Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza

pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la

nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.
Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor
pentru identificarea precoce a cataractei(cataracta juvenila) sau a altei patologii
oftalmologice.

Cauze

Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:

- varsta inaintata, imbatranirea(cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala,
expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita
cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si
conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita
predispozitie pentru aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in
randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre
persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3
ani de la interventia initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul
copiilor.

Factori de risc

Factorii de risc includ:

- varsta inaintata;
- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;
- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de
cataracta;
- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si
de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%.
Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea
mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu
afectarea metabolismului galactozei);
- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul
persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea
reamintim pe cele mai importante:
- diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a
cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei
cronice (nivel crescut al glucozei in sange);
- glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc
riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de
asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei;
- hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si
aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.
Alti factori de risc
- fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca
fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate
in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele
cristalinului;
- infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel
ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere;
- lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au
aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza
cataracta dupa un anumit interval de timp;
- alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate
cauza cataracta;
- corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic),
folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm
bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia
inhalatorie)
- hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea
acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;
Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor
complicatii grave:
- durere oculara severa;
- vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).

Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:

- necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari;
- vedere dubla, incetosata, aparuta treptat;
- vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la
lumina);
- sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din
trafic;
- tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic

la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Simptome

In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care
amintim:
- vedere incetosata, greoaie, neclara;
- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de
asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din
trafic;
- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
- vedere dubla;
- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor

pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii
oftalmologice.

Consult de specialitate

Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament

medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei
bolii. Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si
predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical.

Problemele de vedere pot fi evaluate de:

- oftalmolog;
- optometrist;
- asistent medical;
- medicul de familie;
- medic generalist;
- pediatru.

Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza
in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Investigatii

Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din

urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza
tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.
In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul
trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea
vazului remanent si totodata calitatea vietii.

Diagnostic

Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea

precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor
care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui
consult oftalmologic. Totusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari
vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma
diagnosticul de cataracta.

Tratament

Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata
simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului
(lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal
cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte
componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde se formeaza imaginea.
Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit implant
intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie
identica.

Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la
debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu
ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in

dezvoltarea normala a simtului vizual.
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este
necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia
diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri cataracta
trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si
a nervului optic.

Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani

s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este
important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care
tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor
cotidiene.

Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta
doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului
oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea
ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei
interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli).
Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt
suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar
tratamentul chirurgical

Evolutie

Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata.

Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu
necesita indepartare chirurgicala.
In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot
cauza:
- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile
cotidiene (sofatul, cititul, etc.)
- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei
inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta
devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical
- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care
cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in
lobul occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta)
care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.