Lucrare Stagiu Practica;

Oftalmologie

Elev: xx
Scoala Postliceala Feg Brasov
Specializarea:Radiologie
AMR 1B
 -CUPRINS-

CAPITOLUL 1:
1.1Anatomia Ochiului.
1.2Fiziologia Ochiului.
CAPITOLUL 2:Afectiunea: Cataracta .
2.1 Definitie Cataractei.
2.2 Clasificare Cataractei.
2.3 Investigatii Cataractei.
2.4 Tratament Cataractei.
CAPITOLUL 3: Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu
Cataracta si Glaucom.
3.1.1 Rolul Propriu al asistentului.
3.1.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare.
3.1.3 Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului.
3.1.4 Pregatirea preparatorie si ingrijirea postoperatorie.
3.1.5 Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului.
3.1.6 Rolul asistentului in educatia sanitara a pacientilor.
3.2 ROLUL DELEGAT
3.2.1 Rolul Asitentului Medical in examinarea paraclinica
3.2.2 Rolul Aistentului Medical in administrarea medicamentelor
3.3 Descrierea A doua tehnici:
3.3.1 Opreatie Cataracta
3.3.2 Operatie Glaucom
Capitolul 4
Studiu de caz
CAZ nr 1 Cataracta Presenila
CAZ nr 2 Glaucom Acut si Compensat
Bibliografie

Capitolul 1

1.1Anatomia
1.2 Fiziologia

1.1 Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a

detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină,
capabil să le transforme în impulsuri nervoase. Ochii simpli nu fac altceva
decât să detecteze obiectele din jur care sunt luminate sau obscure.Ochiul nu
detecteaza doar lumina ci si culoarea si miscarea vietatilor din jur. Iar durerile
de cap pot fi uneori si de la ochi fiindca acestea se trag de la mult citit de
carte sau de la multa lumina ( calculator telefon s.a. )
Ochii compuși se găsesc la artropode (insecte și animale similare) și
sunt formați din mai mulți ochi simpli care permit formarea unei vederi
panoramice în mozaic.
La majoritatea vertebratelor și câteva moluște, ochiul funcționează prin
proiectarea imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un
semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o formă
sferică, este umplut de o substanță transparentă, gelationoasă numită umoare
vitroasă, are o lentilă de focalizare numită cristalin și, adeseori, un mușchi
numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră.
Lumina pătrunde prin partea din față a ochiului printr-
o membrană transparentă numită cornee, înconjurată de o zonă numită albul
ochiului sau sclerotică. În spatele corneei se găsește irisul, un disc colorat
(acesta are un caracter unic pentru fiecare individ). Între cornee și iris există
un lichid numit umoare apoasă. Irisul este perforat în centru de un orificiu de
culoare neagră, denumit pupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci
când lumina este foarte puternică, pupila se contractă (și prin urmare, se
micșorează); iar în caz contrar, atunci când este întuneric, pupila se mărește.
În continuare, lumina traversează cristalinul, acesta având funcția de lentilă
biconvexă, apoi umoarea sticloasă, în final imaginea fiind proiectată pe o
membrană numită retină. Pleoapele și genele au rolul de protecție a ochilor. O
membrană subțire transparentă, denumită conjunctivă, căptușește interiorul
pleoapelor și o parte din sclerotică.
Conform unor cercetări, se presupune că toate persoanele cu ochi albaștri se
trag dintr-un strămoș comun, care a suferit o mutație genetică în gena HERC2
 1.2
Din punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ
deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale
corpurilor în senzaţii vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al
opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii
transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau vitroasă).

CUM FUNCŢIONEAZĂ OCHII

Razele solare intra în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-
un strat transparent numit cornee şi printr-o lentilă numita cristalin. Ochii
noştri transformă lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de
către creier. Partea din faţă a ochiului este o lentilă convexă convergentă. Ea
focalizează razele de lumină, astfel încât formează o imagine pe un strat în
partea din spate a ochiului, numită retină. Imaginea formată este întoarsă, dar
creierul nostru corectează lucrul acesta astfel încât vedem lucrurile drepte.

VEDEREA CLARĂ
Când lumina vine de la un obiect şi intră în ochi, razele sunt reftactate
de către cornee şi cristalin. Punctul în care se întâlnesc razele se numeşte
focar. Dacă se focalizeză pe retină, tot ce se vede este clar şi neted. Cristalinul
îşi schimbă forma când ne uităm la un obiect de la diferite distanţe. Astfel,
razele sunt reflectate şi imaginea este în continuare în focar.
 MIOPII nu pot vedea bine obiectele de la distanţă. Ei au globuri
oculare cu diametru mare şi cristalinul refractă prea mult, astfel ele se
focalizează în faţa retinei.

HIPERMETROPII nu pot vedea bine obiectele apropriate. Asta se

întâmplă deoaree au globuri oculare cu diametru mic şi imaginea apucă să
atingă retina înainte de a fi focalizată.

Miopia poate fi corectată prin folosirea de ochelari sau lentile de

contact cu lentile concave. Hipermetropi au nevoie de lentile convexe
Capitolul 2
2.1 Definite
2.2 Clasificare
2.3 Investigatii
2.4 Tratament

2.1
Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin
opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. Această opacifiere este
responsabilă de o scădere progresivă a vederii, la început însoțită de o jenă
la lumină (fotofobie). Scăderea vederii poate fi rapidă (câteva săptămâni)
dacă e din cauza unui traumatism.

2.2
Se clasifică în mai multe categorii:

 congenitală — este consecința unui proces patologic intrauterin. Are

diferite forme: zonală, capsulară anterioară, capsulară posterioară și
nucleară, dar nu progresează. Se poate trata prin secționarea unei porțiuni
a irisului și a capsulei cristaliniene.
 senilă — apare în urma tulburării nutriției cristalinului la unele persoane
trecute de vârsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se
caracterizează prin schimbarea treptată a culorii pupilei în alb-cenușiu,
scăderea progresivă a vederii și, uneori, prin dublarea sau deformarea
imaginii. Poate fi evitată prin extragerea cristalinului și înlocuirea lui cu
o lentilă biconvexă de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor.
 traumatică — reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin
lovituri.
 complicată — este consecința unor boli intraoculare
(iridociclită, glaucom ș.a.).
 radiativă — este rezultatul expunerii la radiații ionizante (neutroni, raze
Roentgen).

2.3

Biometria oculara este o investigatie ce are ca scop masurarea lungimii

globului ocular. Aceasta permite calculul, prin prelucrarea informatiilor de
catre un aparat, dioptriilor unui cristalin artificial necesar in cazul operatiei de
cataracta.
Biometria poate fi prin imersie, utilizand o sonda cu ultrasunete, sau non-
contact prin tehnica interferometriei precum si noua tehnologie RCR.
 2.4

Singurul tratament eficient care poate fi aplicat in cataracta este

interventia chirurgicala. Aceasta consta in extragerea continutului opac al
cristalinului natural cu ajutorul unei sonde fine cu ultrasunete.

Se pastreaza doar sacul cristalinului in care se introduce un implant

artificial care va suplini functia cristalinului natural. Interventia este inalt
tehnologizata, desfasurandu-se pe o incizie de aproximativ 2 mm care nu mai
necesita sutura.

Recuperarea vizuala se constata de obicei chiar de a doua zi postoperator,

dar vindecarea completa a ochiului se obtine cam la o luna dupa operatie. In
acest timp pacientul va face un tratament local cu picaturi (antibiotice si
antiinflamatorii), va pastra o igiena riguroasa a zonei oculare si va evita orice
fel de presiune pe ochiul operat.

Nu exista un moment anume optim pentru operatia de cataracta. In general

se indica operatia atunci cand scaderea vederii incepe sa deranjeze in
activitatea zilnica a persoanei respective.

Este de preferat sa nu se astepte pana in ultimele faze de evolutie a

cataractei pentru ca in aceste faze cristalinul este mai dur si mai greu de
extras prin tehnica mentionata, cu un traumatism mai mare pentru tesuturile
oculare si cu riscul unor complicatii intraoperatorii mai mare.

Capitolul 3

3.1 Rolul Propriu

3.1.1 Aigurarea Conditiilor de spitalizare
3.1.2 Rolul Aistentului Medical in examinarea
clinica a pacientului
3.1.3 Supravegherea pacientului
3.1.4 Pregatirea preoperatorie si ingrijirea
postoperatorie
3.1.5 Rolul asistentului medical in alimentatia
pacientului
3.1.6 Rolul asistentului medical in educatia
sanitara a pacientilor
3.1
- suplinire a dependenţei, adică ceea ce nu poate face persoana şi de a
încerca să înlocuiască necesitatea în aşa fel încât persoana să-şi poată
satisface cerinţele mai uşor;
- să se ocupe de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale care afectează
sănătatea, boala şi moartea; de aceea nursingul foloseşte cunoştinţe şi
tehnici de ştiinţe fizice, sociale, medicale, biologice şi de umanitate
( arta şi ştiinţa); personalul nursing lucrează ca partener alături de
lucrători de alte profesiuni sau ocupaţii, ce participă la asigurarea
sănătăţii.

Rolul profesional al asistentului medical îi oferă abilitatea de a

comunica eficient cu pacientul şi cu familia acestuia, de a fi un bun
educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor dar şi
mediator, găsind modul cel mai corespunzător de îngrijire de care pacientul
are nevoie.

3.1.1

Scopul spitalizării bolnavului e vindecarea. Se creează condiții pentru

creșterea forței de apărare și regenerare a organismului. Funcțiile
organismului sunt controlate și dirijate de scoarța cerebrală. Pacientul este
scos din mediul său și cu ocazia internării pot apărea efecte negative asupra
sistemului nervos legate de spitalizare, de preocuparea pentru boală și
investigații. Protejarea bolnavului se va face prin:
- ambient:
cu saloane luminoase albe;
spații verzi exterioare;
coridoare luminoase, curate;
mobilier adecvat.
- foile de observație și temperatură nu vor fi ținute în saloane.
- se va încerca izolarea fonică a saloanelor. –
control de securitate și liniște:
pentru personalul administrativ și vizitatori.
- pansarea rănilor și acoperirea ulcerațiilor e obligatorie.
 se vor folosi dezinfectante fără miros greu, înțepător. - îndepărtarea
imediată a ploștilor, puroiului, pansamentelor din salon:
- aerisirea salonului.
- utilizarea anesteziei locale  asistenta ajută în caz de puncție
pleurală, paracenteză.
- odihna pacienților: program de odihnă, utilizarea unui fotoliu pentru
cazuri grave.

3.1.3

In ingrijirea bolnavului, asistentul medical este obligat sa il supravegheze

pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia
comunicand medicului tot ce a observat la bolnav in cursul zile/noptii.

Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi valorificate

corect de medic. De aceea asistentul medical trebuie sa stea cat mai mult timp
in patul bolnavului si sa urmareasca: - comportamentul bolnavului (faciesul,
starea psihica, reactivitatea generala, somnul);

- functiile vitale si vegetative ale organismului;

- aparitia unor manifestari patologice;

Urmarind comportamentul bolnavului, asistenta medicala culege

informatiile in mod stiintific si obiectiv, care redau fidel tabloul patologic
aparut. Notarea incorecta fara pricepere si cunostinte obiective a modificarilor
impiedica asigurarea unor ingrijiri de calitate, bolnavului.

Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului, prin

masurarea functiilor vitale si vegetative se noteaza grafic in foaia de
temperatura care este o componenta a foii de observatie a bolnavului.

Foaia de temperatura este documentul medical, stiintific si medico-judiciar.

Ea se completeaza de catre asistenta medicala, exact, clar si ordonat pentru a
reflecta corect starea  bolnavului.

Foaia de observatie clinica cuprinde datele personale ale bolnavului si cele

principale legate de internarea acestuia, foaia de temperatura, anexa acesteia.
Partea principala a foii de temperatura cuprinde un sistem de coordonate in
care se noteaza grafic valori obtinute prin urmarirea functiilor vitale:
circulatia (T.A.), respiratia, termoreglarea (temperatura), diureza.

3.1.4

Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si paraclinic,

pregatirea psihica, ingrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala si
vegetativa, precum si observarea schimbarii in starea bolnavului si regimul
dietetic preoperator.

A.   Examenul clinic

Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar si

pune in evidenta starea fiziologica a bolnavului dand totodata posibilitatea
depistarii unor deficiente ale organismului si ale unor boli insotitoare.
El estecompletat de examinari paraclinice.

B.   Pregatirea psihica

Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul,

eventualele mutilari si i se cere consimtamantul.

- Se fixeaza data aproximativa a interventiei.

- Bolnavul este incanjurat cu solicitudine si atentie.
- Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.
- Balnavului i se creaza a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu
ambiant placut.
- I se asigura legatura cu apartinatorii.

C.   Ingrijiri igienice

Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa

faca baie sau dus, urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea
unghiilor.
Asanarea focarului de infectie. Se efectueaza controlul stomatalogic la
invitatia medicului si daca este cazul, se efectueaza control stomatabogic.

D.   Urmarirea functiilor vitale

masurarea si notarea temperaturii;

masurarea si notarea pulsului;

observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);

masurarea si notarea T.A.;

observarea diurezei;

observarea scaunului.

2.Pregatirea din preziua operatiei

A. Pregatirea generala

- asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;

- la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;
- asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;
- evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);

B. Pregatirea locala

- se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija,

evitandu-se sa se produca mici taieturi (poarta de intrare pentru
infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei);
- se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu
grija sa nu se scurga eter pe regiunea perianala);
- se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);
- se acopera campul operator la indicatia medicului.

Ingrijirile postoperatorii sunt:

Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la

vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru
restabilirea functiilor organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si
prevenirea complicatiilor. Balnavul operat sub anestezie generala, trebuie
supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de deglutitie, tuse,
faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in
orele care urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa
revenirea acestor reflexe.

3.1.5

Regimul dietetic  al pacientului trebuie astfel alcatuit incat sa satisfaca

atat necesitatile cantitative cat si pe acela calitative ale organismului, iar in
acelasi timp sa aduca o contributie la tratarea pacientului, prin alimentele
ingerate..
In colecistita se va institui un regim dietetic alcatuit pe un criteriu
calitaiv ce murmareste punerea in repaus si crutarea colecistului. Regimul
dietetic trebuie sa se adapteze la stadiul evolutiv al bolii.
In perioada acuta si in cursul acceselor febrile se va prefera un regim
dieteic hidric: apa cu lingurita, ceai amar, completata cu alimentatie
parenterala, in cantitati si compozitie
indicate de medic.
Dupa 3-4 zile, in functie de evolutia bolii se poate trece la un regim
hidric zaharat: ceai dulce, limonada, suc de fructe, zeama de compot. Apoi se
trece la supe de zarzavat strecurat, iaurt, iar mai tarziu piureuri de legume,
cartofi, paste fainoase, orez, gris, piscoturi. Va fi redusa cantitatea de grasimi,
iar alimentele nu se vor cosuma prea reci. Se recomanda ca mesele principale
sa se incheie cu o infuzie calda de musetel. Mesele vor fi reduse cantitativ dar
vor fi dese.
Bolnavul nu are voie sa consume oua, dulciuri, cacao, ciocolata, salam,
peste, icre, ciuperci, legume uscate, smantana, creme, sosuri, condimente
iritante, cafea, alcool, nuci, alune.

3.1.6

Pe lângă rolul terapeutic pe care îl are asistenta medicală în îngrijirea

pacienţilor cu ciroză hepatică,, aceasta are şi un rol important în profilaxia
afecţiunii, în educaţia sanitară a pacientilor. Pentru aceasta, asistenta trebuie
să aibă cunoştinţe despre boală, despre tratamentul ei, dar şi despre pacient, în
ceea ce priveşte obiceiurile lui, mediul în care locuieşte şi, de asemenea, pe
parcursul spitalizării pacientul trebuie urmărit în vederea observării
deprinderilor de igienă sau de alimentaţie.
Pentru a preveni boala, asistenta medicală trebuie să le explice
pacienţilor că este important să se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul
excesiv de alcool în cazul pacienţilor cu ciroză etanolică.
Este foarte important ca asistenta medicală să le explice pacientilor că
trebuie să se prezinte la medic, fie şi pentru un control de rutină.
 De asemenea, asistenta medicală duce muncă de educaţie sanitară şi
pacienţilor spitalizaţi, încurajându-i să semnaleze modificări în starea lor de
sănătate, educându-i să aibă o igienă personală riguroasă pentru a preveni
apariţia complicaţiilor.
La externare, asistenta trebuie să se asigure că pacienţii beneficiază de
toate recomandările necesare vindecării. Aceste recomandări nu ţin doar de
regimul alimentare strict, impus de medic, ci şi de urmarea cu atenţie a
tratamentului prescris la domiciliu, prezentarea la control medical periodic.
În educaţia sanitară pe care asistenta medicală o realizează înspre
pacienţi, este necesară o atitudine convingătoare, amabilă, care să arate că
este interesată de ceea ce se va întâmpla în continuare cu pacientul. Aceste
atitudini încurajează pacientul să se intereseze şi mai mult despre evoluţia să,
despre procedurile la care a fost supus şi ce trebuie să facă în continuare
pentru a se vindeca în totalitate.

3.2.1 Rolul Asitentului Medical in examinarea

paraclinica

Asistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de

medic şi se va îngriji să i se facă pacientului toate investigaţiile necesare şi să
introducă în foaia de observaţie a acestuia buletinele obţinute prin examenele
efectuate.
Este indicat ca aceasta să cunoască rezultatele primite de la laborator şi
să ştie să le interpreteze mai mult sau mai puţin complet.
Examenele paraclinice completează examenul clinic.
Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul şi
corectitudinea cu care asistentele medicale au făcut recoltarea produselor
biologice şi patologice sau au pregătit pacientul pentru investigaţie.
Toate aceste tehnici trebuie bine stăpânite de către asistenta medicală
deoarece de corectitudinea realizării lor depind rezultatele corecte ale acestor
investigaţii.
Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu ciroză hepatică sânge
pentru determinarea:
- hemoleucogramei: hemograma arată un număr mare de hematii şi
un hematocrit crescut. Aceasta se datorează hemoconcentraţiei prin
pierderea de plasmă, care iese din circulaţie în lumenul intestinal şi
 în cavitatea peritoneală. Poate apărea leucocitoza în cazul în care
ocluzia intestinală se complică cu o peritonită;
- V.S.H: pentru depistarea unor eventuale infecţii care se pot produce
în cazul în care lichidele intestinale se varsă în cavitatea peritoneală
şi, în combinaţie cu flora anală care devine hiperactivă, devin
hipertoxice şi infectate;
- proteinelor sangvine:
Asistenta medicală va trebui să îi explice pacientului scopul recoltării
acestor probe de sânge, va trebui să manifeste discreţie în comunicarea
anumitor rezultate nefavorabile care ar putea altera starea psihică a
pacientului, va trebui să asigure pacientul că nu există pericol în tehnica
propriu-zisă a recoltării.
De asemenea, pacientul necesită şi o pregătire fizică: se anunţă să nu
mănânce în dimineaţa recoltării şi să păstreze repaus fizic.
Examenul sumar de urină se va face pentru a da informaţii asupra stării de
funcţionare a rinichilor. În acest caz, asistenta medicală va trebui să anunţe
pacientul asupra necesităţii examenului, cum să utilizeze numai recipientul
gol şi curat.
Apoi, se va asigura că patul este protejat cu muşama şi aleză în cazul în
care pacientul nu se poate deplasa, se va face toaleta organelor genitale
externe.

3.2.2 Rolul Aistentului Medical in administrarea

medicamentelor

Să cunoască şi să controleze:
- Medicamentul prescris pe pacient.
- Doza corectă de administrare.
- Timpii de execuţie.
- Acţiunea farmaceutică a medicamentelor.
- Frecvenţa de administrare şi intervalul dintre doze.
- Efectul ce trebuie obţinut.
- Contraindicaţiile şi efectele secundare.
- Interacţiunile dintre medicamente.

Să verifice şi să identifice:
- Calitatea medicamentelor.
- Integritatea medicamentelor.
- Culoarea medicamentelor.
- Decolorarea sau supracolorarea.
 - Sedimentarea, precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţii.
- Lichefierea medicamentelor solide.
- Opalescenţa soluţiilor.

Să respecte:
- Calea de administrare prescrisă.
- Dozajul prescris, orarul de administrare şi somnul bolnavului.
- Incompatibilitatea medicamentelor.
- Administrarea rapidă a medicamentelor deschise.
- Ordinea de administrare a medicamentelor
- (tablete, soluţii, picături,injecţii, supozitoare, ovule vaginale).

Să informeze şi să anunţe:
- Pacientul privind medicamentul prescris, calea de administrare,
cantitatea,efectul scontat, eventualele reacţii secundare.
- Medicul asupra efectelor secundare şi eventualelor greşeli de
administrare amedicamentelor.

Condiţii de administrare:
- Igienă. Dezinfecţie. Asepsie. Sterilizare.
- Menţinerea măsurilor de supraveghere şi control a infecţiilor
nosocomialesau intraspitaliceşti

Modul de administrare al medicamentelor este prescris de medic

ţinând cont deurmătoarele considerente

- Starea generală şi toleranţa individuală a pacientului.

- Particularităţi anatomice şi fiziologice ale pacientului.
- Capacitatea de absorbţie şi timpul acesteia.
- Efectul asupra căii de administrare (mucoase, tegumentare).
- Interacţiunea dintre combinaţiile de medicamente administrare.
- Scopul urmărit şi evoluţia bolii pacientului.

Reguli generale de administrare a medicamentelor:

1. Respectarea medicamentului prescris.

2. Identificarea medicamentelor de administrat – asistenta trebuie să

cunoască forma de prezentare, culoarea, mirosul.
3. Verificarea calităţilor (valabilitate, ambalaj, înscrisuri, aspect, miros,
culoare şi integritate.
4. Respectarea căilor de administrare a medicamentelor
5. Soluţiile uleioase  se  administrează strict intramuscular 
6. soluţiile hipertone se administrează strict intravenos.
7. Respectarea orarului de administrare şi a ritmului prescris de medic –
unele medicamente se administrează înainte de masă – pansamentul
 gastric, altele se
administrează în timpul mesei – fermenţii digestivi, altele după masă – 
antiemetizante.
8. Respectarea dozei de administrare.
9. Respectareasomnului bolnavului (excepţie fac antibioticele etc.)
10.Servirea bolnavului cudoza unică de medicament.
11.Respectarea succesiunii în administrareamedicamentelor:tablete,
capsule,,soluţii, picături, injecţii, ovule, supozitoare.
12.Lămurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise (asistenta
trebuie să cunoască indicaţii, contraindicaţii, incompatibilităţi, efecte
secundare).
13.Anunţarea imediată a greşelilor de administrare a medicamentelor.
14.Administrarea imediată a medicamentului desfăcut sau deschis.

3.3
3.3.1 Operatia de cataracta:

Intervenția chirurgicală este singura metodă folosită în mod curent

pentru a trata simptomele cauzate de cataractă. Aceasta constă în îndepărtarea
cristalinului (lentila naturală a globului ocular), deteriorat de cataractă.
Operația de cataractă este astăzi o operație scurtă, de rutină, care poate
fi terminată în 5 – 10 minute. Noile tehnici au făcut ca operația să fie foarte
sigură și de succes.
Riscurile și complicațile acesteia sunt rare. Cea mai gravă problemă,
este faptul că, afectând în general persoanele în vârstă, cataracta coexistă cu
alte afecțiuni. Medicii oftalmologi chirurgi pot descoperi că pacienții mai au
degeneresecență maculară. Dacă tipul de degenerescență împiedică pacientul
să vadă, intervenția chirurgicală ar putea fi o dezamăgire. Deși cataracta este
îndepărtată cu succes, pacientul nu va putea să vadă prea bine.
După operație, pacientul pleacă acasă urmând să stea cu pansament la
ochiul cu implant până ziua următoare când se prezintă la controlul
postoperator. Există un tratament postoperator care durează între trei și șase
săptămâni, tratament de întreținere și prevenție.
Tratamentul postoperator constă în general în coliruri și durează de
obicei patru săptămâni.
Pentru a instila colirurile, pacientul se spală pe mâini, trage ușor de
pleoapa inferioară în jos și picură 1-2 picături în sacul conjunctival. Se va lăsa
câteva minute până la aplicarea unui alt colir astfel că acestea să nu se elimine
unul pe altul. Neadministrarea tratamentelor postoperatorii corect sau
suficient poate duce la afectarea permanentă a acuității vizuale.
Postoperator, pacientul poate citi, scrie, privi la televizor, găti, în
general poate face activitățile uzuale care nu sunt afectate. Dacă acuitatea
vizuală e bună poate conduce mașina. În primele săptămâni trebuie să evite
eforturi fizice importante. Poate să se spele pe fața și poate face duș încă din
prima zi postoperator, închizând ochiul operat. Poate dormi în orice poziție
dorește, excepție făcând prima noapte după intervenție, când pacientul nu
trebuie să doarmă pe partea cu ochiul operat.

3.3.2 Operatia de Glaucom:

Interventia chirurgicala a glaucomului NU vindeca boala ci are ca scop
oprirea evolutiei ei. Rolul operatiei este de a reduce tensiunea intraoculara,
acelasi efect ca si cel al tratamentului medicamentos, dar mult mai puternic si
sustinut in timp. Prin operatie, se  creeaza o cale artificiala (un orificiu) de
eliminare a fluidului in exces din ochi. Aceasta cale artificiala se realizeaza cu
bisturiul chirurgical si, in functie de decizia medicului dumneavoastra, poate
sa presupuna si implantarea unui dispozitiv de drenaj (Shunt). Aceasta cale
artificiala functioneaza ca o valva, iar functia valvei este influentata de un
numar variabil de fire chirurgicale aplicate de chirurg, de la caz la caz.
In urma operatiei, NU NUMAI CA NU SE OBTINE O CRESTERE A
VEDERII, ba chiar, cel putin pentru inceput (1-2 saptamani), avem O
SCADERE TEMPORARA A EI, datorata reducerii bruste a tensiunii oculare
si posibilei sangerari sau/si inflamatii postoperatorii. Astfel, dupa operatie,
mai toti pacientii simt o SCADERE a vederii care poate fi mai pronuntata la
cei cu glaucom foarte avansat si cu tensiuni oculare foarte mari (peste 30
mmHg).

Capitolul 4-
Sudiu de caz

DIAGNOSTIC: Cataracta Presenila

Caz nr 1

Date despre bolnav

Bolnavul se numeşte S. A. este în vârsta de 63 de ani.
S-a născut pe data de 09.02.1942, este de naţionalitate român şi de
religie creştin-ortodox.
Are grupa sanguină AII, Rh negativ, înălţimea l,70m, 53 Kg, cu
temperament flegmatic.
In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.

Istoricul îngrijirilor
Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de
toate bolile copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
- apendicectomie -1956;

Aşteptări de la spitalizarea actuală

S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă si în
1990. Acuză scăderea acuritatii vizuale. Diagnosticul de certitudine a
fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie:
CATARACTĂ PRESENILĂ.
Alimentaţia
Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor.
Nu consumă cafea şi nici ţigări, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Adoră peştele,
fructele şi friptura. Nu are probleme cu eliminările, are scaun normal şi
diureză normală. Afirmă că nu este alergic la polen, praf, produse
alimentare şi nici la medicamente.
Medicatie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen,
Algocalmin, Viplex şi următoarele Ampicilina şi Xilină 1%.

Istoric socio-cultural

În prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuieşte în Brăila pe strada

Sebeşului, nr. 64. Este căsătorit, are trei copii - două fete şi un băiat - şi trei
nepoţi. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie.
Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina, îi place să citească
ziarul şi să asculte emisiunile radio.
Obişnuinţe de viaţă
Are un regim de viaţă raţional, doarme 7-8 ore pe noapte - nu are nevoie de
sedative pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize, tratament şi îngrijire ce
i se vor acorda.

PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Bolnavul: S. A.
Vârsta: 63 ani
Diagnostic: Cataractă presenilă

ZIUA I - PREOPERATOR
I: Frica datorită intervenţiei chirurgicale şi frica de eşecul posibil de
recăpătare a vederii, manifestată prin nelinişte şi teamă.
Scop : înlăturarea fricii evidenţiate prin incapacitatea de a se relaxa şi odihni
pe perioada spitalizării.
Obiectiv: Exprimă frica şi îngrijorările în ceea ce priveşte intervenţia
chirurgicală.
INTERVENŢII :
Apreciez nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a fricii şi motivele;
Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, tensionarea
corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, palpitaţii;
Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
sentimentele şi temerile, încurajez exprimarea lor şi ascult cu atenţie.
Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să identifice
sursele de anxietate.
Asigur pacientul că i se vor administra antialgice după intervenţie şi i
se va trata pentru a preveni complicaţiile şi convalescenţa prelungită;
Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere şi
modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de sine al
pacientului.

Evaluare : Pacientul manifestă încredere în cadrele medicale şi aşteaptă

încrezător reuşita intervenţiei chirurgicale.
II: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.
Obiective Calmarea durerii la nevoie.
Pregătirea adecvată preoperatorie: analiză - recoltare Asigurarea securităţii
pacientului pe toată perioada spitalizării

INTERVENŢII :
 Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;
Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi cer să descrie
caracteristicile durerii, intensitatea;
Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, T, R şi le notez în
F.O.;
Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc la laborator;
Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă
cu privire la prognosticul bolii, la intervenţia chirurgicală;
Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu termenii
medicali despre boală si tratament;
Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi confortul
pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara, IM;
Explic pacientului efectele tratamentului, în special necesitatea
administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor.
Evaluare:
- Pacientul afirmă încredere în cadrele medicale şi în tratamentul
administrat;
- Durerea este ameliorată;
- Funcţii vitale în limite normale.

III: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii, manifestată prin

sentiment de neputinţă.
Scop : Pacientul să accepte pierderea temporară a vederii.
Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de
incompetenţă.

INTERVENŢII :
Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.
Informez pacientul corect despre prognosticul bolii, tratament şi schimbările
necesare în stilul de viată
ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în
sine.
Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este
necesar; obişnuit că până la vindecare este dependent de alţii.
Evaluare : pacientul îşi acceptă rolul său dependent de alţii
ZIUA A II-A PREOPERATOR
I: Potenţial de atingere a integrităţii fizice, datorită deficitului vizual,
manifestată prin risc de complicaţie.
Scop : Promovarea securităţii şi confortului pe perioada spitalizării.
Obiective : Asigurarea confortului pe perioada spitalizării. Pregătirea
preoperatorie adecvată.

INTERVENŢII :
Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, R, T;
Administrez două fiole Algocalmin: l fiolă dimineaţa şi l fiolă seara la
nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui;
Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea analgezicului;
Inainte de intervenţia chirurgicală;

Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.

Evaluare : Funcţii vitale în limite normale: TA = 140/70 mmHg, P
= 78 b/min., R = 18 r/mia, Td=36,7°C, Ts = 36,9°C

ZIUA A III -A INTRAOPERATOR

I: Anxietate datorită intervenţiei chirurgicale, manifestată prin teamă şi frică.

Scop : Reducerea anxietăţii la un nivel tolerabil.
Obiectiv : Bolnavul să înţeleagă necesitatea intervenţiei chirurgicale şi să
manifeste încredere în asistentul medical în timpul actului operator.

INTERVENŢII :
În timpul pregătirilor de îngrijire, smulg şi accept expresia de frică şi
teamă a pacientului. Ajut pacientul să identifice problemele cu prioritate;
Încurajez verbalizarea simtămintelor. Anticipez simţăminte de refuz,negare,
depresie, supărare;
Ofer măsuri realiste, raportate la condiţia pacientului;
Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea ochiului
şi că, în timpul actului operator, nu vasimţi durere datorită anesteziei;
Apreciez nivelul anxietăţii, starea de frică, tremurulvocii,transpiraţia
palmelor, tahicardia;

Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială;

Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.
Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan;
Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei, îl ascult şi nu îl judec,
dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.

Evaluare : - Anxietatea bolnavului este în limite normale. Are un facies

relaxat şi verbalizează că este încrezător în reuşita operaţiei; - Funcţii vitale în
limite normale:
TA = 140/75 mmHg; P = 80 b/min.; R = 16 r/min.; T = 36,8°C.

ZIUA A IV-A PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Probabilitate de atingere a integrităţii fizice, datorită mediului spitalicesc.

Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.
Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; -
Prevenirea complicaţiilor.
Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.
INTERVENŢII:
Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez
localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; Administrez
medicatia prescrisă monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3
tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La nevoie somnifere - Diazepam
Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol 3 picături
AO. Mydrium OD l picătură dimineaţa Ampicilina l flacon dizolvat în 10
ml. ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA - OD;
Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apă
şi săpun înainte de aplicarea pansamentului;
Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător;
Am ridicat somiera patului;
Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi
emisiuni radio preferate;
Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării
situaţiei, ci este ceva normal;
încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
Cer pacientului să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii;
Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale;
Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge
spre vindecare.
Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate ;
Bolnavul este liber de infecţie, liber de complicaţii, respectă
repaosul;
Nu prezintă dureri oculare;
Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate
înaintea unei crize dureroase.

ZIUA A V-A A DOUA ZI POSTOPERATORIE

Durere oculară datorită procesului inflamator postoperator.

Scop : - Promovarea confortului şi securităţii bolnavului postoperator; -
Prevenirea complicaţiilor.
Obiectiv : Reducerea durerii în 8 ore.

INTERVENŢII :
Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. Apreciez
localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10;
Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare
efect:Algocalmin ,somnifere - Diazepam;
Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: Cloramfenicol
picături AO; Mydri0um OD l picătură dimineaţă; Ampicilina
Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe mâini cu apăşi
săpun înainte de aplicarea pansamentului;
Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi picurător;
Am ridicat puţin somiera patului;
Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi
emisiuni radio preferate;
Am explicat pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării
situaţiei ci este ceva normal;
Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii.Cer
pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării generale.Sfătuiesc
pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare.
Evaluare : - Durerea a scăzut în intensitate;
- Bolnavul este liber de infecţii, liber de complicaţii, respectă
repaosul;
- Nu prezintă dureri oculare;
- Analgezicele au efecte mai bune când sunt administrate
înaintea unei crize dureroase

ZIUA A VI-A EXTERNAREA

După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile
medicului specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a modului de viaţă:
- Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
- Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viata liniştită;
- Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
- Să evite mişcările bruşte;
- Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o
acuză oculară;
Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte
imediat la medicul specialist.
Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;
Când citeşte, lumina să cadă din lateral
Să nu privească la T V până la indicaţia medicului;
Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia;
Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu.
Cazul nr 2

Date despre bolnav

Bolnavul se numeşte Iacob Maria, este în vârsta de 24 de ani.
S-a născut pe data de 12.01.1995, este de naţionalitate român şi de religie
catolica.
Are grupa sanguină 01 si RH pozitiv, înălţimea l,70m, 73 Kg, cu
temperament coleric.
In prezent este studenta şi nu are probleme de familie.

Istoricul îngrijirilor
Bolnava afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de toate
bolile copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
-operatie pentru devitie de sept 1999

Aşteptări de la spitalizarea actuală

S-a internat pe baza actului de identitate si carnetului de student. Operata de
deviatie de sept si în 1999. Acuză scăderea acuritatii vizuale. Diagnosticul de
certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie:
Glaucom Acut si Compensat.
Alimentaţia
Bolnava nu este pretenţiosa la mâncare şi are un orar al meselor bine stabilit.
Nu consumă cafea şi nici ţigări, bea2 litri de apa minerala pe zi. Adoră puiul,
legumele şi dulciurile. Nu are probleme cu eliminările, are scaun normal şi
diureză normală. Afirmă că nu este alergica la polen, praf, produse alimentare şi
nici la medicamente.

Medicatie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Hidrocortizon-Acetat,
Atropină 2%.
Istoric socio-cultural În prezent este studenta.Lucreaza ca si avocat. Locuieşte
în Brasov pe strada Carpatilor, nr. 21. Este necasatorita, si nu are copii. Cea mai
mare bucurie o simte atunci când se duce si se relaxeaza innotand. Timpul liber
şi-1 petrececonducand masina, îi place săasculte muzica si sa gateasca.
Obişnuinţe de viaţă
Are un regim de viaţă raţional, doarme 9 ore pe noapte - nu are nevoie de
sedative pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize, tratament şi îngrijire ce i se
vor acorda.

ANALIZE DE LABORATOR
 Hemoglobina =11,5 gr %

 Leucocite =4000/ mmc

 VSH=9mm/ora

 Glicemie = 85mg%

 VDRL =negativ

 TS =2,30 min

 TC =8 min

Examen clinic general:

- tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei
conjuctivale care este congestionata si rosie;

- tesut musculo-adipos slab reprezentat;

- sistem osteo-articular integru;

- aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara

normala, murmur vezicular prezent;

- aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang ,

zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala .

- aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si

splina in limite normale, tranzit intestinal prezent.
 ZIUA 1-5 PREOPERATOR SI POSTOPERATOR

Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la

ambii ochi, mai accentuata la ochiul stang, fotofobie, lacrimare, ochi drept rosu
congestiv, cornee tulbure pupila dilatata.
In primele zile de la internare bolnava este nelinistita.
Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat,
i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp
pregatirea pentru interventia chirurgicala.
In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, , pentru calmarea durerii
Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate
pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale.
Cand globii devin nedurerosi, pupila miotica si scade TO, se face pregatirea
pentru operatie. In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar
seara i se face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1
cp. Meprobamat pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei se va face
testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun
steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta
echipa de medici.
Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata,
supraveghandui-se functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind
ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu
capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste,
sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in
urmatoarele zile de consistenta moale.
Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul
va sta in decubit dorsal.
Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o
evolutie buna in ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera
din nou.
Se va asigura unclimat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau
supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in
prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina .Dupa ce se permite
ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei
pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si
imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari,
nu se va apleca 3-4 saptamani.
 Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va
face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele
si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In
relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu personalul medical
cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine.
La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stres, de
efort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi
alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise.
Bibliografie

1. Mozes C., Tehnica îngrijirii bolnavului. Ediția a VII-a,

Editura Medicală, București, 2009.

2. Borundel C., Manual de Medicină Internă pentru Cadre

Medii. Editura Bic All, București, 2002

3. Chiru F., Chiru G., Morariu F., Îngrijirea omului bolnav

și a omului sănătos. Editura Cison, București, 2003.

4. https://www.wikipedia.org/

5. . Moldoveanu M., Geriatrie și Geropatologie pentru

asistenți medicali. Editura ALL, București, 2011

6. Anatomia si fiziologia omului Cezar Th.

Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Carmen
Salavastru, Cristian Nita, Catalina Ciornei 2009

7. Titircă L., Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri

speciale acordate bolnavului – ediție adăugită și
revizuită. Editura Viața Medicală Românească,
București, 1997

8. Asociația de Nursing: Udman F., Stanciu M., Gulie E. și

colab. Proceduri de Nursing / partea a II-a. Editura Ex-
Ponto, Constanța, 2009.