicaţiilor frecvente la
b) cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare,

localizate între fibrele transparente;
c) cataracta tetanică, apare în cursul tetaniei, paratireoprive, după operaţiile
de guşă, tulburările apar lateral. Leziunile sunt localizate mai ales în cortex,
Tratamentul
separate de capsulă
tetanieiprintr-un
nu opreşte
strat
evoluţia
clar, sub
cataractei;
formă de opacităţi albe, punctiforme
d) cataracta miotonică, din boala lui Steiner. Afecţiunea se caracterizează
prin tulburări endocrine, asociate cu tulburări musculare, digestive şi respiratorii.
Se prezintă sub formă de opacităţi de tip Fleischer sau de tip Vogt. Cu timpul
devine totală, bilaterală.
2. Cataractele dermatogene, survin în afecţiuni cutanate
(neurodermită,
scledermie, eczeme cronice), asociate cu tulburări endocrine (tiroidiene, genitale).
Cateractele sidermatotice sunt bilaterale, survin la persoane tinere, iar
opacităţile se localizează subcapsular. Se mai întâlnesc, mai frecvent, următoarele
forme:
a) cataracte atopice - apar la persoane între 18-35 ani, suferind de o
dermatoză (eczemă cronică) şi se manifestă prin opacităţi centrale ale capsulei
anterioare sub formă de ecuson, stea sau scut;
b) sindromul lui Rothmund - se caracterizează printr-o cataractă în
farfurioara posterioară, pilocromă, asociată cu o polikilodermie generalizată.
c) sindromul lui Werner - apare la vârsta de 15-20 ani, printr-un aspect
îmbătrânit cu sclerodermie, ulceraţii torpide ale membrelor inferioare, tulburări
endocrine, cataractă sub
3. Cataracta formă de opacităţi
în mongoloism subcapsulare
C (trisomia anterioare şi posterioare.
21); se caracterizează prin
opacităţi
arciforme, dispuse în jurul nucleului fetal.
4. Cataracta galactoseică - este bilaterală şi începe prin opacităţi
corticale
profunde, completate de apariţia de vacuole, înainte de a ajunge la o opacifîere
totală. Ea poate fi reversibilă dacă se administrează un tratament precoce.
5. Cataractele toxice - sunt bilaterale şi încep sub capsula anterioară. Ele
survin în intoxicaţie cu ergotamina (prin faina care conţine secară cernută),
dinitrofenol (conţinut în diferite medicamente administrate în cura de slăbire),
corticosteroizi tripanarol, clorpromazina (neuroleptic). Se pot întâlni cataracte
produse de instalaţiile de miotice (pilocarpina, mintacol, diflupil).
6. Cataracte patologice de cauză diversă - se mai întâlnesc cataracte de boli
infecţioase, tulburări de nutriţie, boala lui Takaiasu.
B) Cataracta patologică de cauză locală (cataracta complicată)
reprezintă alterarea cristalinului ca o consecinţă a unei afecţiuni oculare.
Cataractele complicate sunt de mai multe feluri:
a cataracta glaucomatoasă. Glaucomul singur poate determina apariţia
opacifîerilor; /v
b. cataracte miopigenă. în miopie de grad mare, poate apărea cataracta

nucleară cu evoluţie lentă;
c. cataracta în dezlipire de retina poate apărea precoce, sub forma unor
opacităţi difuze sau nucelare, cu evoluţie lentă;
d. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară, boala degenerativă de

origine uveală. Se manifestă printr-o cataractă nucelară; boala se complică cu
hipertonie, în 50% din cazuri.
Tulburările cristaline, în cataracta complicată, se datorează dereglărilor în
metabolismul
CATARACTAcristalinian, cauzate de procesele
TRAUMATICĂ patologice
survine în urma oculare.
unui traumatism ocular
perforant (cauza directă) sau neperforant (cauza indirectă).
a) Cauza traumatică directă este consecinţa unui traumatism cu un agent
vulnerant (cuţit, foarfece, cui, corp străin) care a perforat capsula cristaliniană,
urmat de pătrunderea U. A. în masa cristalinului şi îmbibarea acestuia. Opacifierea
cristalinului este proporţională cu lărgimea plăgii capsulare.
b) cataracta traumatică indirectă este consecinţa unei contuzii a ochiului sau
a regiunii osoase învecinate (rebordul orbizal, masivul malar) care aparent nu a
văzut cristaloida. Cataracta poate apare sub diferite forme: opacităţi subcapsulare
diseminate, nodulare, punctate, în pânză de păianjen, în rozetă, sau opacifîerea
totala a cristalinului.
Ele survin ca o consecinţă a inhibiţiei fibrelor cristaliniene, probabil ca
urmare a modificării permeabilităţii capsulare sau datorită unei exudaţii
subcapsulare ce produce o opacifîere locală a fibrelor. Cataracta traumatică
indirectă poate fi însoţită şi de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene,
dezlipire de retină).
Cataracta traumatică se mai poate întâlni în arsurile corneei prin caustice
(acid clorhidric), înţepături de albină, paraziţi ai cristalinului (filarie), corpi străini
oxidabili (cataracta cataractei
Tratamentul siderotică sau calcozică).
traumatice este chirurgical. El constă în tratamentul
plăgii perforante şi al procesului infectios iar după stingerea acestuia, în extracţia
cristalinului opacifîat. în caz de glaucom secundar, se intervine imediat,
evacuându-se masele cristaliniene opacifiate. în cataractele contuzive, se va face
extracţia cristalinului opac.
CATARACTA LUI VOSIUS este o tulburare pigmentară inelară pe
cristaloida anterioară, reprezentând amprenta lăsată de foaia pigmentară a irisului
pe fata anterioară a cristalinului, împinsă înainte de şocul de retur.
CATARACTA PRIN AGENŢI FIZICI - numeroşi agenţi fizici,
acţionând asupra cristalinului, pot produce prin diferite mecanisme patogenice
opacifîerea acestuia, după un timp variabil de la data iradierii. Tulburările
depind de cantitatea, intensitatea, timpul de expunere şi natura radiaţiilor.
a) cataracta calorică - survine după o expunere la raze infraroşii (sticlari,
topitori), începe la polul posterior al cristalinului. Alteori se observă o exfoliere
lamelara a cristalidei anterioare;
b) cataracta electrică - apare după o electrocutare; se manifestă prin apariţia
de opacifîeri arciforme;
c) cataracta prin radiaţii ionizante (raze X, gama, beta, neutroni, bomba
atomică).
granulaţii Ea estealbicioase,
mici, situată maisubcapsulare.
ales la nivelulLapolului
copil, posterior, fiind formată
cataracta apare din
rapid după
iradiere fetusul este şi mai sensibil, încât o radioscopie a abdomenului unei femei
însărcinate în primul trimestru poate determina apariţia unei cataracte.
CATARACTA SECUNDARĂ SAU REZIDUALĂ constituie o opacitate
membranoasă, care survine tardiv după extracţia uneia din formele de cataractă
descrisă anterior
resturilor (congenitală,
lenticulare şi capsularesenilă,
rămase patologică sau traumatică) prin opacifîerea
după intervenţie.
Bolnavul se plânge de o scădere progresivă a vederii.
La iluminatul lateral, se văd benzi groase, încrucişate, iar între ele găuri
negre, luminate în roşu la examenul oftalmoscopic.
Tratamentul constă în extracţia cu pensa a cataractei secundare
(capsulectomie) sau în descizia ei (capsulotomie).
CATARACTA REGRESIVĂ SAU MEMBRANOASĂ este constituită
de un cristalin redus la capsula sa şi o parte din epiteliu, în urma resorbţiei
progresive a fibrelor cristaliniene.
Tratamentul constă în excizia membranei.
DEPLASĂRILE CRISTALINULUI. Poziţia normală a cristalinului este
înaintea irisului, în foseta patelară, în dreptul pupilei, centrat pe axul vizual. El
poate suferi o deplasare sau o dislocare. Există două tipuri de deplasări:
- congenitală - ectopia, care este o malformaţie ce interesează un cristalin
normal şi rămas într-o poziţie anormală, ce poate fi izolată sau asociată cu
anomalii generale (sindromul Marfan, sindromul Marchesani); uneori, cristalinul
ectopic îşi poate completa deplasarea luându-se înainte sau înapoi spontan sau sub
influenţa unui şoc traumatic;
- dobândită - subluxaţia sau luxaţia- care constituie o deplasare secundară a
unui cristalin de volum normal şi dezvoltat în poziţie normală.
Subluxaţiile sunt dislocări în care cristalinul este menţinut parţial în loja sa.
Luxaţiile sunt deplasări în care cristalinul a părăsit complet loja.
Deplasările de cristalin pot apare datorită unor cauze patologice: miopie
forte, cataractă supramatură, cataracte coroidiene, tumori ale corpului ciliar
(luxaţii şi subluxaţii spontane), sau ca urmare a unor traumatisme oculare violente.
Subluxaţiile cristalinului - acestea sunt descoperite uneori întâmplător,
alteori după o contuzie oculară pe un ochi predispus. Ele se caracterizează prin
scăderea A.V. (astigmatism, miopie post traumatică), deformarea obiectelor,
diplopie monoculară, în cazul când cristalinul lasă liber o parte din câmpul
pupilar. La iluminatul oblic se observă o uşoară tremurătură a irisului
(iridodonesis), modificarea profunzimii CA (mai profundă într-un sector ori mai
redusă în altul), deformarea pupilei (ovalară), plisari ale suprafeţei irene într-un
sector, formând cute concentrice cu pupila, o semilună neagră deasupra marginii
cenuşii a cristalinului (zona afaka), pierderea paralelismului secţiunilor optice
corneo-cristaliniene, hernie de vitros, ruperea fibrelor zonulare. La examenul F.O.
se observă de obicei două papile.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI

Cu toate încercările de a vindeca cataracta, de a recupera vederea prin
tratament medicamentos, astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea
chirurgicală din
îndepărtată a cristalinului opacifîat.finDe-a
ochi ci "împinsă" lungul
în zona mileniilor,
papilară, adicăcataracta nu a fost
"scufundată " în
corpul vitros.
În evul mediu circulau prin oraşele şi târgurile din Europa, vraci şi alte
persoane care efectuau discizia cataractei, urmată în multe cazuri, de inflamaţii.
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre cataractă a dus la înlocuirea metodei de a
"împinge " cataracta din zona pupilară cu extracţia ei.
Freytageste este primul care, între 1692-1698 îndepărtează cristalinul
opacifîat iar apoi mai mulţi medici aplică această metodă în cazul luxaţiei
cristalinului,
cârlig prin care
sau o lingură au scos cristalinul de multe ori fragmentat cu ajutorul unui
miniaturizată.
Prima intervenţie ştiinţifică de extracţie a cataractei datează din 1745 şi se
X
leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. In 1752, acesta

înştiinţează Academia din Paris despre rezultatele dobândite. El a extras cataracta
prin plagă, pe care a facut-o prin cornee astfel încât razele luminoase au pătruns
până la retină.
Procedeul lui a deschis o nouă eră în ştiinţa oftalmologică de început, unii
făceau plaga pe partea inferioară a corneei. Alţii - în lateral, apoi să se
instrumentele incizia
generalizeze şi materialele
pe partea
necesare
superioară.
suturii plăgii.
Pe parcurs,
La extracţia
s-au cataractei
perfecţionat
s-a
generalizat folosirea cuţitului lamelar Graefe, întrebuinţat de 130 de ani, care
constituie un mijloc de neînlocuit pentru fiecare chirurg oftalmolog. Cu toate
acestea, nici astăzi nu s-a ajuns la o părere unanimă în privinţa îndepărtării
cristalinului afectat, în prezent se operează pentru păstrarea capsulei cristalinului
cataracta fiind înlocuită cu un cristalin artificial, în fixarea momentului optim
pentru intervenţie, trebuie luat în considerare nu gradul de maturizare a cataractei
ci acuitatea vizuală care, dacă scade, îl stânjeneşte pe bolnav în activitatea
zilnică.
Operaţiile
În se se
cataractă, facindică
astăziintervenţia
sub microscopul chirurgical.
chirurgicală înainte ca bolnavul să devină
incapabil de muncă, eventual să fie expus unor accidente de muncă. Frecvent, se
operează ambii ochi. Pierderea vederii unui ochi se întâmplă foarte rar.
Redobândirea vederii are şi influenţe favorabile fiziologice. Acest lucru se explică
prin efectul stimulant al luminii asupra metabolismului general, prin retină si
hipotalamus.
AFAKIA
Ochiul fără cristalin se numeşte afak. Se produce , de obicei, după extracţia
cristalinului. Poate fi şi o malformaţie, dar se poate instala şi în urma unui
traumatism. Vorbim despre afakie şi în cazul în care cristalinul rămâne în globul
ocular, dar este deplasat din loja sa, iar din punctul de vedere al refracţiei, se
situează în afara axului optic.
Sistemul optic al ochiului afak este defectuos, din cauza lipsei cristalinului
astfel că, puterea de refracţie este mai mică decât cea a ochiului emetrop. Refracţia
ochiului afak
suprafeţe se suprafaţa
optice: modificăanterioară
prin hipermetropie. Globulaocular
şi cea posterioară corneei;vacamera
avea două
este
umplută cu umoare apoasă, iar restul globului ocular de corpul vitros.
Din cauza corneei subţiri şi a diferenţei mici a curburii suprafeţei
posterioare faţă de cea anterioară, pe corneea ochiului afak suprafaţa anterioară
este partea pe care se produce refracţia, în acest caz, raza curburii R=7,8 mm., deci
ochiul afak, din punct de vedere fizic, se comportă ca un sistem de refracţie
sferică. Dacă ochiul emetrop devine afak, va fi în mare măsură hipermetrop, razele
luminoase paralele se unesc după retină la 31 mm. de planul corneean. Aceasta
înseamnă că, în ochiul afak, imaginea se produce în spatele retinei cu 8,5 mm.
Ochiul afak este lipsit de posibilitatea de acomodare la diferite distanţe, refracţia
fiind constantă. Are doar punctum remotum. Persoanele cu ochiul afak nu văd bine
nici aproape nici la distanţă fără ochelari.
Afakia poate fi însoţită, uneori de miopie sau hipermetropie.
Viciul de refracţie sferică a ochiului afak este consecinţa doar a
astigmatismului corneean. în unele cazuri, după intervenţie, bolnavul vede totul în
albastru. Se întâmplă ca, după operaţie, unii bolnavi, la lumina puternică a zilei,
să vadă totul în roşu.
Ochelarii de protecţie se prescriu în funcţie de profesia şi necesităţile de
vedere ale bolnavului
indică lentile afak.
convexe, de Dacă
l O-11 D,ochiul
pentru avederea
fost emetrop înainte
la distanţă şi dede operaţie,
13-14D se
pentru
vederea de aproape. Dacă, anterior, ochiul a fost hipermetrop sau miop, la valorile
de mai sus, adăugăm, în cazul hipermetropiei sau scădem în cazul miopiei
dioptriile corespunzătoare. Este foarte importantă corectarea astigmatismului
corneean apărut în urma operaţiei.
Corectarea vederii cu ochelari este mai complicată dacă cristalinul s-a extras
dintr-un singur ochi. Constituie o regulă de bază ca, dacă în refracţia celor doi ochi
este o diferenţă mai mare de 3D, diferenţa dintre mărimea celor două imagini
formate pe retină devine supărătoare şi nu se poate asigura o vedere binoculară
corectă, în cazul în care ochelarii de corecţie înlocuiesc cristalinul unui singur
ochi, imaginea devine cu 30% mai mare faţă de imaginea formată în celalalt ochi.
În afakia monolaterală, nu se poate realiza vedere binoculară cu ochelari de
protecţie.
Această stare defavorabilă, încercăm să o rezolvăm cu lentile de contact,
care corectează perfect deficienţa de refracţie a ochiului afak.
Dezvoltarea rapidă a tehnicii deschide noi perspective în folosirea
cristalinului artificial şi asigură bolnavilor de afakie, al căror număr este în
continuă creştere, condiţii bune de viaţă şi muncă.
CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE

INTRAOCULARA
Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la

oftalmologul
prezentat italian
lentila, Tadini(1766)
a fost refuzat. dar, la Universitatea din Varşovia, unde i s-a
La finele secolului al XVIII-lea, Cassamota a făcut implantări la Dresda, dar
fără succes. După aceasta, lentila artificială pentru implant a fost abandonată şi
uitată. Primul oftalmolog care a efectuat o astfel de operaţie a fost englezul Ridley
(1951), dar metoda folosită de el s-a dovedit a fi ineficientă: după o perioadă de
câţiva ani s-au observat grave inflamaţii interne ale globului ocular - cristalinul
s-a deplasat de la ochi.
Între timp, s-a elaborat o nouă metodă: implantarea cristalinului în camera
anterioară care a fost aplicată de italianul Strampelli în 1953. Aceasta metodă
părea a fi mai puţin periculoasă decât celelalte. Ulterior, olandezul Binkhorst a
elaborat o metodă şi mai bună de implantare a cristalinului: implantarea
cristalinului în camera posterioară. Avantajul acestui cristalin, poli-metil-
metacrilat, fixat în camera posterioară, practic ajunge mai profund în camera
anterioară a ochiului cu afakie.
În ultimii ani s-au făcut încercări pentru confecţionarea şi utilizarea
cristalinului în camera posterioară. Lentilele din camera posterioară au fost
prevăzute cu sisteme de susţinere elastice, arcuite, încovoiate, cu picioarele în
cârlig.
În practică,
cele mai bune seaziobţin
se implantează
atunci cândunulcristalinul
din cele treisetipuri de lentile. Rezultatele
implantează în camera
posterioară, cel mai aproape de locul cristalinului original. Cel implantat în camera
anterioară măreşte cu 4% imaginea, pe când cel implantat în planul irisului
măreşte imaginea cu doar 2,5-3%.
Cu ocazia fiecărei implantări, trebuie să ţinem cont de apariţia aniseiconiei.
Ea poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact.
NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE

FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR
DE UTILIZARE
Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică local
(pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală.
Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. Există colire
lichide, colire moi (colire seci, colire gazoase).
Colire lichide
Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. Ele
trebuie sa fie proaspete în flacoane de culoare închisă, corect astupate, pentru a nu
se infecta.
Colire moi
Se prezintă sub formă de pomezi. Pomăda este formată dintr-un excipient
(vaselină, lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Pomezile trebuie să fie
perfect omogene, pentru a nu irita conjunctiva şi corneea.
Colire seci
Sunt preparate din pudre, substanţele active fiind fie incluse într-o pudră
fină, fie fiind chiar ele transformate în pudră.
Colire gazoase
Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine, care se
pulverizează în flacoane speciale de tip spray.
Colirele se administrează sub formă de instilaţii, atingere şi pulverizări.
Instilaţiile
Ca în orice altă manevră medico-chirurgicală în care se vine în contact
direct cu pacientul, cel ce o efectuează trebuie să se spele înainte foarte bine pe
mâini.
Ochiul, mai ales cel bolnav, este foarte sensibil, astfel încât manevrele de
apăsare care se efectuează asupra lui în timpul instilaţiei vor fi făcute cu o
deosebită fineţe. Flaconul trebuie adus înainte de întrebuinţare la temperatura
corpului. Pentru aceasta, se va ţine în mână câteva minute.
Picurătoarele trebuie sterilizate înainte de utilizare. Picurătorul se ţine
vertical, pentru ca lichidul să nu vină în contact cu mica pompă de cauciuc a
tubului de sticlă din care se compune picurătorul, aceasta pentru a nu expune
ochiul la infectare. Picurătorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul ocular.
În curată
o batistă timpulpentru
instilaţiei, lângă
a şterge cuochiul bolnavului
ele excesul aşezăm
de lichid o compresă
care se prelinge pesterilă
obraz.sau
În timp ce face instilaţia, bolnavul stă, fie pe scaun, cu capul uşor dat pe
spate fie întins în pat. Se cere bolnavului să privească spre frunte apoi, cu mâna
stânga, i se îndepărtează (se lasă în jos) pleoapa inferioară şi, cu mâna dreaptă, se
picură prin presarea uşoară a pompiţei de cauciuc, câteva picături în apropierea
unghiului extern al pleoapei, pe conjunctiva acesteia. Bolnavul va închide apoi
pleoapa foarte blând, pentru a nu se evacua lichidul introdus. Cu tifonul, se şterge
de pe obraz plusul de lichid. Bolnavul va face apoi, cu pleoapele închise, mişcări
ale globului ocular, pentru a ajuta răspândirea colirului aplicat.
Atingerile
Colirele moi se aplică prin metoda atingerii. Se foloseşte o spatulă de sticlă,
perfect şlefuită, pe care se ia puţin din unguentul respectiv şi se aplică pe
conjunctiva pleoapei inferioare.
Colirele seci, care se prezintă sub formă de pudră, se aplică prin metoda
pudrării. Pudra se ia cu o mică pensulă şi se scutură pe mucoasa conjunctivală a
pleoapei inferioare. Pudra se dizolva în lacrimi şi se răspândeşte pe toată
conjunctiva şi pe cornee.
Substanţe antiseptice
Nitratul de argint, soluţie de 1%, în conjunctivele acute. Nu se aplică

niciodată seara sau de două ori pe zi. După aplicare, se face o spălătură a ochiului,
cu oxicianură de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. Se mai folosesc şi alte săruri
de argint, mai puţin caustice: Agrirol 15%, Protargol 1-2%, pentru tratamentul
conjunctivelor
conjunctiva şi ocatarale. Utilizarea acestora nu trebuie să fie limitată, impregnează
înnegresc.
Substanţe astringente
Alaunul (sulfat dublu de potasiu şi aluminiu) se foloseşte în soluţie de
glicerina 1%.
Sulfatul de zinc l %.
Acidul tanic se prepară în glicerina 3%.
Rezorcina 1%.
Substanţe vasoconstrictive şi vasodilatatoare
Adrenalina 1%, simplă sau amestecată cu novocaina, prelungeşte acţiunea
anestezică a acestuia din urmă.
Dionina, soluţie de 1-5%, sau în pomăda 2%, are o buna acţiune analgezică
şi stimulează procesele de cicatrizare a plăgilor corneene. Trebuie aplicată cu
prudenţă deoarece produce, în acel moment, o senzaţie de arsură, hipotermie si
edem conjuncţi val.
Chimioterapice şi antibiotice
Sulfatiazolul, în soluţie apoasă de 5%. Se recomandă numai în soluţii recent
preparate.
Penicilina, dizolvată în ser fiziologic, se foloseşte numai în soluţie proaspăt
preparată. Aceste substanţe una-două
corneene, administrându-se sunt foartepicături
utile îndin
tratarea
oră în leziunilor
oră. conjuncţi vale şi
Substanţele care dilată şi micşorează pupila
Midiaticele măresc diametrul pupilar prin contracţia muşchiului radiar al
irisului. Sunt folosite pentru a se executa, cu mai multă uşurinţă, examenul
fondului de ochi ca şi atunci când pupila trebuie păstrată deschisă pentru tratarea
bolilor corneei, irisului şi a corpilor ciliari. Se folosesc mai ales preparatele de tip
Fenilefrina (Neosinefrina), în soluţie de 10%.
Dacă, în afara dilatării pupilei, se urmăreşte să se obţină şi o paralizie
temporară a acomodaţiei, se folosesc paralizante ale muşchiului ciliar - sulfat de
atropină 1% sau comatropină 2%.
Mioticele micşorează diametrul pupilei, prin contracţia muşchiului circular
al irisului. De obicei, se aplică Pinocarpina 1%, salicilatul de ezerină 0,25% sau
salicilatul de fizistignină.
Anestezicele
Pentru operaţiile de scurtă durată sunt utilizate anestezicele tipice, de tipul
Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. Pantocainei 0,5-1%. Pentru a se obţine
anestezii de durată mai lungă se folosesc injecţii cu Novocaina 0,5-1% sau Xilină
1%. Dacă la Novocaina se mai adaugă şi l ml. de Adrenalină, durata anesteziei
creşte.
Agenţii fizici
Căldura, sub diverse forme, creează o hiperemie locală, care favorizează
resorbţia exudatelor şi calmează durerea. Se folosesc în tratamentul terţilor ca şi
după intervenţii chirurgicale, cu scopul de a curăţa ochiul şi de a suprima durerea.
Aplicaţiile
fenomenele reci creează
inflamatorii, o contractare
favorizează a vaselor sanguine şi reduc
oprirea sângerărilor.
Căldura umedă se foloseşte sub formă de comprese înmuiate în apă, ser
fiziologic, acid boric, ceai de muşeţel, calde. Temperatura soluţiei nu va fi mai
mare de 50°C, compresele se reînmoaie după 5-10 minute de utilizare, timp de
20-30 minute.
Se mai poate folosi căldură sub formă de vapori. Bolnavul stă cu ochii
deschişi în faţa unei surse de căldură umede (apa care a fiert).
Căldura uscată: se folosesc termofoare electrice, sau mici flacoane cu un
conţinut lichid pentru menţinerea îndelungată a temperaturii. Temperatura
acestora nu trebuie să depăşească 40-507°C.
Frigul: se aplică pe ochi pungi cu gheaţă sau compresii umede, răcite la
frigider sau în apă cu gheaţă. Temperatura să fie de 8-127°C.
Fototerapia
Se utilizează helioterapia şi căldura emanată de aparate cu raze ultraviolete
sau infraroşii.
Electroterapia se aplică sub formă de ionizări şi galvanizări.
Pansamente
Se folosesc două feluri de pansamente: ocluzive şi protectoare.
Pansamentul constă într-o bucată de vată învelită în tifon; se formează o
tartină (perniţă) de formă rotundă, cu diametrul orbitei. Totdeauna se aplică
pansamente separate pentru cei doi ochi. Pentru menţinerea pe ochi a acestei
tartine de vată şi tifon se foloseşte o faşă.
PREZENTAREA
CAZURILOR
CAZUL NR. l
INTERVIU
Date despre bolnav
Bolnavul
S-a născutsepe
numeşte
data deFrecuş Nicolae,este
09.02.1942, estedeînnaţionalitate
vârsta de 63 român
de ani. şi de religie
creştin-ortodox.
Are grupa sanguină AII, Rh negativ, înălţimea l,70m, 53 Kg, cu
temperament flegmatic.
In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor
Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de toate
bolile copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
- apendicectomie -1956;
- afakie operatorie O.D. -1990
Aşteptări de la spitalizarea actuală

S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă la O.D., în
1990, în prezent se internează pentru operaţie la O.S.. Acuză scăderea acuităţii
vizuale la O. S. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate,
din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ PRESENILĂ LA O. S.
Alimentaţia
Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor.
Nu consumă cafea şi nici ţigări, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Adoră peştele,
fructele şi friptura. Nu are probleme cu eliminările, are scaun normal şi diureză
normală. Afirmă că nu este alergic la polen, praf, produse alimentare şi nici la
medicamente.
Medicatie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen,
Algocalmin, Viplex şi următoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Atropină 2%,
Ampicilina şi Xilină 1%.
Istoric socio-cultural
/v
În prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuieşte în Brăila pe strada

Sebeşului, nr. 64. Este căsătorit, are trei copii - două fete şi un băiat - şi trei nepoţi.
Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie. Timpul liber
şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina, îi place să citească ziarul şi să asculte
emisiunile radio.
Obişnuinţe de viaţă
Are un regim de viaţă raţional, doarme 7-8 ore pe noapte - nu are nevoie de
sedative pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize, tratament şi îngrijire ce
i se vor acorda.
EXAMEN CLINIC LOCAL

A. Examen microscopic
O.S.QD.
conjunctive normal cicatrice limbică postoperatorie
sclere transparentă integră
cornee transparentă cicatrice limbică postoperatorie
camera anterioară medie mai rofundă
iris normal iridodonezis
pupile centrală ovalară, cu axul vertical
opacifiat omogen în
cristalin afakie operatorie
toate structurile
căi lacrimale permeabile permeabile
B. Examenul funcţional al ochiului

a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = p.l.
O.D. = 1/6 cep.
b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. S. = bună
O.D. = bună
c) Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă = prezentă,
consensuală.
d) Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. orizontal, 5 mm. vertical
O.D. = 3 mm.
e) Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 g
Mobilitate oculară normală.O.D. = 6/5,5 g
C. Examen oftalmoscopic
FOD - vitrosul uşor tulbure
FOS - nu se luminează FO -
nu se disting modificări
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
Analiza Rezultat V.N. Implicaţii nu rs irig

V.S.H, Ih - 7mm 4-6 mm. VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se
2h- 14 mm 9- 1 1 mm. recoltează cu seringa de 2 ml., 0,4 citrat de sodiu
3,8% + 1,6 ml. sânge; se agită uşor, cu mişcări
circulare, pe un plan dur.
O Hb scăzută denotă o anemie. Se recoltează 2
ml. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA,
Hemoglobina 1 1.1 7g% 14-15g% dimineaţa pe nemâncate. Se agită uşor. cu
mişcări circulare.
Ht scăzut denotă o anemie Se recoltează 2 ml.
Hematocrit 37 g°/oo 36-42g%-, sânge în flacon cu anticoagulant EDTA.
dimineaţa, pe nemâncate.
Uree 0,38 g%o 0,20 -0,40 g 7oo O uree crescută indică o afecţiune; se recoltează 5
ml. sânge, fără anticoagulant.
O glicemic crescută arată o tulburare a
Glicemic 0,85g°/w 0,60 -1,10 g %o metabolismului glucidic. se recoltează 5 ml.
sânge fără anticoagulant.
Reac ie VDRL Negative Negative Se recoltează 2 ml. sânge tară anticoagulant.
Leucocitele crescute indică o infecţie în
organism. O picătura de sânge se întinde pe lama
Leucocite 9600 mm3 7000 -9000 mm3 de frotin. Se usucă lama, apoi se citeşte la
microscop după colorare.
Neutrofile segm. 60% 25 - 60%
Euzinofile 4% 0.3 - 5%
Limfocite 37 % 20 - 53%
Monicite 4% 2.4-11.8%
MEDICATIA BOLNAVULUI
Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nursmo;

1 tb./zi; 1
tb.=250mg 1 Sulfamidă inhibitoare a S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare.
EDEREN tb. seara; 1 tb. oral carbohidrazei scade presiunea se dă bolnavului spre înghiţire. Se va înghiţi cu apă sau un
dimin. intraoculară; diuretic pahar cu lapte; se va asista bolnavul.
2 Ig./zi 1 la
ROMERGAN oral Sedative antihistaminice S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.
=30 mu.
3 dj. /zi; câte
idj. după Analgezic
VIPLEX oral Antiinflamator S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării.
fiecare
masă
2 f. /zi; 1 S-a indicat pentru. combaterea durerii. Se injectează IM doza
f=2ml.; 1 f prescrisă; acele pentru injecţii trebuie sa fie cu bizoni lung şi
ALGOCALMIN dimineaţa; 1 f. IM Analgezic local
lungimea acului de 6-8cm. Locul de elecţie este regiunea
supero-externă a muşchilor fesieri. Asistenta trebuie să verifice
seara. calitatea medicamentului, să respecte calea de administrare.
2pic. înainte Antibiotic
XILINÂ de măsurarea instilaţie Antimicrobiaii S-a indicat pentru anestezia globului ocular.
T.O.
AMPICILINA 1 fi/zi I instilatie Distinge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni.
fl=25()ms
S-a indicat ca dilatator de pupila pentru a executa mai uşor F. O.
înainte de aplicarea picăturilor, asistenta se va spală meticulos pe
mâini. Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusa la
3 pic./zi
ATROPINĂ 2% dimineaţa instilaţie A.I.S. temperatura
Picurătorul nucorpului
trebuieprin ţinere în
să atingă mâna câteva
pleoapa minute
sau globul ocular.
Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate
şi i se va cere să privească spre frunte.
S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului.
Tubul nu trebuie să vină în contact cu ochiul. Bolnavul va sta pe
HIDROCORTEON Unguent scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat. Cu mâna stângă
ACETAT subconjunctiv se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se aplică
unguent în sacul conjunctival apoi se cere bolnavului să închidă
ochii.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Bolnavul: Frecuş Nicolae
Vârsta: 63 ani
Diagnostic: Cataractă presenilă O. S.
ZIUA I - PREOPERATOR
Dx. I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de
recăpătare a vederii, manifestată prin nelinişte şi teamă.
Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi
odihni pe perioada spitalizării.
Obiectiv : Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia
chirurgicală.
INTERVENŢII NURSING
> Apreciez nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a fricii şi motivele;
> Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, tensionarea
corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, palpitaţii;
> Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
sentimentele şi temerile, încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.
Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice
sursele de anxietate.
> Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i
se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită;
> Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi
modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al
pacientului.
Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă
încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale.
Dx. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.

Obiective : Calmarea durerii la nevoie.
Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză - recoltare ? Asigurarea
securităţii pacientului pe toată perioada spitalizării.
> Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;

> Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi cer să descrie
caracteristicile durerii, intensitatea;

> Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, T, R şi le notez în
F.O.;
> Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator;
> Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă
cu privire la prognosticul bolii, la intervenţia chirurgicală;
> Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu termenii
medicali despre boală si tratament;
> Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul
pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara, IM;
> Explic pacientului efectele tratamentului, în special necesitatea
administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.
Evaluare: - Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în

tratamentul administrat;
- Durerea este ameliorată;
- Funcţii vitale în limite normale: TA=140/80 mmHg,
P=80b/min, R=18r/min, Td=36,8°C, Ts=37°C;
- Analize rezultate: Hb=12,27g%, Ht=38%, VSH la l h=6mm;
la 2 h = 13 mm, glicemia = 0,82g%o, uree = 0,43g%,
leucocite = 940 mm3, neutrofile = 59%, enzofile = 4%,
limfocite = 34%, monocite = 3%.
Dx. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii, manifestată prin
sentiment de neputinţă.
Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii.

Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul
de incompetenţă.
> Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.

Informez pacientul corect despre prognosticul bolii, tratament şi
schimbările necesare în stilul de viată.
ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea

încrederea în sine.
Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este
necesar; obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.
Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.
Dx. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

senzoriale, manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită.
Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada
spitalizării.
Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada
spitalizării.
> Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele
>
preferate;
I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea
medicului oftalmolog;
> Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1
viziteze cât mai des posibil.
Evaluare :
- Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV;
- Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei.
Dx. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii

datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin cerere de informaţie.
Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia
chirurgicala.
Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de
afecţiune.
> Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic,
tehnica medicală propusă, experienţe din trecut legate de intervenţia
chirurgicală şi spitalizare;
Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este principalul
>
tratament al bolii;
> Informez pacientul în legătura cu afecţiunea sa;
> Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu topografia
camerei şi a spaţiilor din jur, grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate
obiectele şi mobilierul în salon;
> Preoperator, ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers, de
folosire a unor obiecte personale, exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
> Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului, toaleta ochiului şi
investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog.
Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia

chirurgicală.
ZIUA A II-A PREOPERATOR
Dx. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice, datorită deficitului vizual,

manifestată prin risc de complicaţie.
Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării.
Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării.

Pregătirea preoperatorie adecvată.
> Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, R, T;
> Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la

nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui;
> Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului;
> Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan, l tb. seara şi

l tb. dimineaţa, înainte de intervenţia chirurgicală;
> Administrez o tabletă de Dulcolax seara;
> Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.
Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg, P =

78 b/min., R = 18 r/mia, Td=36,7°C, Ts = 36,9°C.
Dx. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică

şi scăderea răspunsului la tratament.
Scop : Anxietatea în limite tratabile, evidenţiată prin capacitate de a se

relaxa şi odihni.
Obiective : Stabilirea confortului psihic preoperator;
Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.
Dx. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării

senzoriale.
Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada
spitalizării.
Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl

interesează, să nu resimtă acut perioada spitalizării.
> Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia
chirurgicala;
> Creez un mediu calm, relaxant;
> Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt
reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală;
> Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des
întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale:
- îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale;
- vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi;
- implicare sub câmpurile chirurgicale;
- fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.
Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică.
> Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite,

postere, programe audio-video;
> Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre, care a suferit o
intervenţie chirurgicala de acelaşi tip;
> îl liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa;
> Recomand familiei să fie alături de el, mai ales după intervenţia
chirurgicală.
Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi

rezultatul cât mai repede, se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite.
Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită

lipsei surselor de informare.
Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire
pentru intervenţia chirurgicală.
Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu

intervenţia chirurgicală.
> Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia

chirurgicală;
> Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa
intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan);
> Informez în legătură cu regimul alimentar, cu golirea vezicii şi cu clisma
evacuatoare;
> Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte
postoperator;
> Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi;
> Am redus bacteriile conjunctivale, minimalizând riscul de complicaţii
posoperator, instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. ser
fiziologic;
> Explic pacientului că, postoperator, va trebui să stea întins pe partea
neoperată.
Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea

preoperatorie.
ZIUA A III -A INTRAOPERATOR
Dx. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale, manifestată prin teamă şi frică.
Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil.
: Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să

Obiectiv
manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator.
/v
> În timpul pregătirilor de îngrijire, smulg şi accept expresia de frică şi

teamă a pacientului. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate;
> Încurajez verbalizarea simtămintelor. Anticipez simţăminte de refuz,
negare, depresie, supărare;
> Ofer măsuri realiste, raportate la condiţia pacientului;
> Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea
ochiului şi că, în timpul actului operator, nu va simţi durere datorită
anesteziei;
> Apreciez nivelul anxietăţii, starea de frică, tremurul vocii, transpiraţia
palmelor, tahicardia;
> Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială;
> Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.
Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan;
> Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei, îl ascult şi nu îl judec,
dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.
Evaluare : - Anxietatea bolnavului este în limite normale. Are un facies
relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei; -
Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg; P = 80
b/min.; R = 16 r/min.; T = 36,8°C.
Dx. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei

chirurgicale.
Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate postoperator.

Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul, obiectele din jur pentru
perioada postoperatorie.
> Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii ochi vor
fi acoperiţi;
> Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul;
> Încurajez familia să fie alături de el, în special după actul operator;
> Asigur şi arăt soneria bolnavului. Ii explic că patul va avea
apărători laterale. Am grija să fie camera semiobscură;
> Educ pacientul că nu trebuie să tuşească, să strănute după
Evaluare : - Bolnavul îşi cunoaşte salonul, obiectele din jur;
- Ştie unde este soneria;
- Camera este semiobscură.
PROTOCOL OPERATOR
1. Anestezie : Xilină 2%, l f+ Xilină 4% - injecţie retrobulbară
Xilină 2% - instilaţie oculară
2. Crioextracţia cristalinului extracapsular
3. Perfuzie cu glucoza 5%, 500 ml.
4. Instilaţie cu ser fiziologic, Ampicilina şi Pilocarpină, 3 picături.
Dx. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale, mobilităţii

limitate şi pansamentului ocular.
Scop : Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale

Obiective : - Bolnavul să respecte mobilizarea;
- Promovarea confortului pe perioada spitalizării.
> Bolnavul va sta, postoperator, imobilizat la pat 24 ore, făcând exerciţii
pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru
>
activitatea
Stabilesc unmusculară a membrelor
set de exerciţii la patinferioare;
în colaborare cu pacientul, după
toleranţă;
> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic,
prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării;
> Supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala de
operaţie şi le notez în F.O.;
> Sfătuiesc pacientularsă nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea
neoperată;
> Ridic apărătorile laterale ale patului, pentru a preveni eventualele
accidente;
> Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat;
> Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai
neîndulcit;
> Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să
vorbească tare.
Evaluare : - Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg;

P = 80 b/min.; R - 16 r/min.; T=36,9°C;
- Bilanţul hidric : - Bolnavul a băut 2 l ceai;
-Diureza= 1700 ml;
- Transpiraţie =150 ml.;
- Pierderi insesizabile =150 ml.
- Bolnavul se simte confortabil, dar îşi acceptă cu greu postura.
Dx. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei

chirurgicale.
Scop : Promovarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării şi
menţinerea mobilităţii corpului.
Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
coopereze la respectarea lui.
> Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea,
caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezentă sau absenţa
schimbărilor în
acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea

urinei;
> Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide
suficiente: 1,5-2 l./zi;
> Colaborez cu pacientul, familia şi specialiştii în probleme de nutriţie
>
pentru a întocmi
Ajut bolnavul să un plan pentru menţinerea
se alimenteze, unei activităţi
oferindu-i alimentele normale;
indicate de medic,
măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este
indicat în primele două zile un regim hidric adecvat;
> Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai;
> Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal,
ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 l lichide (ceai

neîndulcit,
- Bolnavul compot, lapte, sifon);
nu este deshidratat;
- Culoarea urinei - normocromă.
Dx. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului

spitalicesc.
Dx. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; -
Prevenirea complicaţiilor.
Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.
> Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez

localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10;
> Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii, ca anxietatea, frica;
accept durerea descrisă de pacient şi-1 asigur că nu este singur. Observ
eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote, temperatura si
lumina puternică, dacă este cazul;
> Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: Algocalmin
3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie -
somnifere - Diazepam;
> Am ridicat puţin somiera patului.
Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi

emisiuni radio preferate;
> Caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse
metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;
/\
> încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă;

> încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
> Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale;
> Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge
spre vindecare.
Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate

- Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă
repaosul;
-Nu prezintă dureri oculare;
-Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate
înaintea unei crize dureroase.
Dx. VII: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de intervenţia

chirurgicală.
Scop : Pacientul să fie îngrijit din punct de vedere igienic, până când va
putea să se deservească singur.
Obiective : - Pacientul să fie ajutat corespunzător la schimbarea lenjeriei,
la eliminări;
- Pacientul va prezenta incizia fără simptome de infecţie pe
parcursul spitalizării.
> Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei
chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin
curată şi uscată incizia;
> Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;
> Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.
Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a
preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp;
> Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în
efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită;
> Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în faţa familiei,
explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previne complicaţiile;
Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o

tehnica aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului,
îngrijirea şi curăţirea pielii;
Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual
temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă.
Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie; -

Este afebril,T = 36,7°C;
-Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte;
- Plaga nu prezintă infecţii (în primele două zile de la
intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie);
- Am aplicat pansamente sterile ca să reduc riscul infectării
plăgii, iar tehnicile

transmiterea aseptice
infecţiilor previnîncontaminarea
bacteriene plagă. şi
ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului

spitalicesc.
Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.
Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator;
- Prevenirea complicaţiilor.
Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez
localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez
medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi,
Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere
- Diazepam.
> Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături

AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD;
> Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă
> şi săpun
Când amînainte
instilat,deam
aplicarea pansamentului;
evitat contactul direct dintre ochi şi picurător;
> Am ridicat somiera patului;
> Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi
> Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării
situaţiei, ci este ceva normal;
> încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
> Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
spre vindecare.
Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ;

- Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă
repaosul;
- Nu prezintă dureri oculare;
- Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate

Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia
chirurgicală.

la eliminări;
- Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe
Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale,

pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată
incizia;
Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;

preveni apariţia excarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp;
> încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar îl ajut în
>
efectuarea îngrijirilor
Folosesc tehnici strict de igienăcând
aseptice cândschimb
acesta solicită;
pansamentele în faţa familiei,
explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previn complicaţiile;
> Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o
tehnică aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului,
îngrijirea şi curăţirea plăgii;
> Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual
temperatură, dureri abdominale, puroi în plagă.
Evaluare : --Este
Bolnavul nu prezintă
afebril,T semn de infecţie;
= 36,7°C;
- Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte;
plăgii, iar tehnicile aseptice previn contaminarea şi
transmiterea infecţiilor bacteriene în plagă.
Dx. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor, datorită deficitului

vizual O.D.
Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a

spitalizării.
Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe

perioada postoperatorie a spitalizării.
> Apreciez nivelul de comunicare a pacientului;
> Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient;
> Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului, care ar
trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Nu voi judeca
pacientul pentru nivelul său de comunicare.
> Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai

apropiat, să simtă că poate avea încredere în mine;
> îndemn familia că, în această perioadă de imobilizare la pat, să fie
alături de bolnav;
> Explic pacientului că, în primele zile după intervenţie, comunicarea este
mai redusă;
> Mă asigur că soneria este la îndemâna lui, pentru a anunţa la camera de
gardă de fiecare dată când are nevoie;
> Educ pacientul în legătura cu poziţia optimă în pat - decubit dorsal, nu
decubit lateral.
Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să

colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie.
Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei

chirurgicale.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenţa sau absenta
schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele,
turgorul şi observ culoarea urinei;
suficiente: 1,5 - 2 1./zi;
> Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie
pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale;
> Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic,
indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat;
> Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se facă cu pai;
ZIUA A V-A A DOUA

ZI POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.
Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator;

- Prevenirea complicaţiilor.
>
Observ comportamentul
localizarea bolnavului,
durerii, severitatea ei pe ogradul
scală de
de agitaţie, nelinişte. Apreciez
la l la 10;
> Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3
picături AO; Mydri0um OD l picătură dimineaţă; Ampicilina l flacon
dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD;
şi săpun înainte de aplicarea pansamentului;
> Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător;
> Am ridicat puţin somiera patului;
situaţiei ci este ceva normal;
/v
> Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.

Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.
Sfătuiesc
merge sprepacientul
vindecare.să discute despre operaţie cu un pacient care
Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate;

repaosul;
Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 21. de lichide(ceai,

compot, lapte, sifon);
- Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal;
-G = 70 Kg.;
Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorita lipsei

sursei de informare.
Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătura cu informaţiile

primite, pentru următoarele 24 de ore.
> Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu

ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt;
> Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei
pacientului;
> Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor
personal la pat, discuţii sau demonstraţii;*
> Încerc să fiu creativă, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi
cărticele, postere, casete audio-video. Consider că sistemul este
avantajos iar pacientul învaţă mult mai repede;
> Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare.
Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta;
> Îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi,
pentru a evita orice traumatism accidental;
> Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4
săptămâni
intervenţia; deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite
> Determin care este cea mai bună metodă de a învăţa acest pacient.
Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune
în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit
pentru noile informaţii primite, de aceea cooperează cu cadrele
medii; a fost la cel mai înalt nivel.
Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia

chirurgicală.
la eliminări;
- Pacientul va prezenta incizia tară simptome de infecţie pe
> Supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii
tegumentelor. Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte
cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi
corp;,
efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită.
Evaluare : - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie;
-Este afebril,T = 36,7°C;
intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie).
Dx. III:de
lipsei surselor Insuficienta
informare. cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu, datorită
Scop: Educ pacientul în legătură cu tratamentul, dieta şi restricţiile
mişcărilor pe perioada ambulatorie.
Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada
spitalizării, pentru ambulatoriu.
> Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului;
> Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale
prescrise
tratamentuluidupă externare,
administrat îl şiinformez
corect la timp; despre efectul benefic al
> Educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada
ambulatorie, să nu efectueze mişcări bruşte, să nu folosească poziţia
ortostatică;
> Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece;
> Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide, apoi va
adopta o dietă normală.
> Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului; să-şi cumpere
ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog;
> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a însuşit,
punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a învăţat.
Evaluare : - Bolnavul exprimă cu satisfacţie că informaţiile pe care le-a

însuşit îi sunt de ajutor;
- Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite;
- Familia este alături de el.
PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ

După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile
medicului specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a modului de viaţă:
> Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viata liniştită;
> Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
> Să evite mişcările bruşte;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză
oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte
imediat la medicul specialist.
> Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;

Când citeşte, lumina să cadă din lateral
> Să nu privească la T V până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4 - 5 săptămâni, deoarece îi creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia;
> Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu.
CAZUL NR. 2
INTERVIU
Date despre bolnavă
Bolnava se numeşte lonaşcu Georgeta, este în vârstă de 54 de ani.
S-a născut pe data de 10.02.1950, este de naţionalitate română şi de religie
creştin-ortodoxă.
Are grupa sanguină OI, Rh pozitiv, înălţimea 1,68 m., 59 Kg., cu
temperament melancolic.
In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie.
Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. A mai fost internată în
spital pentru:
- sinuzită acută - 1970;
- fractură de gambă- 1974;
- apendicectomie -1982;
- cataractă patologică operatorie O. S. - 1996.
Aşteptări de la spitalizarea actuală

S-aprezent
1996, în internat
se pe baza cuponului
internează de pensie.
pentru operaţie Operată
la O.D.. de cataractă
Bolnava la O.S.,
acuză că, în
în urmă
cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O.D.. Văzând că afecţiunea
progresează, a apelat la medicul de specialitate şi se internează în secţia
oftamologie, pentru crioextracţia cristalinului extracapsular.
Diagnostic medical: Cataractă capsulară posterioară patologică la O.D.
Alimentaţia
Bolnava preferă hrană caldă, gătită, nu este pretenţioasă la mâncare; ca
preferinţă - dulciuri
eliminările, şi fructe.
are scaun normalConsumă rar alcool,
şi diureză nu fumează.
normală. Nu areregulat
Are un somn probleme cu
şi rar
recurge la medicamente, de regulă întrebuinţează Diazepam.
Afirmă că nu este alergică la produse alimentare, praf, polen şi la nici un fel
de medicament.
Medicaţie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen,
Algocalmin, Viplex, Diazepam şi următoarele colire - Hidrocortizon-Acetat,
Ampicilina şi Xilina 1%.
In prezent este pensionară. A lucrat la Demopan. Locuieşte în Brăila, având
o gospodărie frumoasă, îngrijită. Este căsătorită, are un băiat căsătorit. Relaţiile cu
familia sunt bune. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie.
Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV.
A. Examen microscopic
P. A. O.D. = normal, cu excepţia cristalinului, care este opacifiat;
Orbita = AO de configuraţie normală; Pleoapa = AO, aspect de
mobilitate normală; Căi lacrimale = AO permeabile.
B. Examen funcţional al ochiului
a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = 1/10 fără corecţie

O.D. =n.d. Ia 2 mm.c.
b) Dimensiuni pupilare: O.S. = 3 mm.
O.D. = 3 mm. orizontal, 5 mm. vertical.
c) Tensiunea intraoculară: O.S. = 17,3 mmHg
O.D. = 17,3 mmHg
Mobilitate oculară normală.
C. Examen oftalmoscopic
FOD (după Mydrum) - se distinge vag pupila nervului optic şi mai

bine periferic FO;
- are aspect normal A.V.O.D. = n.c. / 2.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
Analiza Rezultat V.N. Implicaţii nursins

O Hb. scăzuta denotă o anemie. Se recoltează 2
ml. sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA,
Hemoglobina 10,5 g % 14- 15g%
dimineaţa pe nemâncate. Se agita uşor, cu
mişcări circulare.
Ht scăzut denotă anemie. Se recoltează 2 ml.
Hematocrit 35g%> 36 - 42 2%o sânge în flacon cu anticoagulant EDTA,
o
dimineaţa, pe nemâncate.
VHS-ul crescut indică o infecţie în organism. Se
I h - l O m m ,2 4 - 6 mm. recoltează cu seringa de 2 ml., 0,4 citrat de sodiu
V.SH.
h -17mm. 9- 11 mm. 3,8 % + 1,6 ml. sânge; se agită uşor, cu mişcări
circulare, pe un plan dur.
O glicemie crescută arată o tulburare a
Glicemic L00g°/oo 0.60 -1.10 g %o metabolismului glucidic, se recoltează 5 ml.
sânge fără anticoagulant.
O uree crescută indică o afecţiune; se recoltează 5
Uree 0.35 g %o 0,20 - 0,40 g % ml sânge, fără anticoagulant.
Reacţie VDRL Negativ Negativ Se recoltează 2 ml. sânge fără anticoaRulant
Leucocitele crescute indică o infecţie în organism.
O picătură de sânge se întinde pe lama de frotin.
Leucocite 9400 mm3 7000 -9000 mm 3
Se usucă lama, apoi se citeşte la microscop după
colorare.
Neutrofile segm. 54% 25-60%
Euzinofîle 3% 0,3 - 5 %
Limfocite 47% 20 - 53%
Monicite 5% 2,4- 11,8%
MEDICAŢIA BOLNAVEI
Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nursijia
2 tb./zi Sulfamida inhibitoare a
S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii intraoculare. se dă
l.tb=250 mg I carbohidrazei scade
EDEREN tb seara I tb. oral bolnavei spre înghiţire. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte; se va
presiunea intraoculara:
dimin. asista bolnava,
diuretic
ROMERGAN 2 Ig./zi 1 lg.= oral Sedative S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.
30 mg antihistaminice
3 dj./zi; câte
VIPLEX Idj. după oral Polivitamina S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării.
fiecare masă
S-a indicat pentru combaterea durerii. Se injectează IM doza prescrisă, acele
2 f./zi; lf=2ml 1
Analgezic pentru injecţii trebuie să fie cu bizoul lung şi lungimea acului de 6 - 8 cm.
ALGOCALMIN f dimineaţa; 1 f. IM Antiinflamator Locul de elecţie este regiunea supero-externă a muşchilor fesieri. Asistenta
seara
trebuie să verifice calitatea medicamentului, să respecte calea de administrare
DIAZEPAM 1 f. /zi seara IM Sedativ S-a indicat pentru facilitarea somnului.
2pic. înainte
XUXNA 1% de măsurarea instilaţie Anestezic local S-a indicat pentru anestezia globului ocular,
T.O,
1 fl./zi 1 fl Antibiotic
AMPICILINA =250 mg. instilaţie Antimicrobian Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni.
S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. O. înainte de
aplicarea picăturilor, asistenta se va spală meticulos pe mâini. Temperatura
3 pic./zi medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura corpului prin ţinere în
ATROPINĂ 2% dimineaţa iustilaţie
mână câteva minute. Picurâtorul nu trebuie să atingă pleoapa sau globul
ocular. Bolnava va sta pe scaun sau întins pe pat cu capul uşor pe spate şi i se
va cere să privească spre frunte.
S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului, înainte de
HIDROCORTIZON aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Tubul nu trebuie să vină în
Unguent
subconjunctiv A.I.S. contact cu ochiul. Bolnava va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe
ACETAT pat. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna dreaptă se
aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavei să închidă ochii.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Bolnava: lonaşcu Georgeta
Vârsta: 54 ani
Diagnostic: Cataractă posterioară patologică O.D.
Dx. I: Risc de accident datorită limitării câmpului vizual, manifestată prin
acuitate vizuală micşorată.
Scop : Asigurarea securităţii pacientei pe perioada spitalizării.
Obiectiv : Pacienta să fie familiarizată cu salonul şi să evite eventualele

accidentări.
> Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei;
Administrez colirele prescrise de medic;
> Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are nevoie
de ceva;
> Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur;
> Educ pacienta să se deplaseze încet pentru a evita eventualele accidente.
Evaluare : Pacienta acceptă medicaţia prescrisă şi manifestă încredere în

cadrele medicale. Este familiarizată cu încăperea şi cu obiectele.
Dx. II: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative adecvate pe perioada

spitalizării.
Scop: Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada
spitalizării.
Obiectiv : Bolnava să nu resimtă handicapul ocular pe perioada spitalizării.
> Explic pacientei că activităţile recreative sunt indicate pe perioada
spitalizării;
> O liniştescîn şi-i
încrederea sine propun executarea
şi să-i ofere unor
certitudine activităţisa;
în activitatea care să-i redea
> Îi explic pacientei că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea
medicului;
> Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada spitalizării şi să o
viziteze cât mai des.
Evaluare :
- Pacienta face activităţi recreative cu sprijinul asistentei şi al
- familiei;
Pacienta înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării
programelor TV.
Dx. III: Insuficienta cunoaştere despre boală, datorită lipsei surselor de

informaţie.
Scop : Educarea pacientei în legătură cu boala, tratamentul şi intervenţia
chirurgicală.
Obiectiv : Pacienta să fie capabilă să înţeleagă şi să reproducă informaţiile
legate de afecţiune.
> Apreciez nivelul de cunoaştere şi puterea de înţelegere a pacientei;
> Informez pacienta în legătură cu boala sa şi cu ceea ce urmează după
intervenţia chirurgicală;
> Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este principalul
tratament al cataractei;
> Apreciez cum boala afectează persoana sau stilul de viaţa;
> înainte de prezentarea planului de îngrijire, apreciez pacienta pentru
prezenţa nevoilor fiziologice. Se poate întâlni orice nevoie fiziologică şi
încurajez exprimarea emoţiilor puternice;
> Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp; să raporteze
orice modificare a vederii.
Evaluare : - Pacienta exprimă satisfacţie în legătură cu nivelul actual şi

cantitatea informaţiilor primite;
-Pacienta are cunoştinţe despre boală şi intervenţia
chirurgicală; - Pacienta arată interes în legătura cu activităţile de
îngrijire.
ZIUA A II-A INTRAOPERATOR
Dx. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale, manifestată prin teama

şi frică.
Scop : Menţinerea unui tonus psiho - afectiv optim în timpul

actului operator.
Obiectiv : Bolnava să fie pregătită adecvat preoperator.
> Apreciez gradul de anxietate al pacientei;
> Monitorizez funcţiile vitale;
> Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan, l tb. seara şi l tb.
dimineaţa, înainte de intervenţia chirurgicală;
> Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia chirurgicală.
> Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. Asigur
bolnava că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului şi
că, în timpul actului operator, nu va simţi durere, din cauza anesteziei;
> Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie;
> Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de confidenţialitate;
> încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul operator.
Evaluare: - Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70
mmHg; P = 78 b/min.; R=18 r/min.; Td=36,7°C; Ts = 36,9°C;
- Pacienta nu mai este anxioasă, are un facies relaxat;
- Pacienta este pregătită din punct de vedere fizic şi psihic
pentru operaţie.
Dx. II: Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei chirurgicale.

Obiectiv : Bolnava să fie familiarizată cu salonul, obiectele din jur pentru

> Reamintesc pacientei că după intervenţia chirurgicală, ambii ochi vor fi
acoperiţi;
> Familiarizez pacienta cu obiectele şi salonul;
> încurajez familia să fie alături de ea, în special după actul operator;
> Probez funcţionalitatea soneriei şi o arăt pacientei;
> O informez că patul va avea apărători laterale pentru a preveni
eventualele accidente;
> Educ pacienta că nu trebuie să tuşească, să strănute după intervenţia
chirurgicală.
Evaluare : - Pacienta cunoaşte obiectele din jurul său, salonul; -

Ştie unde este soneria.
PROTOCOL OPERATOR
1. Anestezie : Xilină 2 %, l f. + Xilină 4 % - injecţie retrobulbară
Xilină 2 % - instilaţie oculară
3. Perfuzie cu glucoza 5 %, 5OO ml.
4. Instilaţie cu ser fiziologic, Ampicilina şi Piocarpină, 3 picături
Dx. III: Risc de accident datorită limitărilor vizuale, mobilităţii limitate şi

pansamentului ocular.
Scop : Prevenirea complicaţiilor legate de imobilitate pe perioada

spitalizării.
Obiective : - Promovarea confortului pe perioada spitalizării;

- Bolnava să respecte mobilizarea.
> Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4 h. Notez caracterul respiraţiei în
FO iar anormalităţile le raportez medicului. Monitorizez durerea;
> Învăţexerciţii
prin pacientaşidespre
să aibănecesitatea
răbdare înmenţinerii tonusului muscular puternic,
timpul mobilizării;
> Sfătuiesc pacienta să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea
neoperată;
> Deservesc bolnava cu ploscă şi urinar la pat;
> Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnava trebuie să consume 2 litri ceai
neîndulcit;
> Educ pacienta că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să
vorbească tare.
Evaluare : - Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg;

P = 80 b/min.; R = 16 r/min.; T = 36,8°C;
- Bilanţul hidric : - Bolnava a consumat 2 1. ceai;
-Diureza= 1700 ml;
- Transpiraţie =150 ml.;
- Bolnava se simte confortabil, dar îşi acceptă cu greu postura.
Dx. IV : Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Scop : Prevenirea complicaţiilor postoperator.
Obiectiv : Combaterea durerii oculare în următoarele 6 ore.
> Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare 2 ore;

> Observ comportamentul, gradul de agitaţie al bolnavei. Apreciez
intensitatea durerii pe o scală de la l la 10 şi calmez durerea cu
Algocalmin -1 f. după prescripţie. Notez în FO episoadele dureroase;
3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi, câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere
- Diazepam;
> Aplic comprese reci pentru reducerea durerii. Explic pacientei că durerea
este normală din cauza lezării ţesutului în urma intervenţiei chirurgicale;
> Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii.
> Cer pacientei să anunţe orice schimbare a vederii şi a stării generale.
Evaluare: - Durerea a scăzut în intensitate;

- Bolnava nu prezintă infecţii, este liberă de complicaţii,
- respectă repaosul;
Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea;
Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei

chirurgicale.
Scop : Minimalizez scăderea greutăţii corporale postoperator.
Obiectiv : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
> În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o greutate a

corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. Pacienta are nevoie de 2
g. proteine pe Kg. corp (2 g. = 30 Kcal.);
> Proteinele
după plus regimul
intervenţia alimentar
chirurgicală; voratunci
până începevaa fifiadministrate la două zile
alimentat parenteral cu
perfuzie cu glucoza 5 % (500 g. - 2 perfuzii);
> Observ starea de hidratare a pacientei; încurajez ingestia de lichide
> Observ tegumentele şi mucoasele, apreciez turgorul, diureza şi culoarea
urinei;
> Explic pacientei că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul
intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii intraoculare.
Evaluare : - Bolnava a ingerat 2 1. lichide (ceai, compot, lapte, sifon);

- Bolnava nu este deshidratată - turgor normal;
- Diureza 1600 ml.; pierderi 150 ml;
- Aport perfuzie 1000 ml.; ingestie 600 ml.;
Dx, VI: Risc de infecţie datorita întreruperii ţesutului muscular.
: Prevenirea infecţiilor postoperatorii. Obiectiv :
Combaterea durerii şi a infecţiei postoperatorii.

chirurgicală.
Scop : Pacienta să fie îngrijită din punct de vedere igienic, până când va
putea să se deservească singură.
Obiectiv : - Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei, la

eliminări.
> Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.

> Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei dar o ajut în
efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta solicită;
> Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o
> Instruiesc pacienta să raporteze semnele de infecţie, eventual
temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă.
Evaluare : -afebrilă,T-36,8°C;
Bolnava nu prezintă-semne detegumente
Prezintă infecţie; - şiEste
mucoase
curate şi intacte.
ZIUA A III-A
PRIMA ZI POSTOPERATORIE
Dx, I: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore,
> Observ
Apreciez comportamentul
localizarea durerii,bolnavului,
severitatea eigradul de de
pe o scală agitaţie, nelinişte.
la l la 10;
> Administrez medicaţia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin
3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie
AO Mydrium OS l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OS;
>
> Am
Am ridicat
explicat puţin somieracăpatului;
pacientei aceasta durere nu este un semn al agravării
y\
> Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez despre evoluţia bolii;

> Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.
-Bolnava este liberă de infecţie, liberă de complicaţii, respectă
repaosul;
-Funcţiile vitale
P=80 b/min.; R = în limite Tnormale:
16 r/min.; = 36,9°C; Ta = 160/80 mmHg;
-Verbalizează orice semne şi simptome când apare durerea.
Dx. II : Teama legată de pierderea vederii în urma intervenţiei chirurgicale
şi de o posibilă orbire totală.
Scop : Confort fizic şi psihic postoperator pacientei.
Obiectiv : Pacienta să verbalizeze teama în următoarele două ore.
> O încurajez să-şi exprime sentimentele;
> Asigur liniştea de jur - împrejur (în salon, în hol );
> Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de medicamente
intraoculare şi îi explic fiecare pas pe care îl fac în timpul intervenţiilor;
aceasta poate reduce teama pacientei;
> Explorez puterea pacientei de a învăţa, de a înţelege tot ce-i spun, ca să
îndepărteze frica de orbire;
> Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la teamă;
> Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la terapie.
Evaluare : - Bolnava îşi exprimă teama;

- Pacienta nu mai este stresată datorită intervenţiei chirurgicale.
Dx. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei

chirurgicale.
Scop : Asigurarea unui regim alimentar adecvat pe perioada spitalizării.

Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
> Examinez deficitul de nutriţie al pacientei, urmărind greutatea, caracterul,
culoarea, textura părului şi a pielii, prezenţa sau absenţa schimbărilor în
acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea
urinei;
suficiente: 1,5-2 L/zi;
> Ajut bolnava să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic,
măsor greutatea şi calculez bilanţul hidric;
> Servesc bolnava cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai;
Evaluare : - Bolnava acceptă regimul hidric, a ingerat 2 1. lichide (ceai

neîndulcit, compot, lapte, sifon); - Bolnava nu este deshidratată.
- Culoarea urinei - normocromă

Dx. IV : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia
chirurgicală.
Scop
putea să : Pacienta să
se deservească fie îngrijită din punct de vedere igienic, până când va
singură.
Obiective : - Pacienta să fie ajutată corespunzător la schimbarea lenjeriei,
la eliminări;
- Pacienta va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe
> Apreciez potenţialul de infecţie; se manifestă prin dureri vii în ochiul
respectiv sau durerea care creşte în intensitate;
> Supraveghez ca bolnava să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.
preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi de corp;
> Deservesc pacienta cu ploscă şi urinar la pat;
> Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o
îngrijirea şi curăţirea plăgii. De asemenea, o instruiesc să raporteze
semnele de infecţie eventual temperatura, dureri abdominale, puroi în
plagă.
Evaluare : - Bolnava nu prezintă semne de infecţie;
- Este afebrilă, T = 36,7°C;
intervenţia chirurgicală poate prezenta semne de infecţie)
ZIUA A IV-A
A DOUA ZI POSTOPERATRIE
Dx. I : Durere oculară datorită agentului traumatic fizic (traumatismul
inciziei ).
Dx. II: Risc de infecţie datorită procesului inflamator.

Scop : - Combaterea durerii si controlul ei
- Prevenirea infecţiilor. Obiectiv : - Pacienta realizează că
durerea a scăzut sau este absentă.
> Apreciez pentru descrierea verbală şi localizarea durerii, pentru

severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad durerea pe o scală de
la l la 10;
> Apreciez pentru descrierea nonverbală a durerii: grimase, plâns, gemete,
agitării;
>
Monitorizez,
acestea descriu
pot creşte odatăşicunotez funcţiile vitale în FO, la fiecare 6 ore -
durerea;
> Administrez medicaţia prescrisă, înainte ca durerea să fie severă:
Algocalminlf;
> Ofer îngrijiri ale ochiului, la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături
AO; Mydrium OD l picătură dimineaţa, Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD:
> Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile oculare, mă spăl pe mâini cu apă si
săpun înainte de aplicarea pansamentului şi instilaţiilor;
> Când pacienta
> Educ am instilat,
să am evitatdecontactul
anunţe câte ori direct dintre
durerea ochiînşiintensitate
creşte picurător; mai
mare de 6 şi orice modificare a stării generale.

- Bolnava verbalizează când apare durerea, are un facies relaxat
şi o postură decongestionată;
Dx. III : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei

chirurgicale.

Obiective : Bolnava să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să

acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ
culoarea urinei;
suficiente: 1 , 5 - 2 l./zi;
> Calculez regimul hidric;
> Administrez parenteral glucoza 5 %, 500 ml., cu vitamine;
> Colaborez cu pacienta, familia şi specialiştii în probleme de nutriţie
pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale;

neîndulcit, compot, lapte, sifon);
- Turgor normal, fără semne de deshidratare; G = 59 Kg; diureza
1750 ml; pierderi lOOml.; transpiraţii 70 ml.; aport: perfuzie 5%,
500ml.;ingestiel500ml;
Dx. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie, datorită lipsei

surselor de informare.
Scop: Educ pacientul în legătura cu tratamentul, dieta şi restricţiile

mişcărilor pe perioada postoperatorie.
Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore.
> Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. Activităţile vor fi
crescute treptat, de la o zi la alta;
> Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru
a evita orice traumatism accidental.
acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ
culoarea urinei;
suficiente: 1,5-2 L/zi;
> Calculez regimul hidric;
> Administrez parenteral glucoza 5 %, 500 ml., cu vitamine;
> Colaborez cu pacienta, familia şi specialiştii în probleme de nutriţie
pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei alimentaţii normale;
> Îi explic că un consuni adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal,

- Turgor normal, fără semne de deshidratare; G = 59 Kg; diureza
1750 ml.; pierderi 100 ml.; transpiraţii 70 ml; aport: perfuzie 5%,
500rnl.;ingestiel500ml;
Dx. IV : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie, datorită lipsei

surselor de informare.

mişcărilor pe perioada postoperatorie.
Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite în următoarele 24 ore.
> Avertizez pacienta să evite orice forţare a ochiului. Activităţile vor fi
crescute treptat, de la o zi la alta;
> Explic bolnavei că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru
a evita orice traumatism accidental.
> Sfătuiesc pacienta să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4

săptămâni, deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite
intervenţia.
Evaluare : - Bolnava prezintă o condiţie psihică stabilă;
- Bolnava pune în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit.
ZIUA A V-A
A TREIA ZI POSTOPERATORIE
Dx. I : Comunicare ineficientă la nivel senzorial, datorită intervenţiei

chirurgicale.
Dx. II : Insuficienta cunoaştere în perioada postoperatorie datorită lipsei de
informaţie.
Scop: Educarea pacientei în legătură cu tratamentul, dieta şi restricţiile
Obiectiv : Pacienta să înţeleagă informaţiile primite postoperator.
Apreciez cum boala a afectat persoana şi stilul său de viaţă;

Apreciez când este gata psihicul unei persoane să înveţe; dacă este stabil
psihic, odihnit şi fără durere;
Determin stilul de îngrijire a sănătăţii, de exemplu dacă merge la doctor în
mod regulat, dacă urmează recomandările medicale dinainte, dacă are o
dietă
Lucrezechilibrată;
cu pacienta şi cu familia la un plan realist de a învăţa ceea ce nu
> Selectez metodele de învăţare cele mai bune. încerc să fiu creativă,
căutând diferite metode de învăţare cum ar fi: postere, broşuri, filme.
Consider că este avantajos, iar pacienta învaţă mult mai repede;
> Explic pacientei că pansamentul ocular este necesar şi după externare, în
special la contactul cu apă rece, cu aerul rece şi cu praful;
> Explic pacientei necesitatea unei administrări corecte a tratamentului;
> Explic pacienteişicum
după externare să-şideadministreze
o asigur eficienţa lui,singură medicamentele
dacă este localeşi
administrat corect
la timp;
> Educ bolnava în legătură cu restricţiile mişcărilor, în perioada de

ambulatoriu să nu efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească poziţia ortostatică;
> Explic pacientei că în primele două zile să consume în special lichide, ceai
neîndulcit, suc neacidulat, lapte. Trecerea la dieta normală se face treptat;
> Să nu privească
rjrescrişi la TV
de medicul până la indicaţiile medicului; să-şi cumpere ochelari
oftalmolog;,
> încurajez familia sa fie alături de ea, pentru că are nevoie de suport psihic;
> Pentru a preveni infecţiile, când îşi administrează picăturile în ochi, o educ să
se spele pe mâini înainte şi după administrare, să ţină vârful picurătorului steril,
să verifice regulat pansamentul pentru a observa când apare lichid;
> Testez pacienta rugând-o să-mi spună ce am învăţat-o. Observ pacienta, de
asemenea, punând întrebări prin care ea să-mi demonstreze că şi-a însuşit minimul
de cunoştinţe.
Evaluare : - Pacienta exprimă satisfacţie că informaţiile pe care le-a

primit îi sunt de ajutor;
- înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite;
- Familia este gata să fie alături de ea.
Dupăspecialist,
medicului părăsireaatât
spitalului, pacienta
în privinţa trebuie săcâtaplice
tratamentului, sistematic
şi a modului prescripţiile
de viaţă:
> Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viaţă liniştită;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză
oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală,lasămedicul
imediat nu stea specialist;
aştepte următoarea ocazie de control şi să se prezinte
> Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;
> Când citeşte, lumina să vină din lateral;
> Să nu privească la TV până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi va creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia.
CAZUL NR. 3
INTERVIU
Date despre bolnav

Bolnavul se numeşte Corneanu Sandu, este în vârsta de 52 de ani. S-a născut
pe data de 27.08.1952, este de naţionalitate română şi de religie eatoţie$.
Are grupa sanguină OI, Rh pozitiv, înălţimea 1,78 m., 69 Kg. în
prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.
Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. A suferit de toate bolile
copilăriei. A fost internat în spital pentru mastoidită, operată în urmă cu patru ani.
Nu se consumă
umple timpul înde
modfaptul că şieste
plăcut pensionar de la o vârstă tânără, deoarece ştie să-şi
util.
Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară.
Obişnuinţele zilnice ale pacientului

Alimentaţie: preferă fructele, sucuri, peştele. Fumează 20 ţigări pe zi. Bea
cafea şi băuturi alcoolice ocazional.
Odihnă: doarme suficient, fără tranchilizante.
Ocupaţie: a fost şofer.
Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală, gradul II.
Locuinţa: locuieşte cu familia, formată din soţie şi doi copii, o fată de 16 ani
şi un băiat de 13 ani, într-o casă cu 5 camere. Are gradină cu pomi fructiferi, viţă
de vie, pe care îi place să o îngrijească.
Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios, merge la biserică,
cu întreaga familie.
Modul de petrecere a timpului liber

Munceşte în gradină, se uită la TV, este pasionat de fotbal şi emisiuni
sportive.
Reacţia faţă de starea de sănătate

Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale.
Reacţia faţă de tratament si îngrijiri

Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical.
Diagnostic la internare
A.O. cataractă presenilă; O.D. matură; O. S. capsulă lenticulară posterioară.
Istoricul bolii
în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită. La scurt timp a observat că
acuitatea vizuală
O.R.L. - gradul II. scade treptat
în ultimele la ambii
6 luni, ochi.vizuală
acuitatea Tot atunci a fost
a scăzut subpensionat de la
limita utilizării,
iar de aproximativ 2 luni, nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se
internează.
Examen clinic general
Stare generală bună.
Tegumente şi mucoase - normal colorate.
Sistem ganglionar - nepalpabil.
Sistem osteo - articular - integru.
Sistem musculo - adipos - normal reprezentat.
Aparat respirator: - torace normal conformat, cu mişcări simetrice bilaterale
- sonoritate pulmonară normală
- murmur vezicular normal
- nimic supra adăugat.
Aparat cardio-vascular : - aria relativă a malităţii cardiace în limite normale
- şoc apexian în spaţiul V i.c. stâng
- zgomote cardiace ritmice bine bătute
- artere periferice pulsatile
- TA 140/80 mniHg; A. V. 78/min.
Aparat digestiv: - abdomen moale, suplu, nedureros la palpare

- ficat normal
- splină nepalpabilă
- tranzit intestinal normal
Aparat uro-genital: - loji renale libere
- micţiuni fiziologice
- urină normocromă
S.N.C. : - bine orientat temporo - spaţial
- R. O. T. prezneta bilateral
Examen local
A. V.O.D. - fără percepţie luminoasă prezentă
A.V.O.S. -1/50, în midriază 1/16
T.O. -A.O. = 5,5 g/7/7,5g.
Mobilitate oculară normală.
Anexe glob ocular normale.
Căi lacrimale permeabile.
Pol anterior O.D. - normal, cu excepţia cristalinului, care este opacifiat,
neomogen în toate straturile, cu reflexe alb-strălucitoare
F.O.D. - nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat
Pol anterior O. S. - normal, cu excepţia cristalinului care este opacifiat,

nucleo - capsular posterior;
F.O. - în midriază, se vede doar periferia.
EXAMEN DE LABORATOR
Valori patologice Valori normale

KT. 48% 36-42%
1 li -2mm 4 - 6mm
V.S.H.
2 h- 3mm
Leucocite 6700 mm3 9- 1 1 mm
7000-900011
Neutrofile 62% 25 - 60%
Euziiiofîle 3% 0,3 - 5%
Limfocite 34% 20 - 53%
Monocite 6% 2,4-11,8%
MEDI CAŢIA BOLNAVULUI

Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii mirsinu
2 tb./zi; Sulfamidă inhibitoare a S-a indicat postoperator pentru scăderea presiunii mtraoculare. se dă
ltb=250mg;ltb carbohidrazei scade bolnavului spre înghiţire. Se va înghiţi cu apă sau un pahar cu lapte; se va
EDEREN oral presiunea intraoculară; asista bolnavul.
seara: Itb dimin diuretic
21g/zi; Iki Sedative S-a indicat preoperator pentru pregătirea intervenţiei chirurgicale.
ROMERGAN = 30me.: oral antihistaminice
S-a indicat postoperator pentru promovarea vindecării.
VIPLEX 3după
dj/zi fiecare
câte Idj oral Analgezic
masă Antiinflamator
2 f/zi lf=2ml S-a indicat pentru combaterea durerii. Locul de elecţie este regiunea
1 f dimineaţa 1 supero-externă a muşchilor fesieri. Asistenta trebuie să verifice calitatea
ALGOCALMN IM Analgezic local medicamentului, să respecte calea de administrare.
f. seara
DIAZEPAM 1 f/zi seara M Sedativ Se injectează Im în doza prescrisă. Locul de elecţie este regiunea supero-
externă a muşchilor fesieri. S-a indicat pentru facilitarea somnului.
2 pic. înainte de Antibiotic S-a indicat pentru anestezia globului ocular.
XILINĂ măsurarea T, 0. instilaţie Antimicrobian
1 fl./zi 1 fl.= Antibiotic Distruge acţiunea potenţialilor agenţi patogeni.
AMPICILINA 250 m« instilaţie Antimicrobian
S-a indicat ca dilatator de pupilă pentru a executa mai uşor F. O.
3 pic ./zi Temperatura medicamentului din flacon trebuie adusă la temperatura
ATROPINĂ 2% instilaţie corpului prin ţinere în mână câteva minute. Picurătorul nu trebuie să atingă
dimineaţa pleoapa sau globul ocular. Bolnavul va sta pe scaun sau întins pe pat cu
capul uşor pe spate si i se va cere să privească spre frunte.
S-a indicat pentru afecţiuni inflamatorii şi alergice ale ochiului: înainte de
aplicarea unguentului asistenta se va spăla pe mâini. Tubul nu trebuie să vină
fflDROCORTIZON Unguent în contact cu ochiul. Bolnavul va sta pe scaun cu capul uşor pe spate sau
ACETAT subconjunctiv A.I.S. întins pe pat. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară iar cu mâna
dreaptă se aplică unguent în sacul conjunctiva! apoi se cere bolnavului să
închidă ochii
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Dx. I : Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi fiica de eşecul posibil de
recăpătare a vederii, manifestată prin nelinişte şi teamă.
Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi
odihni pe perioada spitalizării.
Obiectiv : exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia
chirurgicală.
> Apreciez nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a fricii şi motivele;
> Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, tensionarea
corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, palpitaţii;
> Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
sentimentele şi temerile, încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.
Exprimarea Iro contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice
sursele de anxietate.
> Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i se
>
va trata că
Explic pentru a preveniîncomplicaţiile
încrederea sine reduceşianxietatea
convalescenţa prelungită;
legată de durere şi
modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al
pacientului.
Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă

încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale.
Dx. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.

Obiective : Calmarea durerii la nevoie;
Pregătirea adecvata preoperatorie: anailiza-recoltare;
Asigurarea securităţii pacientului pe toata perioada
spitalizării.
> Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;
> Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi cer să descrie
caracteristicile durerii, intensitatea;
> Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, T, R şi le notez în F.O.
> Recoltez analize sub perfecta asepsie şi apoi le duc la laborator;
> Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu
privire la prognosticul bolii, la intervenţia chirurgicală;
> Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu termenii
medicali despre boală şi tratament;
> Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul
pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara, IM;
> Explic pacientului efectele tratamentului, în special necesitatea
administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.
Evaluare: - Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în

tratamentul administrat;
-Durerea este ameliorată;
- Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/80 irimHg,
P=80 b/min, R = 18 r/min., Td = 36,8°C, Ts = 37°C;
- Analize rezultate: Hb =12,27g%, Ht=38%, VSH la lh=6mm;
la 2 h = 13 mm., glicemia = 0,82 g °/oo, uree = 0,43 g %,
leucocite = 940 mm3, neutrofile = 59 %, enzofîle = 4 %,
limfocite = 34 %, monocite = 3 %;
Dx. III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii, manifestată prin
sentiment de neputinţă.
Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii.

Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul
de incompetenţă.
> Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.
Informez pacientul corect despre prognosticul bolii, tratament şi
schimbările necesare în stilul de viaţă;
A
> ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea
încrederea în sine;
> Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este
necesar; obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.
Evaluare : Pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii.
Dx. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

senzoriale, manifestată prin incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită.
Scop : Promovarea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada
spitalizării.
Obiectiv : Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada
spitalizării.
> Am recomandat pacientului să analizeze unele emisiuni radio la orele
preferate;
>
medicului
I-am explicat
oftalmolog;
că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea
> Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1
viziteze cât mai des posibil.
Evaluare:
- Bolnavul înţelege restricţia temporară a cititului şi a vizionării TV;
- Bolnavul face activităţi recreative cu ajutorul asistentului şi familiei.
Dx. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii

datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin cerere de informaţie.
Scop : Educarea pacientului în legătură cu afecţiunea şi intervenţia
chirurgicală.
Obiectiv : Pacientul să fie capabil să înţeleagă informaţiile legate de
afecţiune.
> Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la diagnostic,
tehnica medicală propusă, experienţe din trecut legate de intervenţia
> chirurgicală şi spitalizare;
Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este principalul
tratament al bolii;
> Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa;
> Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu topografia
camerei şi a spatiilor din jur, grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate
obiectele şi mobilierul în salon;
> Preoperator, ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii de mers, de
folosire a unor obiecte personale, exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
> Explic în ce efectuate
investigaţiile constă examinarea
de medicul zilnică a ochiului, toaleta ochiului şi
oftalmolog.
Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia
chirurgicală.
ZIUA A II - A PREOPERATOR
Dx. I : Potenţial
de atingere a integrităţii fizice, datorita deficitului vizual
manifestata prin risc de complicaţie.
Scop : Promovarea securităţii si confortului pe perioada spitalizării,
Obiective : - Asigurarea confortului pe perioada spitalizării.
-Pregătirea preoperatorie adecvata.
> Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, R, T;
',- Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi i fiolă seara sau
la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui;
> Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului;
> Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan, l tb. seara şi l tb.
dimineaţa, înainte de intervenţia chirurgicală;
> Administrez o tabletă de Dulcolax seara;
> Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.
Evaluare : Funcţii vitale în limite normale : TA = 140/70 mmHg,

P=78b/min., R = 18 r/min., Td = 36,7"C, Ts - 36,9°C.
Dx. IIrăspunsului
şi scăderea : Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând fricii
la tratament.
Scop : Anxietatea în limite tratabile, evidenţiată prin capacitate de a se
relaxa şi odihni.
Obiective : - Stabilirea confortului pshic preoperator;
- Pacientul să-şi exprime temerile şi necunoscutele.
Dx. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării

senzoriale.
Scop : Promovarea unei activităţi recreative adecvate pe perioada
spitalizării.
Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl
interesează, să nu resimtă acut perioada spitalizării.
> Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia
chirurgicală.
> Creez un mediu calm, relaxant;
> Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt
reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală;
> Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene des
întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale:
- îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei chirurgicale;
- vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi;
- implicare sub câmpurile chirurgicale;
- fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.
Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică.
> Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite,
postere, programe audio - video;
> Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei noastre, care a suferit o
intervenţie chirurgicală de acelaşi tip;
/v
> ÎI liniştesc în ceea ce priveşte "părerile" altora despre boala sa.
> Recomand familiei să fie alături de el, mai ales după intervenţia
chirurgicală.
Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi
rezultatul cât mai repede, se simte relaxat şi este satisfăcut de informaţiile primite.
Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită

Scop : Bolnavul să înţeleagă şi să cunoască despre modul de pregătire
pentru intervenţia chirurgicală.
Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătură cu
> Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia
chirurgicală;
> Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa
intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan);
> Informez în legătura cu regimul alimentar, cu golirea vezicii şi cu clisma
evacuatoare;
> Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte
postoperator;
> Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi;
> Am redus bacteriile conjunctivale, minimalizând riscul de complicaţii
postoperator, instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10 ml. ser
fiziologic;
> Explic pacientului că, postoperator, va trebui să stea întins pe partea
neoperată.
Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea
preoperatorie.
ZIUA A III - A INTRAOPERATOR
Dx. I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale, manifestată prin teamă şi

fiică.
Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să
manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator.
/v
> În timpul pregătirilor de îngrijire, smulg şi accept expresia de frică şi

teamă a pacientului. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate;
> încurajez verbalizarea simţămintelor. Anticipez simţăminte de refuz,
negare, depresie, supărare;
> Ofer măsuri realiste, raportate la condiţia pacientului;
> Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea
ochiului şi că, în timpul actului operator, nu va simţi durere datorită
anesteziei;
> Apreciez nivelul
palmelor, anxietăţii, starea de frică, tremurul vocii, transpiraţia
tahicardia;
> Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială;
> Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.
Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan;
> Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei, îl ascult şi nu îl judec,
dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.
Evaluare : - Anxietatea bolnavului este în limite normale. Are un facies

relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei; -
Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/75 mmHg; P = 80
b/mia; R = 16 r/min.; T - 36,8°C.
Dx. II : Comunicare eficientă la nivel senzorial datorită intervenţiei

chirurgicale.
Obiectiv : Bolnavul să fie familiarizat cu salonul, obiectele din jur pentru

> Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii ochi vor fi

acoperiţi;
>
>
Familiarizez pacientul
Încurajez familia să fiecu obiectele
alături de el,şiînsalonul;
special după actul operator;
> Asigur şi arăt soneria bolnavului;
> Îi explic că patul va avea apărători laterale;
> Am grijă să fie camera semiobscură;
> Educ pacientul că nu trebuie să tuşească, să strănute după intervenţia
chirurgicală.
Evaluare : - Bolnavul îşi cunoaşte salonul, obiectele din jur;

- Ştie unde este soneria;
- Camera este semiobscură.
PROTOCOL OPERATOR
1. Anestezie : Xilină 2 %, l f. + Xilină 4 % - injecţie retrobulbară
Xilină 2 % - instilaţie oculară
3. Perfuzie cu glucoză 5 %, 500 ml.
4. Instilaţie cu ser fiziologic, Ampicilină şi Piocarpină, 3 picături.
Dx. III : Potenţial de accident datorită limitărilor vizuale, mobilităţii

limitate şi pansamentului ocular.
: Promovarea vindecării ochiului şi asigurarea unei mobilizări normale
Obiective : - Bolnavul să respecte mobilizarea;

- Promovarea confortului pe perioada spitalizării.
> Bolnavul va sta, postoperator, imobilizat la pat 24 ore, făcând exerciţii
pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru
activitatea musculară a membrelor inferioare;
> Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul, după
tolerantă;
> Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic,

prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării;
> Supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala de
operaţie şi le notez în F.O.;
> Sfătuiesc
neoperată;pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea
> Ridic apărătorile laterale ale patului, pentru a preveni eventualele
accidente;
> Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat;
> Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai
neîndulcit;
> Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să
vorbească tare.
Evaluare : - Funcţiile vitale sunt în limite normale: TA = 140/70 mmHg; P
= 80 b/min.; R = 16 r/min.; T = 36,9°C;
- Bilanţul hidric : - Bolnavul a băut 2 1. ceai;
-Diureza- 1700 ml;
- Transpiraţie =150 ml,;
- Bolnavul se simte confortabil, dar îşi acceptă cu greu postura.
Dx. IV : Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei

chirurgicale.
Obiective : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenţa sau absenţa
schimbărilor în acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele,
> Colaborez cu pacientul, familia şi specialiştii în probleme de nutriţie

> indicat
Servescînbolnavul
primele cu
două zile un
lichide regim hidric
şi încurajez adecvat;să se facă cu pai;
ca ingestia
Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 1. lichide (ceai

- Bolnavul nu este deshidratat;
Dx. V : Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului

spitalicesc.
Dx. VI: Durere oculară datorită procesului inflamator posoperator.


> Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii, ca anxietatea, frica;
accept durerea
eventualii descrisă
factori care ardeputea
pacient şi-1durerea:
cauza asigur căzgomote,
nu este singur. Observ
temperatura şi
lumina puternică, dacă este cazul;
somnifere -Diazepam;
> Caut cu folosind
metode pacientultermeni
să identific căi de
pozitivi control
şi de puterealadurerii şi explorăm diverse
sugestiei;
încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe care le prezintă;

încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale;
Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care
merge spre vindecare.
repaosul;
-Nu prezintă dureri oculare;

chirurgicală.

la eliminări;
cute, pentru a preveni apariţia escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi
corp;
> Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o
tehnică
îngrijireaaseptică, tehnici
şi curăţirea de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului,
pielii;
Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, eventual

Evaluare : --Este
Bolnavul nuTprezintă
afebril, semn de infecţie;
= 36,7°C;
-Prezintă tegumente şi mucoase curate şi intacte;
ZI UA A IV - A PRIMA ZI
POSTOPERATORIE
Dx. I: Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului
spitalicesc.
Dx. II: Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.


>
localizarea
Administrezdurerii, severitatea
medicatia prescrisăeimonitorizând
pe o scală defiecare
la l la 10;
efect: Algocalmin 3
tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie
AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD;
>
> Când am instilat,
Am ridicat somieraampatului;
evitat contactul direct dintre ochi şi picurător;

> Am explicat pacientului că această durere nu este un semn al agravării
> Încurajez familiasăsăanunţe
Cer pacientului fie alături
oricede el şi o informez
modificare despre
a vederii evoluţia
şi a stării bolii;
generale;
Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care
merge spre vindecare.

- Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă
repaosul;
Dx. III : Deficit de autoîngrijire datorită restricţiilor impuse de intervenţia
chirurgicală.

la eliminări;
- Pacientul va prezenta incizia fără simptom de infecţie pe
cute, pentru a preveni apariţia excarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi
de corp
explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât previn complicaţiile;
> Instruiesc pacientul
tehnică aseptică, şi familia
tehnici în tehnica
de îngrijire spălării
ce includ pe mâini, pansamentului,
schimbarea care este tot o
Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie eventual

-Este afebril,T
-Prezintă = 36,7°Q
tegumente şi mucoase curate şi intacte;
- Plaga nu prezintă infecţii ( în primele două zile de la
Dx. IV : Comunicare ineficientă la nivel senzori-motor, datorită deficitului

vizual O.D,
Scop : Asigurarea unei comunicări adecvate pe perioada postoperatorie a
spitalizării.
Obiectiv : Pacientul să înţeleagă importanţa comunicării verbale pe
perioada postoperatorie a spitalizării.
> Apreciez nivelul de comunicare a pacientului;
> Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi pacient;
> Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare al pacientului, care ar
trebui să interfereze cu o relaţie de cooperare dintre noi. Nu voi judeca
pacientul pentru nivelul său de comunicare;
> Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai
apropiat, să simtă că poate avea încredere în mine;
> îndemn
alături defamilia
bolnav; ca, în această perioadă de imobilizare la pat, să fie
> Explic pacientului că, în primele zile după intervenţie, comunicarea este
mai redusă;
> Mă asigur că soneria este la îndemâna lui, pentru a anunţa la camera de
gardă de fiecare dată când are nevoie;
> Educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat - decubit dorsal, nu
decubit lateral.
Evaluare: - Bolnavul a înţeles informaţiile primite şi este gata să

colaboreze; - Este susţinut de cadrele medicale şi de familie.
Dx. V : Dificultate de a se alimenta şi hidrata, datorită intervenţiei

chirurgicale.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea acestui regim alimentar şi să
caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa
schimbărilor în acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele,
suficiente: 1,5 - 2 l./zi;
> Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în probleme de nutriţie
indicat, în primele două zile, un regim hidric adecvat;
> Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se facă cu pai.
Ii explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal,
Evaluare : - Bolnavul acceptă regimul hidric, a ingerat 2 î. de lichide (ceai,
compot, lapte, sifon);
- Bolnavul nu este deshidratat - turgor normal;
-G = 70Kg.;
Dx. VI: Insuficienta cunoaştere pe perioada postoperatorie datorită lipsei

sursei de informare.
Scop : Alcătuim un plan individualizat pe strategii de învăţare.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă şi să reproducă, în legătură cu informaţiile

primite, pentru următoarele 24 de ore.
> Lucrez cu pacientul şi familia la un plan realist, de a învaţă ceea ce nu
ştie. Fac un plan stabilit pe termen lung şi pe termen scurt;
> Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial din punct de vedere al persoanei
pacientului;
> Selectez metodele de învăţare cele mai bune, cum ar fi: instructor
personal la pat, discuţii sau demonstraţii;
> încerc să fiu creativ, căutând diverse metode de învăţare cum ar fi
cărticele,
avantajos iarpostere,
pacientulcasete
învaţă audio-video.
mult mai repede;Consider că sistemul este
> Avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului, chiar şi la defecare.
Activităţile vor fi crescute treptat de la o zi la alta;
> îi explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi,
pentru a evita orice traumatism accidental;
> Sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte, să nu se aplece 3-4
săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite
intervenţia;
> Determin care este cea mai bună metodă de a învaţă acest pacient.
Evaluare : - Bolnavul a înţeles toate explicaţiile care i-au fost date şi pune
în aplicare cunoştinţele pe care şi le-a însuşit; - Este mulţumit
pentru noile informaţii primite, de aceea cooperarea cu cadrele
medii a fost la cel mai înalt nivel.
ZIUA A V-A A DOUA ZI

POSTOPERATORIE
Dx. I: Durere oculară datorita procesului inflamator postoperator.
> Administrez medicaţia
3 tb./zi, Viplex prescrisă,
3 tb./zi - câte omonitorizând fiecaremasă.
tb. după fiecare efect:La
Algocalmin
nevoie -
AO; Mydrioum OD picătură dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD;
situaţiei ci este ceva normal;
> Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
spre vindecare.
repaosul;
Dx. II: Deficit de autoîngrijire, datorită restricţiilor impuse de interdicţia

chirurgicală.
la eliminări;
> Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea intervenţiei chirurgicale,
pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată
> incizia;
Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F.O.;
efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită.
-Este afebril,T
- Prezintă = 36,7°C;
tegumente şi mucoase curate şi intacte;
intervenţia chirurgicală poate prezenta senine de infecţie).
Dx. III : Insuficienta cunoaştere pentru perioada de ambulatoriu, datorită

Obiectiv : Pacientul să înţeleagă informaţiile primite pe perioada
spitalizării, pentru ambulatoriu.
> Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a tratamentului;
> Explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele locale
prescrise după externare, îl informez despre efectul benefic al
tratamentului administrat corect şi la timp;
> Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în perioada
ambulatorie, să nu efectueze mişcări bruşte, să nu folosească poziţia
ortostatică.
> Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece;
> Explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide, apoi va
adopta o dietă normală;
> Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor medicului; să-şi
cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog;
> În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea ce a

însuşit, punând întrebări prin care el să demonstreze ceea ce a
învăţat.
Evaluare : -aBolnavul exprimă

însuşit îi sunt cu satisfacţie că informaţiile pe care le-
de ajutor;
- Bolnavul înţelege şi este gata să respecte informaţiile primite;
- Familia este alături de el.

După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile
medicului specialist,
> Regimatât în privinţa
alimentar tratamentului,
de consistenţă cât în
moale şi primele
a modului de viaţă:
5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viată liniştită;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o
acuză oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade
acuitatea vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi
> să
Săsedoarmă
prezinte
înimediat
cameră la medicul
bine aerisităspecialist;
şi obscură;
> Când citeşte, lumina să vină din lateral;
> Să nu privească la TV până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi va creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia.
ANEXE
MĂSURAREA TEMPERATURII
Materiale necesare: termometrul maximal individual, casoleta mică, cu

tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe, prosop individual, săpun sau
detergenţi, pahar cu soluţii de cloramină, sticla cu ulei de vaselină, sticla cu alcool
medicinal, tava.
Se pregătesc materialele necesare, se verifică integritatea termometrului şi
funcţionalitatea lui, se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă.
Se anunţă bolnavul, se aşează în decubit dorsal, confortabil, cu capul pe
pernă, se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila.
Termometrul se tine ca un creion, se aşează cu rezervorul de mercur în
centrul
timp de axilei, apoi apoi
10 minute, se apropie braţul
se scoate din bolnavei de torace.
axila bolnavului Seaşează
şi se menţine
pe termometrul,
tăviţa renală.
Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia.
După citirea temperaturii, termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă.
Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură, cu culoare albastră.
MĂSURAREA RESPIRAŢIEI
Materiale necesare: foaia de temperatură, ceas şi stilou cu cerneală de
culoare verde.
Se pregătesc materialele necesare, se aşează bolnavul în decubit dorsal.
Nu se va anunţa bolnavul; se preferă perioada de somn.
Se numără frecvenţa mişcării respiratorii, prin palpare. Se aşează mâna uşor,
cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut.
MĂSURAREA PULSULUI
Materiale
şi stilou necesare:
cu cerneală foaiaroşie.
de culoare de temperatură, ceas cu secundar sau cronometru
Se anunţă bolnavul şi se va explica modul de măsurare.
Bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute,
cu braţul sprijinit, pentru relaxarea muşchilor antebraţului.
Se reperează şanţul radial, pe extremitatea distală a antebraţului, în
continuarea policelui.
Se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se
îmbrăţişează antebraţul la acest nivel. Cu vârful degetelor se execută o uşoară
presiune asupra peretelui arterial şi se percep zvâcnirile pulsului. Se numără
zvâcnirile percepute, urmărind secundarul unui cronometru, timp de un minut.
MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Materiale necesare: tava de instrumente medicale, tensiometru cu mercur,

stetoscop biauricular, pix cu pastă de culoare albastră, foaie de temperatură,
tamponSedecontrolează
vată cu alcool.
starea de funcţionalitate a instrumentelor, se anunţă bolnavul
şi i se aplică măsurile necesare pentru o măsurare corectă: 15 minute repaus
înainte de măsurare, efectuarea măsurătorii se face după cel puţin trei ore de la
masă. Se aplică strâns manşeta pe braţul bolnavului, sprijinit în extensie.
Cu mâna stângă, se aplică membrana stetoscopului pe artera humerală, sub
marginea inferioară a manşetei, iar olivele se aşează în urechi, manometrul se
aşează pe noptiera bolnavului, într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav.
Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică, cu para de cauciuc
până la dispariţia zgomotelor pulsatile.
Privind manometrul, se decomprimă progresiv aerul din manşetă, cu
ajutorul ventilului, până se aude zgomotul pulsului, până la dispariţia ultimei
unde pulsatile. Se îndepărtează manşeta de pe braţul bolnavului şi se notează
valoarea tensiunii arteriale în foaia de temperatură.
PERFUZIA INTRAVENOASĂ
Reprezintă introducerea, pe cale parenterală, picătură cu picătură, a soluţiei

medicamentoase,
organismului. pentru reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică şi volemică a
Materiale necesare: dezinfectante - alcool iodat, perfuzor ambalat de unică
întrebuinţare, seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului,
valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor) şi soluţiile de perfuzat.
Asistenta îmbracă mânuşi pentru evitarea contaminării cu sânge, pregăteşte
soluţia de perfuzat, montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin
tuburi pentru îndepărtarea aerului. Alege vena, aplică garoul, curăţă locul cu
alcool, de la centru în afară, introduce acul în venă, scoate garoul şi aşează
tuburile, deschide prestubul, fixează rata de flux 60 picături/minut.
La sfârşitul perfuziei, se execută o presiune
pacientulasupra
venei, cu un tampon, şi
se retrage acul în direcţia vasului, se aşează comod.
INSTILAŢIA
Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o

mucoasă sau un organ cavitar.
Materiale necesare: pipetă, tampoane, comprese sterile, material de
protecţie - prosop;
Pacientul se soluţie medicamentoasă
informează, este instruit- cum
tăviţăsărenală.
se comporte în timpul şi după
instalaţie. Se aşează în decubit dorsal, sau po ziţie şezând, cu capul în
extensie.
Asistenta se spală pe mâini, aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă, pune

în evidenţă cavitatea conjunctivală - prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare, cu
policele mâinii stângi. Instilează numărul de picături recomandate de medic, se
şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie.
BIBLIOGRAFIE
1. Vasile CRISTINA - Curs de oftalmologie, Universitatea Transilvania,

Braşov, 1996
2. Daniela CHISELIŢĂ - Oftalmologie generală, Editura Dosoftei,
Iaşi, 1997
3. Marieta DUMITRACHE - Oftalmologie, Editura Naţional, 1998
4.1oan HAULICĂ - Fiziologie umană, Editura Medicală, 1997
5.OLTEANU M. - Tratat de oftalmologie
6. IFRIM M, - Compendiu de anatomie

NICULESCU GH.
7. Lyndajual CARPENTTO - Nursing care plâns and documentation, Editura

Lippincot, 1991
8. Valentin STROESCU - Agenda Medicală

Ingrijirea Bolnavului Cu Cataracta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Bolnavului Cu Cataracta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/17/2018 75358779IngrijireaBolnavuluiCuCataracta-slidepdf.

PROMOŢIA 2002 - 2005

PROMOŢIA 2002 - 2005

o NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

o NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

contact fibrele nervului optic. Corpii geniculaţi laterali au structura

Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei, care

VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE

INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. Nucleul

FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI

şi a culorilor, cristalinul având rol de a concentra energia luminoasă asupra acestor

somatice (sindromul lui Marfan, sindromul lui Marchesani, homocistinuria,

2. nucelară (opacifîerile încep în nucleu).

2. Cataracta nucleară (25% din cazuri). Evoluţia sa este mai lentă.

oftalmoscopic cu iod, se vede un văl negru care tapetează capsula posterioară. La

ETIOPATOLOGIA CATARACTEI SENILE. Există numeroase teorii,

care, dacă este crescută, trebuie normalizată în prealabil. Condiţia ca operaţia să

b) cataracta prin hipoglicemie: se caracterizează prin opacităţi lamelare,

b. cataracte miopigenă. în miopie de grad mare, poate apărea cataracta

d. cataracta cu pseudoexfoliere capsulară, boala degenerativă de

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CATARACTEI

leagă de numele oftalmologului francez Jaques Daniel. In 1752, acesta

CRISTALINUL ARTIFICIAL CU IMPLANTARE

Ideea de a se înlocui cristalinul cu o lentilă de sticlă provine de la

NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE

Nitratul de argint, soluţie de 1%, în conjunctivele acute. Nu se aplică

Aşteptări de la spitalizarea actuală

În prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuieşte în Brăila pe strada

EXAMEN CLINIC LOCAL

B. Examenul funcţional al ochiului

Mobilitate oculară normală.O.D. = 6/5,5 g

Analiza Rezultat V.N. Implicaţii nu rs irig

Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nursmo;

Dx. II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.

> Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;

caracteristicile durerii, intensitatea;

Evaluare: - Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în

Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii.

> Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.

ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea

Dx. IV : Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

Dx. V : Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii

Evaluare: Pacientul posedă cunoştinţe despre boală şi intervenţia

ZIUA A II-A PREOPERATOR

Dx. I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice, datorită deficitului vizual,

Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării.

Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării.

> Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la

> Administrez după prescripţie Ederen şi Romergan, l tb. seara şi

Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg, P =

Dx. II: Anxietatea datorită ameninţării conceptului de sine rezultând frică

Scop : Anxietatea în limite tratabile, evidenţiată prin capacitate de a se

Dx. III: Dificultate de a-şi desfăşura activităţile recreative datorită alterării

Obiectiv : Bolnavul să primească informaţiile din mass-media care îl

> Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite,

Evaluare : Pacientul afirmă că este gata psihic şi acceptă operaţia şi

Dx. IV : Insuficienta cunoaştere despre pregătirea preoperatorie datorită

Obiectiv : Bolnavul să fie capabil să înţeleagă şi să reproducă în legătura cu

> Am informat pacientul că azi este ziua de pregătire pentru intervenţia

Evaluare : Pacientul cunoaşte toate informaţiile despre pregătirea

ZIUA A III -A INTRAOPERATOR