Universitatea de Stat de Medicina și Farmacie Nicolae Testemițeanu

Facultatea de Optometrie

TEMA: “PREPARATE UTILIZATE ÎN CATARACTĂ.

ENZIME PROTEOLITICE. PREPARATE
DIAGNOSTICE.”
Profesor-
Elena Bodrug lector universitar

Țulea Nicoleta
A elaborat studenta -
CHISINAU 2020 anul III grupa O1801
Optometrie
CUPRINS:

 1.Definitie , simptome, cauze cataractei

 2.Clasificare
 3.Metode de diagnostic
 4.Preparate de diagnostic
 5.Metode de tratament
 6.Tipuri de preparate utilizate în cataractă. Enzime proteolitice
 7.Concluzii
 Ce intelegem prin
,,Cataracta ,,?

 Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin opacifierea 

cristalinului sau a capsulei lui. Această opacifiere este responsabilă de o Opacifierea se formează
scădere progresivă a vederii, la început însoțită de o jenă la lumină (fotofobie). ca urmare a combinației
Cataracta cuvânt de origine greacă, care se traduce ca „cascadă”. Această de cristale cu chinone.
alegorie este asociată cu noțiunea de pieliță tulbure, care închide pupila în formă
de perdea de apă
Opaciferea duce la dezintegrarea proteinelor
vedere incetosata,neclara;
și la întreruperea funcțiilor barierei
fotofobie - intoleranta la lumina,
membranare, ca urmare a faptului că
Simptome naturala sau artificiala;
permeabilitatea lor la ioni și molecule este
afectată. Ca urmare, sodiul și potasiul se
disconfort vizual cauzat de
acumulează în lentilă, iar lentila se umflă.
lumina farurilor din trafic;

umflarea cristalinului și vedere dubla;

modificarea indicelui său de dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor
refracție la lungimile de undă vizuale.
vizibile,
 congenitală — este consecința
unui proces patologic
CLASIFICARE intrauterin.
traumatică — reprezintă o urmare a
lezării capsulei cristaliniene prin
lovituri.
Cataractogeneza se crede a fi un proces multifactorial
în care vârsta este un factor minor. Principalele
motive pentru dezvoltarea opacităților includ tulburări
în structura lentilei sub influența radiațiilor ionizante,
radiațiilor ultraviolete și infraroșii, tulburări
metabolice sub influența factorilor de inflamație și
agenți toxici, precum și leziuni mecanice.
senilă — apare în urma tulburării nutriției
cristalinului la unele persoane trecute de vârsta de
50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat.
complicată — este consecința unor boli intraoculare (
iridociclită, glaucom ș.a.).
radiativă — este rezultatul expunerii la radiații
ionizante (neutroni, raze Roentgen).
Deseori cataracta apare ca rezultat al modificării
vârstnice al organismului
(poate apărea deja la vârsta de 45 de ani și este un
proces natural pentru om).
Deși motivele apariției acestei boli pot fi:
• predispoziție genetică
• traume ale ochiului (mecanice, chimice ș.a.)
• condiții nefavorabile ecologice
• diferite afecțiuni ale ochiului (glaucom, miopie de
grad înalt ș.a.)
• afecțiuni endocrine (diabet zaharat, avitaminoză,
tulburări metabolice)
• administrarea de lungă durată a preparatelor
medicamentoase
• fumatul
 Cataracta de tip cortical se formeaza la
nivelul marginii cristalinului sau pe cortex.
Acest tip este de cele mai multe ori asociat cu
diabetul si este cel mai frecvent intalnit la
tineri.
Cataracta nucleara APAREcu inaintarea in varsta ,afecteaza
capacitatea ochiului de a focaliza. vederea la apropiere se imbunatateste, pe
cand cea la distanta se ingreuneaza.
CATARACTA SUBCAPSULARA
POSTERIOARA
Se formeaza in spatele sacului/capsulei care mentine
lentila in pozitia sa.
 Apare din cauza diabetului, traumatismele din zona
ochilor, iradierea la nivelul fetei sau cu tratamentele
de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.Apare la
persoane cu miopie severa .

Metode de tratament !
Pasul 1 -Anestezia locală
Operatia de cataracta constă din extracția cristalinului opacifiat,
1.Chirurgical
urmată de implantarea unui cristalin artificial. Extragerea
cristalinului natural se realizează cu ajutorul unui aparat ce
generează ultrasunete, care fragmentează nucleul cristalinului
opacifiat în particule microscopice și care apoi sunt aspirate,
tehnică ce se numește facoemulsificare ultrasonică. Aceasta este
tehnica cea mai modernă și sigură. Implantul se realizează printr-
o incizie de 1,8 - 2,2 mm efectuată în cornee clară.

Pasul 4 – Plasarea cristalinului

itraocular 
Pasul 3- Fragmentarea
cristalinului afectat
Pasul 2 -Incizie corneană
 Taufon (Taurine)-îmbunătățește
Medicamentele utilizate pentru tratarea cataractei procesele de restaurare a țesuturilor
pot fi împărțite condiționat în mai multe grupuri: oculare în bolile distrofice,
îmbunătățește metabolismul
intraocular, stabilizează membranele
celulare și îmbunătățește procesele
metabolice
1.produse care conțin săruri anorganice în combinație cu
vitamine, cisteină și alte medicamente care normalizează Oftan Katachrome (adenozină +
procesele metabolice; Aceste medicamente pot conține o nicotinamidă + citocrom c
substanță activă, de exemplu taurină sau un complex de
citocromul C este un mediator important în
substanțe active, cum ar fi citocromul C, tiamina, glutationul, multe procese redox, are activitate
nicotinamida și cisteina. antioxidantă și, de asemenea, vă permite să
încetiniți procesul de pierdere a transparenței
de către lentilă
2. produse care conțin compuși care normalizează
procesele redox din lentilă și inhibă acțiunea compușilor Vitabact (picloxidină) sunt
chinonei: antiseptice poate preveni atașarea
pirenoxină –cataracta senile unei infecții microbiene secundare și
Azapentacen- in diverse tipuri de cataracta va oferi o vindecare și recuperare
bună

Maxitrol (dexametazonă + neomicină + polimixină B

Maxitrolul este un medicament combinat care conține deja trei componente care au un efect antiinflamator pronunțat
datorită dexametazonei hormonului glucocorticosteroid, iar antibioticele polimixina B și neomicina oferă un efect
antibacterian și o protecție fiabilă împotriva dezvoltării florei microbiene secundare
 EXAMINAREA
OFTALMOLOGICĂ‚ PREOPERATORIE constă în:

1.determinarea acuității vizuale și a refracției oculare;

2.examenul polului anterior al ochiului care dignostichează cataracta și apreciază duritatea
nucleului;
3.examenul fundului de ochi pentru a exclude alte afecțiuni responsabile de scăderea acuității
vizuale și care ar influența negativ rezultatul implantului (exemplu: degenerescența maculară legată
de vârstă, degenerescența maculară miopică, dezlipirea de retină, obstrucția arterială sau venoasă);
4.examenul presiunii oculare ;
5.examenul pahimetric (măsurarea grosimei corneei, prin microscopie speculară)
6.microscopie celulară (evaluarea celulelor endoteliale)
7.examenul ecografic pentru diagnosticul leziunilor de la nivelul polului posterior în cazul unor
cataracte dense care nu permit vederea structurilor din spatele lor sau pentru calculul puterii
implantului – biometrie oculară (exemplu: tumori oculare, decolare de retină care nu se pot
evidenția prin cristalinul opacifiat total în cazul cataractei mature).
8.biometria oculară – care permite măsurarea:
axului antero-posterior al ochiului;
adâncimea camerei anterioare;
grosimea cristalinului;
calcularea puterii lentilei intraoculare ce urmează a fi implantat .
 Preparate diagnostice

În practica mondială, sunt folosiți alți

coloranți (fluorexona, roz Bengal, verde de
În oftalmologie în timpul diagnosticului se folosesc
lisamină și verde de indocianină).
diverse tipuri de proceduri (angiografie, evaluarea
integrității epiteliului cornean și adaptarea plăgii,
brevetul conductelor lacrimale, tonometria de
aplicare). Astfel sunt utilizate cel mai frecvent diverse
soluții de fluoresceină de sodiu.
Tonometru pentru Maklakov Este un cilindru metalic de 40
mm înălțime și cântărind 10 g cu baze expandate - plăci din
Atunci când efectuați o tonometrie aplicabilă conform
sticlă mată. Cilindrul Greutatea poate varia în funcție de
metodei Maklakov, se folosesc soluții de colargol și
precizia dorită a măsurătorilor la 5 la 15, cu examinarea,
clorură de metiltioniniu.
pacientul se afla pe spate, cu plăci prelubrifiate colorantă cu
solutie de colargol si clorura de metilitoniu tonometrul
montate vertical pe centrul ochiului timp de 1 secundă
alternativ unul și celălalt plan. La punctele de contact cu
ochiul tonometru raman pete luminoase - acestea sunt
transferate pe hârtie și măsurate cu o precizie de 0,1 mm și
acest lucru corespunde valorii măsurate a presiunii
intraoculare. Cu cât diametrul petelor este mai mic, cu atât
este mai mare presiunea intraoculară.Norma -este de la 18 la
27 mm Hg ,
TONOMETRIA GOLDMAN
ANGIOGRAFIE
Biomicroscopia oculară – o investigaţie oftalmologică ce ne permite o examinare
microscopică a polului anterior, polului posterior şi a vitrosului cu ajutorul căreia
pot fi depistate leziuni la nivelul pleoapelor,cristalinului conjunctivitei, şi a sclerei
corneei.
Examinarea biomicroscopică ne permite observarea grosimii şi a profunzimii
ţesuturilor oculare.

Examinarea biomicroscopică a cristalinului se face cu ajutorul picăturilor cu

efect dilatator a pupilei ce oferă posibilitatea oftalmologului să examineze cu
precizie fundul ochiului.
Examinarea cristalinului se face pentru a aprecia transparenţa acestuia,
care odată cu vârsta scade, dar şi forma, dimensiunile, aderentele şi
mobilitatea acestuia. Se pot examina straturile cristalinului şi depista
apariţia cataractei.

Biomicroscopia arata in cataracta posttraumatică apare o îngroșare și o

hiperreflectivitate a corneei, îngroșarea camerei anterioare, iris
bombe, mărire de volum și hiperreflectivitate a cristalinului, unghi
camerular închis. În subluxatii apare în UBM deplasarea cristalinului in
vitros, hiperreflectivitate a cristalinului, detașarea corpului ciliar. UBM
evidențiază ruptura zonulara: hernierea corpului vitros și deplasarea
cristalinului. Distanța între ecuatorul cristalinului și procesele ciliare
trebuie să fie mai mare de 1,3 mm. UBM evidențiază poziția lentilei
intraoculare:
FLUORESCEINA DE SODIU
 Fluoresceina este o vopsea galbenă sau portocalie care apare
verde luminoasă când este văzută sub lumină albastră de cobalt.
 Administrat local, poate ajuta la detectarea abraziunilor corneene
opacifierii cristalinului atunci lumina albastra este mai
profunda si intunecata Se folosește la efectuarea tonometriei
Goldmann, evaluarea potrivirii lentilelor de contact rigide, studierea
stabilității filmului lacrimal și permeabilitatea căilor lacrimale.
 Este utilă în evaluarea scurgerii din plagă după o intervenție
chirurgicală intraoculară.
 Injectată sau administrată pe cale orală, este de neprețuit pentru
vizualizarea anomaliilor în circulația retiniană.
PREPARATE DIAGNOSTICE
MECANISM DE ACȚIUNE

 Fluoresceina sodică este un acid dibasic slab din grupul

xantene. Are o capacitate mare de emisie, 95% din
lumina albastră absorbită este transformată în lumină
fluorescentă.
PREPARATE DIAGNOSTICE
INDICAȚII ....
Atunci când se aplică topic, se folosesc soluții de
fluoresceină de sodiu 0,1 și 1% (picături de ochi), care sunt
preparate ex-tempore pentru următoarele proceduri de
diagnostic:
■ detectarea defectelor epiteliale ale corneei și conjunctivei;
■ Tonometria Goldman;
■ evaluări de potrivire a lentilelor de contact;
■ teste de diagnostic (probă de flux, tubular și nazal, timpul
de retenție a peliculei lacrimogene);
■ diagnosticul diferențial al rănilor penetrante și nepenetrante
ale corneei;
■ evaluarea adaptării marginilor rănilor postoperatorii.
 CONTRAINDICAȚII

 Hipersensibilitate.
 Boala renală (utilizare sistemică).
 REACȚII ADVERSE

■ Reacții alergice - urticarie, prurit.

■ Din partea tractului digestiv - greață, vărsături.
■ Din partea sistemului nervos central - amețeli, sincopă pe
termen scurt.
■ Diverse - colorarea galbenă a pielii, a mucoaselor (în decurs de
6-12 ore) și a urinei (în 24-36 ore).
COLORAREA CORNEEI CU FLUORESCEINĂ
FLUORESCEINA TOPICĂ
 Atunci când fluoresceina este aplicată pe ochi, filmul lacrimal normal
va apărea în aceeași culoare galbenă ca picatura. Fluoresceina nu
penetrează corneea intactă.
 În schimb, atunci când suprafața corneei este compromisă sau
întreruptă, ca în cazul unei abraziuni a corneei, colorantul penetrează
ușor corneea.
 Când este privită printr-un filtru albastru de cobalt, abraziunea se
aprinde verde, subliniind defectul și făcându-l ușor vizibil.
 Dacă defectul corneei este suficient de mare, fluoresceina poate
pătrunde efectiv în camera anterioară, dând aspectul de strălucire
verde a umorii apoase ceea ce da dovada de prezenta opacifierii
cristalinului
VERDE DE LISAMINĂ
 Colorează celulele cu leziuni membranare/devitalizate/moarte și mucusul în
același mod ca și roz bengal.
 Nu provoacă disconfort/înțepături ca roz bengal.
 Colorează marginile ulcerului dendritic, în timp ce fluoresceina colorează
centrul.
 Lisamina verde de 1% este disponibilă în benzi sterile.
 Poate fi util atunci când pacientul este sensibil la roz bengal.
FLUOREXON
 Molecula mare a soluției de fluoresceină Fluorexon
(Fluoresoft®) împiedică vopseaua să penetreze matricea lentilei
de contact.
 Util în evaluarea potrivirii atât a lentilelor de contact rigide, cât
și a celor moi.
 După instilare și evaluare, lentilele trebuie îndepărtate, spălate și
clătite în
soluție salină. Lentilele pot apărea ușor colorate, dar cea mai
mare parte a colorantului va fi îndepărtată.
 Lentilele cu hidratare mai mare de 55% leagă cel mai mult
colorantul și necesită o clătire mai intensă.
 Orice colorare reziduală se va risipi după ce lentilele sunt
reintroduse. Nu utilizați pe bază de peroxid
soluții de curățare în combinație cu fluorexon, deoarece
peroxidul poate determina colorantul să se lege
lentilele de contact.
 VERDE DE INDOCIANINĂ
 În afară de utilizarea specifică în chirurgia cataractei și vitreoretinală,
utilizarea de verde indocianină (VI) este frecventă în angiografia oftalmică.
 Datorită proprietăților sale unice de legare, permite o mai bună vizualizare a
opacifierii cristalinului astfel apare de culoare verde mai aprins sub
forma de cascada sau cuib de rindunica .
 Este utilă în studierea diverselor anomalii coroidiene, inclusiv congenitale, și
tulburărilor ischemice, inflamatorii și degenerative. Folosită cel mai frecvent
pentru a identifica și caracteriza neovascularizarea coroidală în DMLV.
 VI este disponibilă atât în pulbere (25 și 50 mg) cât și în soluție (10 și 40 mg
flacoane de unică folosință). Totuși, soluția este instabilă și trebuie utilizată în
decurs de 10 ore. Pulberea trebuie dizolvată numai cu solventul apos furnizat.
 VI conține iodură de sodiu și trebuie utilizată cu prudență la pacienții cu
sensibilitate la iod.
 ROZ BENGAL
 Roz bengal, după cum sugerează și numele său, este o vopsea roșie,
trandafirie.
 Se leagă în mod specific la mucus, precum și la țesutul mort și
devitalizat.
 Nu difuzează în defectele epiteliale si nu penetrează stroma corneană.
 Este toxic, scade vitalitatea, motilitatea celulară.
 Este util în diagnosticul leziunilor corneene și conjunctivale secundare
bolilor de suprafață oculară, cum ar fi ochiul uscat și keratita herpetică.
 Este disponibil în soluție de 1% și benzi de hârtie de filtru impregnate
(Rosetts®).
 Roz bengal
Precauții
 Provoacă disconfort, înțepături la instilare – se recomandă anestezie topică în prealabil.
 Persistă câteva ore după instilare.
 Colorarea cu roz bengal trebuie să fie întotdeauna efectuată înainte de introducerea
fluoresceinei în ochi, deoarece fluoresceina îi poate masca aspectul.
 S-a demonstrat că roz bengal are proprietăți antivirale ușoare, de aceea, dacă o cultură
virală urmează a fi prelevată din ochi, acest lucru trebuie făcut înainte de instilarea
vopselei.
CUM VEDE O PERSOANA CU
CATARACTĂ?
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!