CATARACTA

Student : Grecia Cosmin-Gabriel

MD3, Seria B
DEFINITIE
Cataracta este una dintre cele mai frecvente afecţiuni oculare chirurgicale. Cataracta se
manifestă clinic prin opacifierea cristalinului ceea ce duce la scăderea lent progresivă a
vederii pacientului.

Termenul “cataracta” provine din limba greaca, iar traducerea este reprezentata de
cuvantul “cascada”, intrucat pana in secolul al XVI-lea se credea ca acest fenomen este
materializat intr-o substanta ce curge in interiorul ochiului, asemanator unei cascade .

Cataracta este o pelicula fină opacă apărută la nivelul cristalinului, care blochează
pasajul fasciculului luminos către retină . Pe plan mondial aceasta este cauza cea mai
răspândită a orbirii. Dezvoltarea cataractei la adult este cauzată de îmbătrânire, expunerea la
lumina solară, fumat, subalimentaţie, traumatisme oculare, boli de sistem, precum și de
medicaţii cum ar fi steroizii.
EPIDEMIOLOGIE ȘI PREVALENTA
Cataracta este o cauză principală de orbire la nivel global, reprezentând 33% din orbire
la nivel mondial (Pascolini & Mariotti 2011). Prevalența globală a cataractei la adulți cu vârsta
peste 50 de ani a fost estimată la 47,8% (Resnikoff și colab. 2004). Prevalența brută a
cataractei la adulții europeni în 2007 a fost de 19,3% (Simmons și colab. 2007).

Stadiile avansate ale cataractei au fost găsite la aproximativ 1/3 din subiecții cu vârsta
cuprinsă între 60-69 de ani și la 2/3 dintre subiecții cu vârsta de 70 sau mai mult, dar numai
rar la subiecții cu vârsta <60 de ani.
CAUZELE CATARACTEI
Cauzele principale ale cataractei :

● Varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila);

● Expunerea excesiva la raze ultraviolete ;
● Diabetul zaharat ;
● Glaucomul și uveita cronica ;
● Tratamentul cronic cu corticosteroizi ;
● Expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X ;
● Agregarea familiala, precum factorii genetici ;
● Vitrectomia ;
● Rareori, leziunile oculare ;
CATARACTA SENILA
CATARACTA DIABETICA
Cauze secundare ale cataractei :

● Etnia ;
● Sexul, incidenta crescuta la sexul feminin ;
● Culoarea irisului ;
● Fumatul ;
● Infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul ;
● Alcoolul, in special consumul cronic ;
● Hipertrigliceridemia ;
SIMPTOME
In cele mai multe cazuri afectiunea este manifestata prin anumite tulburari vizuale :

● Vedere incetosata, neclara;

● Culorile par lipsite de intensitate sau sunt sterse ;
● Pacientul simte nevoia schimbarii frecvente a ochelarilor sau a lentilelor de contact ;
● Fotofobia, manifestata prin perceperea luminii naturale sau a altor tipuri de iluminat prea
stralucitoare , uneori orbitoare ;
● Scaderea acuitatii vizuale pe timp de noapte;
● Halouri in jurul surselor de lumina;
● Diplopie;
● Paradoxal, imbunatatirea vederii la aproape, dar care dispare pe masura ce boala avanseaza
;
Cataracta se diagnostichează ușor prin prezentarea la un consult oftalmologic de rutină, prin
examinarea de către oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul.

Odată diagnosticată cataractă, se pot utiliza și alte teste pentru a estima gradul de avansare
a bolii: acuitatea vizuală, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate și alte examinări oftalmologice pentru a depista eventuale

boli (glaucomul, degenerescența maculară etc.)

Examenul la lampa cu fantă arată o creştere de volum a cristalinului prin adăugarea de noi
fibre periferice

Creşterea indicelui de refracţie datorită densificării nucleului cristalinian cu vârsta, ca rezultat

al comprimării fibrelor, determină apariţia unei miopii cristaliniene
Fiziopatologic, putem distinge 2 tipuri de opacifieri ale cristalinului :

1. Prima categorie de opacifiere consta in opacifierea nucleara dat de procesul de

imbatranire, prin impingerea fibrelor vechi spre centru . Acest tip determina o
acuitate vizuala buna pe timp de seara .

1. A doua categorie de opacifiere este mereu de tip patologica, și este caracterizata

prin aparitia cataractei corticale, fapt ce determina o acuitate vizuala mai buna pe
timp de zi .
CATARACTA SENILA
1.Diagnostic

3 stadii de evoluţie:

Stadiul de cataractă intumescentă - Se caracterizează clinic printr-o proeminenţă a

feţei anterioare a cristalinului care împinge irisul anterior şi diminuă profunzimea
camerei anterioare . În ochii predispuşi la închiderea unghiului poate determina
creşterea tensiunii oculare sau atac de glaucom .

Stadiul de cataractă matură - În acest stadiu, cataracta este vizibilă la lumina zilei,
cristalinul fiind opacifiat în întregime, alb-sidefiu în câmpul pupilar
Stadiul de cataractă hipermatură (cataractă morgagniană) - Daca cristalinul
nu a fost extras, cataracta continuă să evolueze . Capsula se îngroaşă, volumul
cristalinului are tendinţa să scadă, iar camera anterioară devine mai profundă .
Nucleul cristalinian solid devine mobil în lichidul opalescent, cu tendinţă de
cădere în partea declivă a sacului cristalinian.
2. Diagnostic diferential

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu:

● Tulburări de transparenţă ale corneei

● Afecţiuni inflamatorii cronice ale irisului şi corpului ciliar, cu exsudate în câmpul
pupilar
● Glaucomul acut
● Decolare de retină
● Retinoblastom
TRATAMENTUL CATARACTEI-CHIRURGICAL
Singurul tratament al cataractei este îndepartărea cristalinului natural opacifiat și înlocuirea
lui cu un cristalin artificial. Cataracta se operează când stadiul evolutiv interferează și
împiedică activitatea zilnică normală a pacientului, obstrucționând-o.

Pasi :

1. Pregătirea operatorie
2. Dezinfecţia tegumentelor din regiunea palpebrală şi a conjunctivei cu un colir antiseptic
3. Secţionarea cililor pleoapei superioare
4. Verificarea permeabilităţii căilor lacrimale
5. Realizarea unei hipotonii oculare (în scopul reducerii prolapsului irian în momentul
deschiderii camerei anterioare şi a presiunii vitrosului în timpul facoexerezei)
6. Dilatarea pupilară → indispensabilă extracţiei extracapsulare a cristalinului şi obţinută
prin instilaţii repetate şi frecvente, în ora care precede intervenţia, cu midriatice
parasimpaticolitice şi simpatomimetice
Anestezia Generală → este utilizată în intervenţii care necesită o mare precizie a gestului chirurgical Ea
trebuie să fie profundă în tot cursul intervenţiei, astfel încât să se evite trezirea intempestivă intra-operatorie
a pacientului şi trebuie, de asemenea, să fie urmată de o trezire lentă, calmă şi lipsită de eforturi de tuse sau
vărsături .

Anestezia Locală → o înlocuieşte pe precedenta în cazul contraindicaţiilor acesteia şi necesită o tehnică

riguroasă cu următorii paşi:

● Anestezie corneeană de suprafaţă prin distilaţii cu oxibuprocaină (Novesine)

● Anestezie profundă prin injectarea de xilocaină si bupivacaina în:

-Spaţiul retrobulbar intratenonian

-Muşchiul drept superior

-Pleoapa inferioară, eventual filetele terminale ale ramurii superioare a nervului facial, în scopul
paralizării orbicularului pleoapelor

-Această akinezie palpebrală, care asigură indispensabila relaxare musculară pentru intervenţia
chirurgicală are drept scop dispariţia clipitului spontan şi voluntar
Tehnica extracţiei extracapsulare

Deschiderea camerei anterioare prin incizie corneeană sau corneosclerală, care nu

depăşeşte 90 - 100° .Această incizie trebuie să permită pasajul în bloc al nucleului
cristalinian . Iridectomia poate fi sectorială sau periferică pentru a împiedica blocajul
pupilar . Deschiderea capsulei anterioare → se practică discizia capsulei anterioare şi
extragerea ei . Extracţia cristalinului → se extrage nucleul cristalinian prin buzele plăgii
operatorii, prin presiunea alternativă exercitată superior (ora 12) şi inferior (ora 6) . In
continuare se practică lavaj abundent cu ser (ideal B.S.S.), lent, fără presiune, fără
traumatizarea endoteliului, irisului sau a capsulei posterioare . Implantarea lentilei
intraoculare pseudofakului → de regulă, pseudofakul se fixează în sacul capsular
sprijinit pe capsula posterioară . In cazul cataractelor vechi, ruperea capsulei
posterioare se poate recurge la implantarea cristalinului în camera anterioară .
PRECAUTII POSTOPERATORII
● Este foarte important că pacietul să păstreze o igienă locală foarte strictă.
● Pacientul trebuie să fie foarte precaut primele 72 de ore postoperator;
● Pacientul nu trebuie să se frece la ochiul operat sau să exercite presiune pe
globul ocular;
● Să nu doarmă pe ochiul operat;
● E normal că ochiul să fie mai sensibil o perioadă postoperator;
● Pacientul trebuie să poarte ochelari de protecție o perioada post operator;
● Postoperator, pacientul se poate plimba, poate citi sau poate să se uite la TV;
● Noii ochelari i se vor prescrie pacientului după 3-4 săptămâni, postoperator;
● Pacientul nu poate să conducă un autovehicul, decât după ce obține permisiunea
de la medicul oftalmolog;
● Pacientul trebuie să folosească toată medicația prescrisă de medicul oftalmolog
și să nu omită niciun control indicat de acesta.
Deși la majoritatea pacienților cu cataractă vederea poate fi restabilită la un nivel
satisfăcător prin îndepărtarea chirurgicală a cristalinului natural și înlocuirea acestuia
cu o lentilă din polimeri sintetici, incidența cataractei este atât de mare încât chirurgia
singură a fost găsită ineficientă în rezolvarea acestei probleme. Cataracta rămâne o
problemă consecventă de sănătate publică din cauza lipsei de instalații chirurgicale, în
special în țările în curs de dezvoltare, precum și înlocuirea continuă a cazurilor vechi
cu altele noi, din cauza îmbătrânirii și a creșterii populației. Extracția cataractei poate
duce la complicații chirurgicale și postchirurgicale, cum ar fi pierderea vitroasă, edemul
macular și detașarea retinei, despre care se știe că apar la 5% dintre pacienții supuși
operațiilor de cataractă . Prin urmare, dezvoltarea mijloacelor farmacologice de
prevenire a cataractei ar trebui să fie una dintre principalele priorități pentru cercetarea
viitoare a cataractei.
 BIBLIOGRAFIE
1. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1755-3768.2012.02444.x
2. https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/cataracta-generalitati-
simptome-cauze-diagnostic-tratament
3. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/cataracta-cauze-
simptome-tratament-operatie-preventie
4. Cursuri