CURS

PATOLOGIA CRISTALINULUI

ANATOMIA CRISTALINULUI
Cristalinul este o lentilă biconvexă, situată în spatele irisului,
- cu o putere dioptrică în repaus de 20D;
- este învelit într-o capsulă elastică numită cristaloidă, iar la interior
are un nucleu înconjurat de cortexul cristalinian;
- este suspendat de mușchiul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare
(zonula lui Zinn), care se inseră anterior și posterior pe capsula
cristaliniană în zona ecuatorială;
- nu conține vase sanguine, limfatice sau nervi; dimensiunile
cristalinului cresc odată cu vârsta.

PATOLOGIA CRISTALINULUI
Cea mai frecventă patologie a cristalinului este legată de tulburările de transparență
ale acestuia, afecțiune numită CATARACTĂ.

Se poate produce prin următoarele mecanisme:

● modificarea gradului de hidratare al cristalinului, cu creșterea sau diminuarea
conținutului de apă. Aceasta se poate produce prin:
- mecanism osmotic (cataracte osmotice, parțial reversibile);
- lezarea capsulei cristaliniene, care devine permeabilă (cataracta traumatică);
- lezarea epiteluilui anterior al capsulei, care nu mai reglează corespunzător
schimburile cu UA (cataracte complicate, toxice).
● modificări metabolice ale sintezei proteice, cu alterarea metabolismului glucidic și
al proteinelor cristaliniene, care își pierd solubilitatea și precipită, formând opacități.

Etiopatogenic, cataractele se clasifică în:

- CONGENITALE
- DOBÂNDITE:

1
1. Cataractele legate de vârstă: - cea mai frecventă formă etiologică;
- legată de modificările fiziologice produse prin îmbătrânirea
cristalinului.
2. Cataracta patologică: reprezintă opacifierea cristalinului secundar unor boli sistemice, ex:
DZ,
hipoparatiroidie, afecțiuni dermatologice (dermatita atopică);
- dintre cataractele metabolice, cea mai frecventă este cataracta
diabetică.
3. Cataracta complicată: - apare secundar unor afecțiuni oculare inflamatorii (keratite
infecțioase
severe, iridociclite repetate), tumorale (melanom malign de corp
ciliar,
retinoblastom), degenerative (miopia forte), ischemice, glaucom.
4. Cataracta traumatică, secundară unor injurii mecanice, fizice, chimice;
- mecanice:cataractă postcontuzivă după traumatism ocular direct sau
indirect (cranian; se poate însoți de subluxație de cristalin)
sau
după plagă corneană cu perforarea cristalinului.
- fizice: induse de radiații de diferite tipuri;
- chimice: după arsuri chimice severe.
5. Cataractele toxice (iatrogene), după ingestia unor substanțe medicamentoase. Numeroase
substanțe pot produce cataractă:
- corticosteroizii, în administrare generală sau locală îndelungată;
- amiodarona;
- substanțele miotice;
- clorpromazina.

CATARACTELE CONGENITALE: - sunt tulburări de transparență survenite în

cursul sarcinii și care sunt prezente la naștere.
Pot surveni după: - mutații genetice de tip autosomal dominant;
- anomalii cromosomiale, ex: sdr Down;
- infecții: - virale (rujeolă, rubeolă, virus gripal);
- parazitare (ex toxoplasma gondi);
- ingestia unor medicamente în cursul sarcinii.
2
 Clinic: - albirea orificiului pupilar (leucocorie);
- semne de afectare severă a funcției vizuale (nistagmus, strabism, lipsa
fixației)
Evaluarea clinică urmărește:
- densitatea cataractei, apreciată prin examenul luminii pupilare;
- impactul asupra funcției vizuale (prin metode obiective de determinare a AV);
- existența semnelor de afectare a funcției vizuale (nistagmus, strabism, lipsa
fixației);
- asocierea cu alte anomalii oculare și sistemice.
Dacă examenul FO nu se poate efectua nici prin oftalmoscopie indirectă, ecografia
oculară este examinarea care poate pune în evidență existența altor anomalii oculare, ex:
dezlipire de retină, tumori intraoculare.
Tratamentul este chirurgical.
- rezultatele funcționale depind de stabilirea corectă a momentului optim pentru
intervenție:
- cataracta congenitală unilaterală se va opera cât mai precoce, în primele zile
de
viață, pentru a evita instalarea unei ambliopii majore;
-cataracta congenitală bilaterală severă – în câteva săptămâni de la naștere;
- opacitățile cristalinului care nu blochează complet reflexul pupilar se pot
temporiza. Se operează când se consideră că acuitatea vizuală scade sub 1/3.
-intervenția constă în extracția cristalinului cataractat prin facoemulsificare, urmată de
implantare de cristalin artificial, sub anestezie generală.

CATARACTA LEGATĂ DE VÂRSTĂ

Este cea mai frecventă formă etiologică, legată de modificările fiziologice produse
prin îmbătrânirea cristalinului, fără cauze evidente. Apare după vârsta de 60 ani, iar la 75-85
ani afectează 90% din populație.Are evoluție progresivă, bilaterală, asimetrică, cu tendință de
opacifiere totală a cristalinului.
Clinic, se manifestă prin:
- scăderea progresivă a acuității vizuale la distanță, datorită miopiei cristaliniene, cu
îmbunătățire aparentă a vederii de aproape;
- vedere încețoșată noaptea sau la lumină puternică;

3
 - aberații în perceperea culorilor (obiectele sunt percepute în nuanțe spre galben-
maroniu).
Tratament.
1. Medicamentos. Nici un medicament nu previne și nu stopează evoluția cataractei.
2. Chirurgical. Este singura soluție terapeutică reală.

Indicațiile tratamentului chirurgical:

● când cataracta influiențează negativ activitatea profesională și stilul de viață al
pacientului;
● când cataracta determină diverse complicații (uveite, glaucom);
● când opacifierea cristalinului nu permite examinarea FO pentru urmărirea evoluției
unor afecțiuni retiniene sau pentru efectuarea unor intervenții chirurgicale pentru
polul posterior (retină, vitros).
Tehnica utilizată actual este extracția extracapsulară a cristalinului cataractat prin
facoemulsificare, urmată de implantarea unui cristalin artificial în sacul capsular.
Etapele intervenției chirurgicale;
-efectuarea unei deschideri circulare, continue, în capsula anterioară a cristalinului;
-indepărtarea nucleului cristalinian și a materialului cortical prin fragmentare cu
ultrasunete, cu ajutorul facoemulsificatorului, lăsând pe loc o parte din capsula anterioară și
întreaga capsulă posterioară;
-în sacul cristalinian restant se implantează cristalinul artificial.

BIBLIOGRAFIE

1. Potop V, Ciocâlteu A. Breviar de Oftalmologie. Editura Universitară Carol Davila

București, 2013.
2. Chiseliță D. Oftalmologie Generală. Editura Stef, Iași, 2008.
3. Tiutiuca C. Aspecte practice în Oftalmologie. Editura Zigotto, Galați, 2017.
4. Popa Cherecheanu A. Curs de Oftalmologie pentru Studenți. Editura Universitară
Carol Davila București, 2017.

4
 Cristalin opacifiat în cataracte (schematic)

Absența roșului pupilar în cataractă

Cataractă matură (aspectul polului anterior în midriază)