BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

ȚESUTURILE
ȚESUTURILE sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule:
- Similare
- Care îndeplinesc în organism aceeași funcție sau același grup de funcții

ȚESUTURILE sunt grupări de celule diferențiate, care:

- Au aceeași origine, formă, structură
- Îndeplinesc aceeași funcție/același grup de funcții

Țesuturile sunt rezultatul histogenezei, care implică:

- numeroase diviziuni mitotice și
- diferențiere celulară

Histogeneza (hystos = țesut, genesis = naștere) este procesul de diferențiere și

specializare a celulelor, urmat de apariția celor 4 tipuri fundamentale de
țesuturi:
A. Epitelial
B. Conjunctiv
C. Muscular
D. Nervos
Histogeneza este urmată de asamblarea țesuturilor în organe - proces numit
organogeneză.

În alcătuirea organelor intră unul sau mai multe țesuturi.

Ele pot forma:
 Parenchimul = țesutul fundamental, funcțional, al unui organ (este țesutul
care, datorită proprietăților sale funcționale, este responsabil de modul de
funcționare al organului respectiv)
 Stroma = reprezentată de țesutul conjunctiv de suport și legătură, alături de:
vase de sânge și fibre nervoase, care asigură funcționarea parenchimului
prin: sprijin (susținere), vascularizație, inervație.

Celulele unui țesut sunt unite între ele printr-o substanță intercelulară, care:
 Atunci când este în cantitate mică, se numește substanță de ciment (ex. la
țesutul epitelial)
iar
 Atunci când este în cantitate mare, se numește substanță fundamentală (ex. la
țesutul conjunctiv)

După particularitățile morfofuncționale (structurale și funcționale = rolurile pe

care le îndeplinesc în organism), țesuturile pot fi:
1
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

A. Epitelial
B. Conjunctiv
C. Muscular
D. Nervos

A. ȚESUTUL EPITELIAL

Poate fi alcătuit din unul sau mai multe straturi de celule, strâns legate între ele:
- prin corpusculi de legătură (desmozomi)
- printr-o substanță de legătură (ciment)

Ciment

Epiteliile:
 Pot acoperi suprafața corpului la exterior (formând epiderma)
 Pot căptuși:
 Cavități care prezintă comunicare cu exteriorul, precum:
 Tubul digestiv
 Căile respiratorii
 Conductele genitale
 Căile urinare
 Organe cavitare închise, precum:
 Inima
 Vasele de sânge și limfatice
 Pot forma:
 Parenchimul glandelor
 Receptorii analizatorilor

Forma celulelor epiteliale poate fi:

-plată (celule pavimentoase) (A)
-cubică (B)
-cilindrică (C)

2
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

A. B. C.

Celulele epiteliale profunde (în cazul epiteliilor pluristratificate) sau cele care
formează unicul strat (la epiteliile unistratificate și la cele pseudostratificate),
sunt așezate pe o membrană bazală:
- ce le separă de țesutul conjunctiv, care le însoțește
- ce comunică intim cu țesutul conjunctiv

Celulele epiteliale ale epiteliilor unistratificate prezintă:

 O suprafață apicală, expusă către exteriorul corpului sau către cavitatea pe
care o căptușește epiteliul și
 O suprafață bazală, aderentă la membrana bazală pe care se sprijină.

Unele suprafețe apicale pot prezenta:

- microvili
sau
- cili

La epiteliile pluristratificate există:

 Un strat superficial, în contact cu mediul extern sau orientat către cavitatea
pe care o căptușește epiteliul
și
 Un strat profund, situat mai aproape de membrana bazală

Epiteliile sunt avasculare (la nivelul lor nu pătrund vase de sânge).

Hrănirea epiteliilor se face pe seama țesutului conjunctiv lax care le însoțește (și
care este bogat vascularizat), prin:
- Difuzie
sau , din lichidul intercelular (interstițial)
- Osmoză (ex. epiderma)

Epiteliile sunt bogat inervate și au o mare putere de regenerare (își pot reface
ceulele distruse)

3
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

După funcțiile pe care le realizează, epiteliile se clasifică în:

I. Epitelii de acoperire
II. Epitelii glandulare
III. Epitelii senzoriale

I. EPITELII DE ACOPERIRE

Sunt alcătuite din celule:

 de diferite forme:
 pavimentoase
 cubice
 cilindrice
 așezate pe unul sau mai multe straturi.

Stratul extern (apical) poate veni în contact cu:

 gaze (ex. la sistemul respirator)
 lichide (ex. în cazul sistemelor circulator și excretor)
 diferite particule (ex. în cazul sistemului digestiv).

Stratul intern (bazal) este așezat pe o membrană bazală, care îl separă de țesutul
conjunctiv lax situat sub el și care are rol trofic (de hrănire), deoarece epiteliile
sunt avasculare.
(Trophos = hrănire)

CLASIFICAREA EPITELIILOR DE ACOPERIRE

După numărul de straturi de celule componente, epiteliile pot fi:

1. Epitelii unistratificate (simple)
2. Epitelii pseudostratificate
3. Epitelii pluristratificate

1. Epitelii unistratificate (simple)

Se clasifică după forma celulelor componente în:

1a. Epitelii pavimentoase – alcătuiesc pereți foarte subțiri, ce permit trecerea
substanțelor prin:
 Difuzie
 Osmoză
 Filtrare
Sunt alcătuite din celule plate.

Localizare – formează:
Tunica internă (endoteliul ) vaselor - de sânge mari: artere și vene

4
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

- limfatice mari
Peretele - capilarelor sangvine și limfatice
- alveolelor pulmonare (sacilor alveolari)
Pereții glomerulilor renali (ghem de capilare sangvine)
(glomerul = ghem)

1b. Epitelii cubice - prezintă celule cubice, cu nucleu sferic, situat central.
Celulele pot prezenta, la polul apical, cili sau microvili.

Localizare:
formează mucoasa bronhiolelor terminale și respiratorii (căi respiratorii
intrapulmonare)

1c. Epitelii cilindrice ciliate și neciliate - alcătuite din celule cilindrice (înalte):
- simple
sau
- cu cili sau microvili la polul apical

Printre aceste celule, pot exista și celule globuloase (sferice) glandulare, care
secretă mucus sau enzime.

Localizare:
formează mucoasa tubului digestiv (de la stomac, de la orificiul cardia, până la
rect – fără acesta).
În mucoasa intestinală celulele prezintă microvili cu rol de mărire a suprafeței de
absorbție a nutrimentelor.
mucoasa trompelor uterine și uterului – celulele prezintă cili, cu rol de
transport

2. Epitelii pseudostratificate cilindrice ciliate și neciliate

Sunt alcătuite din celule așezate pe membrana bazală pe un singur strat.

Celulele:
 sunt cilindrice
 au înălțimi diferite
 au nuclei situați la înălțimi diferite acest lucru creează impresia de
falsă stratificare.

Celulele pot fi:

 prevăzute cu cili sau microvili la polul apical,
sau
 simple (neciliate ).

5
 BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

Localizare - formează epiteliul (mucoasa) traheal (ă) și a bronhiilor mari, cu rol

de filtru și transport.

3. Epiteliile pluristratificate

Se clasifică după forma celulelor din stratul superficial (cel îndepărtat de

membrana bazală).
Numărul straturilor, precum și forma celulelor din stratul superficial variază.
Stratul profund este situat pe o membrană bazală.

După forma celulelor componente, pot fi:

3a. Epitelii pavimentoase – prezintă celulele de la suprafață (din stratul
superficial) plate (pavimentoase).

Aceste epitelii pot fi:

 Pavimentos keratinizat (cheratinizat)
 prezintă celulele superficiale încărcate cu keratină (o proteină impermeabilă,
cu rol protector)
 formează epiderma – aceasta prezintă 2 straturi (zone):
 stratul germinativ (generativ)
- situat profund
- alcătuit din celule vii și care se divid intens, generând permanent noi celule
(ce vor fi împinse către suprafață) .
 stratul cornos
- situat superficial
- alcătuit din straturi de celule care se turtesc, se impregnează cu keratină și
mor.
Celulele din stratul superficial se descuamează (se desprind) și vor fi înlocuite
de noi straturi de celule.

Rol - acoperire și protecție

6
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

 Pavimentos nekeratinizat – cu celulele superficial plate, dar fără keratină.

Localizare – formează:
- epiteliul/ mucoasa (cavității) bucale
- mucoasa vaginală

3b. Epitelii cubice și cilindrice

Localizare – canalele (ductele) glandelor exocrine

3c. Epitelii de tranziție (uroteliul) – este un tip particular de epiteliu

pluristratificat, la care forma celulelor și numărul straturilor de celule variază în
funcție de gradul de distensie (întindere) a pereților organului pe care-l
căptușește.

Localizare – formează mucoasa:

- Vezicii urinare
- Ureterelor
- Uretrei

Atunci când vezica urinară este goală, sau când a acumulat o cantitate mică de
urină (30-50 ml), epiteliul care o căptușește este pluristratificat (5-6 straturi).
Pe măsură ce vezica acumulează mai multă urină (până la și peste
300 ml), epiteliul apare ca fiind format doar din 2 straturi de celule → se mărește
volumul vezicii, cu păstrarea (inițial) a presiunii intravezicale relativ constante.
Aceasta este o adaptare pentru acumularea unei cantități mai mari de urină.

II. EPITELII GLANDULARE (SECRETOARE)

Sunt alcătuite din celule diferențiate, care au proprietatea de a elabora și de a

elimina produși de secreție .

Celulele prezintă:
 Aparat Golgi dezvoltat
 Ergastoplasmă bogată → adaptări legate de elaborarea produșilor de
secreție.
 Numeroase mitocondrii
 Numeroși lizozomi

Epiteliile glandulare formează parenchimul glandelor.

Glandele (organe) sunt alcătuite din:

7
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

 Epiteliu glandular = parechim

 Țesutul conjunctiv lax
 Vase de sânge stroma
 Fibre nervoase

După modul de eliminare a producțiilor de secreție, glandele pot fi:

1. Glande exocrine
2. Glande endocrine
3. Glande mixte

1.Glandele exocrine (exo= extern, krynein= a secreta)

Prezintă canale de secreție, prin care elimină produșii de secreție:
 Fie la suprafața organismului:
Ex. – glandele lacrimale
- glandele sudoripare
- glandele sebacee
- glandele mamare

 Fie în interiorul organismului, în cavități:

Ex.
- glandele salivare
- glandele gastrice
- glandele intestinale
- ficatul
- prostata la bărbați
- veziculele seminale
- glandele bulbo-uretrale

După alcătuirea lor, glandele exocrine pot fi:

 Unicelulare
 Pluricelulare – se clasifică după alcătuire și forma porțiunii secretorii în:
 Simple (neramificate)
a) Tubulare.
Ex. glandele sudoripare
b) Acinoase (cu aspect de săculeț)
Ex. glandele lacrimale
 Compuse (ramificate) – pot fi :
a) Tubulare ramificate
b) Acinoase ramificate
c) Tubulo-acinoase

8
 BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

2. Glandele endocrine (endos = intern, krynein = a secreta)

Nu prezintă canal de secreție, din acest motiv își varsă produși de secreție direct în
sânge. (de fapt secrețiile sunt eliminate inițial în lichidul interstițial de unde vor fi
preluate de sânge)
Produșii de secreție se numesc hormoni, iar aceștia ajung în sânge odată cu
irigarea țesutului glandular și acționează la distanță față de locul unde au fost
eliminați. Celulele glandulare pot fi organizate în mai multe tipuri:
 Tipul în cordoane celulare (șiruri de celule) - ex. în adenohipofiză
 Tipul folicular (în foliculi) - ex. tiroida
 Organizare în insule
Ex. insulele Langerhans din alcătuirea pancreasului endocrin

Exemple de glande endocrine:

 Hipofiza
 Epifiza
 Tiroida
 Paratiroidele
 Timusul
 Suprarenalele

3.Glandele mixte
Conțin:
- atât epitelii glandulare exocrine, care își elimină secrețiile prin canale
- cât și epitelii glandulare endocrine, care produc hormoni, eliminați în sânge

Exemple:
a) Pancreasul
b) Gonadele (organele genitale interne)
- masculine = testicule
- feminine = ovarele

a) Pancreasul –prezintă
 Porțiunea exocrină
 De tip tubulo-acinos
 Secretă sucul pancreatic, eliminat în duoden (primul segment al
intestinului subțire)
 Porțiunea endocrină
 Organizată în insulele Langerhans
 Secretă insulina și glucagonul

9
 BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

b) Gonadele
b1. Testiculul – prezintă:
 Porțiune exocrină
 Reprezentată de tubii seminiferi
 Produce spermatozoizi (gameții ♂)
 Porțiune endocrină
 Reprezentată de celulele interstițiale Leydig (interstițiu=spațiu)
 Secretă testosteronul

b2. Ovarul – prezintă:

 Porțiunea exocrină
 Reprezentată de foliculii ovarieni
 Produce ovocitul
 Porțiune endocrină - reprezentată de celule ale:
Tecii foliculare interne
ce secretă estrogeni și progesteron
 Corpului galben

III. EPITELII SENZORIALE

Sunt alcătuite din:

 Celule senzoriale (receptoare) specializate (adaptate pentru recepționarea
unor stimuli din mediul extern sau intern al organismului).
Prezintă, de obicei, cili la polul apical
 Celule de susținere
Epiteliile senzoriale intră în structura organelor de simț (în alcătuirea
segmentelor periferice/receptoare ale analizatorilor).

Ex. Analizatorul gustativ

Analizatorul auditiv (acustic)
Analizatorul vestibular

Excepție fac analizatorul vizual și olfactiv, unde celulele receptoare NU sunt

celule epiteliale, ci sunt celule nervoase (neuroni).
 Celulele fotoreceptoare cu con și cele cu bastonaș din retină sunt neuroni
unipolari
 Celulele receptoare olfactive sunt neuroni bipolari

10