Cataracta

Cataractele sunt boli care se insotesc de diminuarea transparentei cristalinului; ele pot evolua
pana la opacifierea totala a cristalinului, determinand astfel alterarea acuitatii vizuale. Se pare ca
principala cauza de aparitie a cataractei o reprezinta afectarea metabolismelor cristalinului:
tulburari ale gradului de hidratare; leziuni ale capsulei; dezechilibre ionice; deficitul de selenium,
zinc si cupru din organism; scaderea cantitatii de glutation de la nivelul cristalinului; agregarea
excesiva a proteinelor de la nivelul cristalinului; hiperglicemia (diabetul zaharat) sau hipoglicemia.
Functie de debutul acestora, se cunosc mai multe categorii de cataracte: congenitale (prezente inca
de la nastere), infantile (care debuteaza in prima copilarie) sau cataracte ale adultului. Functie de
aspectul evolutiv, cataractele pot fi stationare sau progresive. e asemenea, daca ar fi sa le
clasificam functie de etiologie, ele pot fi idiopatice (cum sunt cele instalate la persoanele varstnice),
congenitale (cele existente inca de la nastere) sau secundare altor afectiuni (boli infectioase, boli
neurologice, boli genetice) . !rebuie tinut cont de faptul ca, multe dintre bolile care afecteaza globul
ocular, se pot insoti de cataracta: uveite, glaucom, tumori oculare, retinopatii.
Patogenie si cauze
Cristalinul este o lentila biconvexa, care nu prezinta vascularizatie si nici terminatii nervoase; cu
toate acestea, cristalinul poate prezenta deficite de transparenta (cataracte), luxatii (deplasari) sau
chiar subluxatii (deplasari partiale) . Cristalinul se poate opacifia odata cu imbatranirea
organismului uman; acest tip de opacifiere afecteaza nucleul cristalinului; nucleul senescent nu doar
ca se opacifiaza, insa capata si o coloratie galbuie. "n alt tip de cataracta este acela in care este
afectata corticala lentilei; pot fi sesizate modificari ale procenta#ului de apa continuta in lentila,
precum si perturbari ale echilibrului potasiului si calciului, dar si o scadere a cantitatii de vitamina C
(substanta antioxidanta) de la acest nivel. e asemenea, opacifierea cristalinului este favorizata de
scaderea eficientei mecanismelor de aparare impotriva radicalilor liberi, nocivi pentru cristalin.
$umina alba este capabila de a stimula producerea de radicali liberi la nivelul cristalinului; radicalii
liberi #ucand un rol foarte important in producerea si dezvoltarea cataractei.
%adicalii liberi astfel generati, sunt capabili de a denatura moleculele de &', generand pe aceasta
cale, alterari ale proteinelor structurale; ulterior vor aparea formatiuni proteice greu solubile
responsabile de aparitia opacifierii. (etabolismul energetic este si el afectat, prin diminuarea
functiilor mitocondriilor ) adevarate uzine energetice, la nivelul carora sunt sintetizate moleculele de
&!*, necesare sintezelor proteice proprii.
Semne si simptome
La copii opacifierea se poate manifesta si izolat; insa putem vorbi de o adevarata cataracta doar
atunci cand aceste opacifieri deprima acuitatea vizuala. Cataracta poate fi prezenta inca de la nastere
+
(cataracta congenitala), ea putand fi diagnosticata functie de aspectul morfologic al cristalinului.
Cataracta congenitala este o cauza importanta de orbire la copil; din fericire, statistic, mai putin de
+, dintre nou-nascuti au cataracta congenitala. Cataracta congenitala se poate constitui ca o boala
izolata sau se poate asocia cu anumite anomalii metabolice sau sindroame malformative. Cataracta
congenitala se poate asocia cu anomalii ale metabolismului fosfo-calcic si cu anomalii ale
metabolismului lipidic, protidic sau glucidic.
Studii recente au demonstrat faptul ca, infectiile cu virus herpetic, rubeola, toxoplasmoza sau
deficitul de vitamine, pot fi incriminate in favorizarea aparitiei cataractei congenitale. .volutia
acestei forme de boala depinde de particularitatile disfunctiilor anatomice dar si de asocierea cu alte
tipuri de morbiditati (oculare sau sistemice) . Cataracta totala sau cea unilaterala au de cele mai
multe ori o evolutie nefavorabila, chiar si atunci cand pentru terapie sunt utilizate tehnici
chirurgicale avansate.
Cataractele congenitale pot fi clasificate in urmatoarele categorii clinice:
- cataracta totala.
- cataracta unilaterala sau cataracta bilaterala.
- cataracta stationara sau evolutiva.
- cataracta lamelara sau nucleara.
- cataracta capsulara anterioara sau cataracta capsulara posterioara.
- cataracta polara anterioara sau cataracta polara posterioara.
/ cataracta aparuta la un pacient adult se poate manifesta prin scaderea acuitatii vizuale pentru
diastanta; paradoxal pacientul poate prezenta o crestere a acuitatii vizuale pentru vederea de aproape;
de asemenea, subiectul acuza vedere incetosata, mai ales cand lumina din mediul in care activeaza
nu este foarte puternica; pot aparea tulburari in ceea ce priveste perceptia culorilor )obiectele din #ur
sunt percepute ca fiind colorate in galben sau maroniu; diplopia (perceperea a doua imagini pentru
acelasi obiect 0 vedere dubla), este o alta manifestare a cataractei adultului; si implicit, scaderea
constanta a acuitatii vizuale, odata cu evolutia cataractei.
1n toate formele clinice de cataracta, pacientul acuza scaderea acuitatii vizuale, tradusa subiectiv
prin prezenta unui 2val2 situat inaintea obiectelor la care priveste. 1n cazul cataractei senile, atunci
cand opacitatile sunt situate in centrul regiunii pupilare, tulburarile acuitatii vizuale se vor manifesta
precoce; daca opacitatile sunt situate periferic, tulburarile de vedere se vor manifesta intermitent si
tardiv. e asemenea, vederea este mult mai rapid afectata atunci cand aceste opacitati sunt situate pe
fata posterioara a cristalinului. 'otam faptul ca, toate aceste tulburari vizuale pot fi corelate cu
profesia pacientului respectiv (exista profesii care solicita foarte mult functia vizuala) .
/ cataracta care afecteaza un singur ochi, afecteaza tardiv vederea de ansamblu; scaderea acuitatii
vizuale este sesizata subiectiv, abia atunci cand aceste opacitati se afla intr-un stadiu avansat de
3
evolutie al bolii; de cele mai multe ori, cataracta unilaterala este depistata intamplator, la un examen
oftalmologic de rutina. *rocesul de evolutie al fenomenelor patologice, precum si procesul de
pierdere al acuitatii vizuale pot avea loc lent-progresiv, sau in etape successive.
e asemenea, un pacient varstnic acuza scaderea vederii la distanta; aceasta de dataoreaza atat
cataractei dar si unui anumit grad de miopie. Fotofobia in lumina difuza este o alta manifestare
subiectiva relatata de catre pacientii cu cataracta; subiectiv ei pot avea senzatia de deformare a
obicetelor privite, aflate la oarecare distanta, deficit ce poate fi ameliorat prin purtarea lentilelor
fumurii. Cataracta periferica, produce manifestari de tulburare a vederii mai ales seara, cand lumina
este mai slaba si pupila este dilatata; in contrast cu aceasta situatie, atunci cand opacitatile sunt
situate central, vederea se poate ameliora seara, cand pulila este dilatata.
/ alta manifestare caracteristica cataractei, o reprezinta perceperea de puncte negre in campul vizual
(miodezopsii) ; aceste puncte negre pot fi diseminate pe intreaga arie a campului vizual; punctele
negre aparute in cataracta sunt fixe ) ele nu variaza ca localizare.
&desea, pacientul prezinta vedere dubla (diplopie ) doua imagini pentru acelasi obiect), mai ales
pentru lucrurile de mici dimensiuni si stralucitoare; intreaga simptomatologie prezentata mai sus, va
evolua si se va agrava, functie de progresia cataractei, chiar si pana la pierderea totala a vederii.
aca cataracta este surprinsa in faza de debut, examenul realizat la lumina naturala, poate sa
nu evidentieze anomalii de transparenta ale cristalinului. .xamenul cu lumina laterala poate conduce
la evidentierea unor opacitati foarte fine ale cristalinului, aparute in aria pupilei; dilatarea pupilei si
examinarea acesteia cu sursa de lumina laterala, poate conduce la decelarea opacitatilor dispuse
posterior sau periferic. &ceste opacitati pot fi punctiforme sau asemanatoare unor spiculi, si au o
coloratie albicioasa evidentiata pe un fond intunecat.
Cataracta diabetica se manifesta mai ales la persoanele tinere; ea este consecinta formelor grave de
diabet, ce evolueaza rapid catre complicatii; cataracta diabetica afecteaza ambii globi oculari; dupa
debut, opacitatile cristalinului se extind rapid in suprafata. /pacitatile din cataracta diabetica au o
morfologie asemanatoare unor fulgi alb-cenusii, dispusi central sau periferic. aca cataracta
diabetica aparate la pacientii varstnici, este dificil de realizat diagnosticul diferential intre o cataracta
senila si una diabetica; insa cu certitudine ca o cataracta senila se instaleaza mult mai rapid la
persoanele cu diabet zaharat.
Insuficienta glandelor paratiroide si insuficienta gonadica pot genera anumite forme de cataracta.
Cataracta care apare in hipoparatiroidie se mai numeste si 2cataracta tetanica2 - pacientul prezinta
tetanie latenta, tulburari neuro-psihice, spasme musculare si spasme intestinale, tulburari circulatorii,
precum si tulburari de vedere specifice cataractei. e obicei opacitatile sunt situate la nivelul
corticalei cristalinului; ele pot imbraca un aspect punctiform; evolutia acestor opacitati poate fi
4
diferita ) ele pot avea un caracter stationar, sau pot evolua pana la opacifiere totala a cristalinului.
"n astfel de pacient va prezenta la analizele de laborator o scadere marcata a calcemiei si o crestere
semnificativa a fosfatemiei; de asemena, se constata scaderea cantitatii de calciu si fosfor eliminata
prin urina finala. aca tetania este tratata si supravegheata corespunzator (administrarea de calciu),
evolutia cataractei tetanice poate fi stopata.
1n pseudoparatiroidism poate aparea un tip de cataracta cu manifestari similare celei din
hipoparatiroidism ) aceasta se datoreaza ineficientei prathormonului asupra nefronilor; pacientul
prezinta: hipocalcemie fara azotemie, semne de cataracta si semne clare de tetanie (spasme
musculare si digestive), nanism, distrofii osoase, obezitate precum si retard mental. 1n tratamentul
acestei forme de cataracta se recomanda inclusiv administrarea de vitamina .
Miotonia Steinert (maladie genetica) poate produce cataracta; pacientul prezinta atrofia muschilor
scheletali, poi5ilodermie si semne clare de cataracta; opacitatile cristalinului sunt dispuse de obicei
la nivelul fetei posterioare a lentilei si au un aspect stelat. *entru o astfel de forma de cataracta, se
poate interveni chirurgical, pacientul avand ulterior o evolutie favorabila din punct de vedere clinic.
Insuficienta ovariana poate determina cataracta; de asemenea, menopauza este cauza frecventa de
cataracta; aceasta forma de afectare a cristalinului se poate instala mai ales in urma interventiilor
chirurgicale care urmaresc rezectia ovarelor; opacitatile evolueaza pe o perioada medie de cinci ani
de la realizarea actului chirurgical, pana se a#unge la opacifiere totala a cristalinului. &lta cauza de
cataracta, o reprezinta trisomia 3+ ) boala genetica caracterizata prin prezenta a inca unui cromozom
3+ in materialul genetic al individului respectiv.
eoarece cristalinul are o origine comuna cu cea a dermului, exista o serie de afectiuni cutanate
care se pot insoti de cataracta: Sindromul %othmund ) caracterizat prin poi5ilodermie, hipogonadism
si catracta (pacientul prezinta leziuni dermice sclerozante si telangiectazii, regiuni de piele
depigmentate sau regiuni hiperpigmentate, alopecie (caderea parului) si fanere (unghii) distrofice;
intr-o astfel de maladie, cataracta se manifesta postnatal, afecteaza ambii globi oculari, si evolueaza
in cateva luni pana la opacifiere totala a cristalinului; deoarece maladia este genetica, in cadrul
aceleiasi familii pot exista cazuri similare de boala) . Sindromul 6erner este o alta afectiune dermica
care se manifesta prin sclerodermie si cataracta; pacientul prezinta leziuni cutanate, piele intinsa si
uscata, telangiectazii si zone depigmentate, precum si ulceratii la nivelul tegumentului membrelor
inferioare; cataracta caracteristica acestui sindrom, are o evolutie bilaterala, iar opacitatile au o
dispozitie stelata.
ermatita atopica se manifesta atunci cand fondul immunologic al individului respectiv este
deprimat; boala debuteaza inca din tinerete; pacientul prezinta leziuni eritematoase care provoaca
mancarime, mai ales la nivelul pliurilor; cel mai adesea formele cronice de dermatita atopica se vor
asocia cu cataracta; cataracta asociata, afecteaza ambii globi oculari si evolueaza in cateva luni, pana
7
la compromiterea totala a functiei vizuale.
&lte forme de cataracta pot fi induse de administrarea anumitor substante medicamentoase;
tratamentul intensiv cu cortizon pe o perioada de timp indelungata (mai mult de +3 luni), poate
conduce la aparitia unor opacitati dispuse la nivelul cristalinului; cu cat tratamentul cu cortizon este
mai intens si mai prelungit, cu atat aceste opacitati vor fi mai frecvente; in unele situatii, opacitatile
pot disparea dupa staparea terapiei cu cortizon. initrofenolul si triparanolul sunt de asemenea
medicamente a caror utilizate intensiva poate conduce la aparitia unor forme de cataracta. e
asemenea, antimalaricele de sinteza (clorochina), atunci cand sunt folosite ca terapie antiiflamatorie
pot conduce la aparitia unor opacitati dispuse la nivelul cristalinului.
(entionam de asemenea ca, anumite forme de cataracta pot aparea si la pacientii care sufera de
insuficienta renala cronica si care utilizeaza timp indelungat aparatele pentru dializa. Catacarta
poate aparea inclusiv la pacientii care sunt supusi sedintelor de chimioterapie (pacientii cu diferite
forme de cancer, inclusive cei care sufera de leucemie) .
1n urma unor accidente de munca, daca o persoana este supusa unei doze variabile de radiatii
ionizate, pot aparea opacifieri ale cristalinului; evolutia cataractelor de iradiere se poate extinde chiar
si pe durata a zeci de ani, din momentul producerii iradierii. "rmarile expunerii la astfel de radiatii
sunt cu atat mai grave cu cat persoanele respective sunt mai tinere si doza de expunere este mai
mare.
e asemenea, expunerea prelungita a ochilor la radiatii infrarosii, poate conduce la aparitia
cataractei. Forme de cataracta au fost sesizate si la persoanele care timp indelungat au fost expuse
radiatiilor calorice (topitori, sudori, suflatori de sticla) ; cel mai adesea aceste simptome de cataracta
debuteaza dupa varsta de 78 de ani.
Traumatismele globului ocular care produc leziuni ale capsulei cristalinului, genereaza diferite
forme de opacitati la acest nivel ) cataracta traumatica. / contuzie a globului ocular, poate
determina intr-un timp variabil de la producerea traumatismului, cataracta; opacitatile cristalinului au
o dispozitie stelata; ele pot disparea spontan sau pot evolua pana la opacifiere totala si pierdere
definitive a vederii. *lagile de la nivelul cristaloidei reprezinta de asemenea cauze frecvente de
cataracta. Cataracta poate aparea si atunci cand la nivelul globului ocular persista timp indelungat un
corp strain; daca corpul strain restant este de origine feroasa, sarurile de fier se vor depune la nivelul
cristalinului sub forma de gramezi; ulterior, cristalinul se va opacifia si se va indura. .lectrocutarea
poate cauza cataracta unilaterala sau bilaterala; cu cat socul electric este mai puternic, cu atat mai
grava va fi evolutia cataractei astfel instalate.
Diagnostic
8
Diagnosticul de cataracta congenitala poate fi stabili cu precizie inca de la
nastere, atunci cand se examineaza cu atentie pupila; in mod patologic, pupila are o coloratie
albicioasa; de asemenea, se constata absenta rosului pupilar; leziunile pot fi localizate cu exactitate,
atunci cand pentru investigatii este utilizat un microscop special; alte investigatii care pot fi utile
pentru elucidarea diagnosticului sunt: ecografia globului ocular sau computer tomografia.
$a copil, diagnosticul va fi orientat catre cel de cataracta, in momentul in care sunt sesizate
dificultati ale functiei vizuale. 'ou-nascutul care sufera de o forma totala de cataracta, ce afecteaza
ambii ochi, va prezenta tulburari de comportament, nistagmus, eventual strabism, privire inexpresiva
si o pupila de culoare alba; intr-o astfel de situatie, informatiile obtinute de la parinti despre cazuri
similare in cadrul aceleeasi familii, pot fi de un real folos. .xaminarea cu atentie a sugarului poate
conduce la evidentierea unor semne specifice de afectare oculara: microftalmia sau malformatii ale
segmentului anterior al globului ocular.
Functia vizuala a copilului mic, poate fi cuantificata prin urmarirea reflexului fotomotor, a miscarilor
de clipire in lumina puternica, a nistagmusului sau prin aprecierea vizibilitatii fundului de ochi. aca
examenul clinic nu este suficient, se poate recurge la utilizarea unor metode imagistice de
investigatie avansate. *recizam ca formele totale de cataracta, aparute la copil, necesita interventie
chirurgicala specializata.
Cataracta partiala a copilului, care afecteaza ambii globi oculari este diagnosticata de cele mai
multe ori tardiv; prezenta strabismului si a unei acuitati vizuale deficitare, trimit catre un diagnostic
de cataracta partiala a copilului; un astfel de copil necesita examinarea fundului de ochi si un
examen complet cu biomicroscopul. *rognosticul formelor partiale de cataracta la copil este in
general bun; functie de caz, se poate interveni chirurgical.
Formele unilaterale de cataracta se manifesta cel mai adesea prin strabism si o coloratie albicioasa
unilaterala a pupilei; cataracta unilterala partiala poate fi corectata cu a#utorul tratamentului ortoptic,
in timp ce cataracta unilaterala totala, necesita tratament chirurgical de specialitate.
*entru diagnosticul diferential al cataractei congenitale, trebuiesc luate in considerare si alte
patologii: anomalii congenitale de forma si pozitie ale cristalinului (lenticonul anterior sau lenticonul
posterior), sau alte tipuri de cataracte postnatale, care vor fi urmate de tulburari ale acuitatii vizuale
(galactozemie congenitala ) maladie aparuta ca urmare a deficitului de galactoza, in care copilul
prezinta o opacitate la nivelul cristalinului ce determina tulburari de vedere similare cu cele din
cataracta adevarata; hipoglicemia neonatala, ce apare mai ales la copii nascuti in urma unei sarcini
cu travaliu complicat; hipocalcemia neonatala ) poate conduce la aparitia unor forme de cataracta;
hiperplazia de vitros ) afectiune ce intereseaza in mod obisnuit doar unul dintre cei doi globi oculari;
retinopatia prematurilor ) boala ce se manifesta la copii nascuti prematur si care se manifesta
bilateral; dezlipirea congenitala de retina ) afectiune ce apare pe fondul altor malformatii
determinate genetic; sau chiar pseudogliom inflamator ) maladie caracterizata prin existenta unei
pete albicioase pe fata posterioara a cristalinului, care se poate opacifia foarte rapid, producand
9
manifestari caracteristice cataractei) .
eoarece atat la copil cat si la adult exista mai multe forme clinice de cataracta, este bine ca
diagnosticul sa urmareasca anumite etape, pentru a se putea preciza cu exactitate forma de cataracta
prezenta la pacientul respectiv. .ste foarte important de stabilitit daca boala respectiva afecteaza
ambii globi oculari. in nefericire, acuitatea vizuala este foarte greu de cuantificat la copilul mic;
indirect, gradul afectarii acuitatii vizuale poate fi stabilit functie de prezenta sau absenta
nistagmusului, functie de rezultatele examenului oftalmoscopic ) prezenta sau absenta vaselor
retiniene; daca nistagmusul (miscari involultare si sacadate ale globilr oculari) este prezent, posibil
ca prognosticul operator sa fie unul rezervat. e asemenea, se va avea in vedere daca pacientul
respectiv asociaza si alte morbiditati, ce trebuiesc si ele minutios investigate. Si nu in ultimul rand,
se va preciza daca cataracta respectiva are un caracter evolutiv ) aparitia nistagmusului si a
strabismului, sunt semene de evolutie nefavorabila.
Cataractele adultului pot fi diagnosticate prin realizarea examenului luminii pupilare, prin
realizarea examenului cu biomicroscopul (precizeaza localizarea opacitatilor cristalinului) si
inclusiv, prin fotografierea acestor opacitati ale cristalinului. Cataracta senila (cataracta aparuta la
varstele inaintate), poate fi mult mai usor diagnosticata atunci cand se tine cont de varsta pacientului
si de scaderea fiziologica a acuitatii vizuale; la examenul obiectiv, cristalinul se prezinta avand o
coloratie albicioasa; opacitatile negre din regiunea pupilei pot fi puse in evidenta cu a#utorul
oftalmoscopului; utilizand biomicroscopul, putem localiza cu acuratete aceste leziuni; acuitatea
vizuala la persoanele varstnice, scade considerabil mai ales atunci cand este afectat nucleul
cristalinului; de asemenea, examinatorul are datoria de a realiza si un examen al fundului de ochi
(mai ales la o persoana varstnica, care cel mai probabil asociaza si ale patologii) .
&tunci cand se urmareste realizarea diagnosticului diferential al cataractei senile, trebuiesc avute
in vedere alte cauze asociate, care pot conduce la tulburari de transparenta ale cristalinului, precum
si posibile inflamatii asociate ale irisului sau ale corpului ciliar; alte patologii care pot conduce la
confuzii in realizarea diagnosticului diferential al cataractei senile: hemoragii la novelul corpului
vitros si glaucomul cu unghi inchis; prezenta glaucomului poate pune probleme in ceea ce priveste
diagnosticul diferential al cataractei.
Comorbiditatile si implicit diagnosticarea acestora, pot fi de un real folos; aceasta deoarece exista
diverse alte afectiuni care pot conduce la aparitia de opacitati la nivelul cristalinului. !ulburarile
endocrine vor conduce cel mai adesea la aparitia cataractelor (diabetul zaharat) . Caracteristic acestor
cataracte este faptul ca ele afecteaza de obicei portiunea posterioara a cristalinului si se manifesta
bilateral; de asemenea, ele apar mai ales la pacientii tineri si au de cele mai multe ori o evolutie rapid
progresiva.
:
Tratament
!ratamentul de electie al cataractelor este cel chirurgical; la momentul prezent
exista si un arsenal terapeutic medicamentos, care poate fi utilizat spre a influenta in mod pozitiv
evolutia anumitor forme de cataracta.
aca o anumita forma de cataracta determina complicatii (glaucom), afecteaza evolutia profesionala
a individului si perturba in mod sever functia vizuala, atunci, se recomanda realizarea interventiei
chirurgicale. *ot fi realizate doua tipuri de interventii la nivelul globului ocular: extractia
extracapsulara sau extractia intracapsulara. .xtractia extracapsulara urmareste deschiderea capsulei
anterioare a cristalinului, urmata de indepartarea nucleului cristalinului; nucleul poate fi eliminat
prin dristrugerea si indepartarea fragmentelor acestuia; dupa indepartarea cristalinului patologic se
poate proceda la implantarea unui nou cristalin. 1ndepartarea cristalinului patologic va fi soldata cu
aparitia unei tulburari de refractie, denumita afa5ie. &fa5ia poate fi corectata prin implantarea unui
nou cristalin, a carui putere de refractie este anterior special calculata de catre specialisti; de
asemenea, aceasta tulburare de refracti aparuta in urma indepartarii pe cale chirurgicala a
cristalinului afectat de cataracta, mai poate fi corectata si prin purtarea de lentile de contact sau prin
purtarea lentilelor aeriene (ochelari de vedere) .
Cataracta senila va fi tratata chirurgical atunci cand functia vizuala este grav afectata, chiar daca
procesul de evolutie al cataractei inca nu s-a stabilizat; daca cataracta este bilaterala, ambii ochi pot
fi operati in cadrul aceleeasi interventii chirurgicale. &ceasta interventie chirurgicala nu este exclusa
riscurilor operatorii, iar anumite complicatii pot aparea tardiv: infectii ca urmare a contaminarii
involuntare a campului operator (pacientul va prezenta dureri la nivelul globilor oculari si semen
locale inflamatorii) ; hemoragii postoperatorii (care cel mai adesea se rezolva spontan) ; glaucom
determinat tocmai de catre interventia respectiva sau chiar decolare de retina. "lterior, afa5ia poate
fi corectata cu a#utorul implantelor intraoculare; noul cristalin poate fi implantat la nivelul irisului,
cat si la nivelul camerei anterioare sau posterioare a globului ocular. 1n urma realizarii implantului
de cristalin pot aparea o serie de complicatii postoperatorii, cum ar fi: astigmatismul, modificari de
tonus ocular (hipotonie sau hipertonie), distrofie corneeana, diferite afectari ale irisului si inclusiv
complicatii aparute la nivelul retinei (edem macular, dezlipire de retina) .
Tratamentul cataractelor secundare unor comorbiditati este de asemenea unul chirurgical, insa de
fiecare data se va tine cont si de realizarea terapiei patologiei de fond a pacientului respectiv; in
bolile inflamatorii, indepartarea chirurgicala a cristalinului afectat se va face la cel putin #umatate de
an de la ultimul puseu inflamator.
Cataractele traumatice care nu afecteaza acuitatea vizuala, nu vor fi supuse interventiilor
chirurgicale. 1n cazul unor contuzii grave ce afecteaza vederea, se poate interveni pentru
indepartarea cristalinului si implantarea unei noi lentile. 1n cataractele secundare unor plagi
traumatice se va avea in vedere refacerea structurilor globului ocular si implicitit combaterea
;
infectiiolor care ar putea fi generate de inocularea la acest nivel a patogenilor. 1ntotdeauna se va
urmari extragerea corpilor straini de la nivelul globului ocular.
$a copilul mic, tehnica implantului de cristalin poate fi mult mai dificila decat in cazul adultului;
daca se respecta decizia realizarii unui implant de cristalin, este bine ca interventia sa se realizeze in
doi timp: intr-o prima faza se indeparteaza cristalinul si abia dupa cel putin doua luni de zile se
procedeaza la implantarea unei noi lentile. 'u se vor realiza implanturi la copii mici in urmatoarele
situatii: catracta aparuta un urma rubeolei sau in cazul malformatiilor congenitale.
<