BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

B. ȚESUTUL CONJUNCTIV
Este alcătuit din 3 componente principale:
1. Celule conjunctive - sunt foarte variate ca aspect, structură și funcție
2. Fibrele conjunctive - sunt de 3 tipuri:
a) Colagen
- de obicei dispuse în fascicule
- sunt cele mai rezistente fibre
b) Elastină (fibre elastice) - conferă elasticitate
c) Reticulină - dispuse în rețea
3. Substanța fundamentală – este secretată de celulele țesutului conjunctiv
În funcție de consistență, poate fi:
- Moale
- Semidură
- Dură

Țesutul conjunctiv se clasifică, după consistența substanței fundamentale, în 4

tipuri:
I. Moale
II. Semidur (cartilaginos)
III. Dur (osos)
IV. Fluid (sângele)

1
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

I. ȚESUTURI CONJUNCTIVE MOI

Tipuri:

1. Țesutul conjunctiv lax

 Este forma cea mai răspândită
 Conține în proporție egală celule, fibre și substanță fundamentală

Localizare:

 Însoțește alte țesuturi (de ex. însoțește epiteliile și formează, împreună cu

acestea, unități funcționale)
 Leagă unele organe și umple spațiile libere dintre organe
 Formează stroma conjunctivă a organelor (cu rol de susținere și rol trofic/de
hrănire)
 Formează hipodermul (deci se găsește subcutanat)
2
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

2. Țesutul conjunctiv reticulat

Prezintă fibre de reticulină dispuse în rețea, în ochiurile căreia se află substanța

fundamentală și celule cu prelungiri = reticulocite

Localizare în:
 Ganglionii limfatici
 Splină
 Timus
 Amigdale
 Măduva osoasă roșie (hematogenă)

Rol - hematogen (formarea elementelor figurate ale sângelui, proces numit

hematopoeză ).

3. Țesut conjunctiv fibros (dens)

În structura sa:
 Predomină fibrele de colagen și elastice
 Prezintă puțină substanță fundamentală
puține celule

Este slab vascularizat.

Localizare – formează:
 Tendoanele = formațiuni care asigură inserția (prinderea) mușchilor lungi pe
oase
 Aponevroze = formațiuni care asigură inserția mușchilor lați pe oase (ex.
aponevroza lombară)
 Ligamente = formațiuni de legătură între capetele oaselor dintr-o articulație
(mobilă)
 Fasciile musculare = foițe care învelesc mușchii la exterior
 Capsulele unor organe: ficat, rinichi, splină, ganglioni limfatici, testicule
Intră în structura dermului și în alcătuirea scheletului embrionului, formând
matricea pentru osificarea desmală (de membrană).

Rol – mecanic (este un țesut rezistent și flexibil)

3
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

4. Țesutul conjunctiv adipos

În structura sa predomină celulele adipoase (adipocite) mari și sferice (globuloase),

care, pe măsură ce se maturizează, acumulează în citoplasmă lipide, ce împing
nucleul la periferie.

Este un țesut bogat vascularizat și inervat.

Localizare :
 În jurul unor organe: rinichi și ochi (globi oculari) formând capsule
 Subcutanat (în hipoderm)

Rol :

 trofic (de hrănire), reprezentând o rezervă nutritivă și de energie

 mecanic (atenuează șocurile mecanice, asigurând protecția organelor interne)
 termoreglare (reglarea temperaturii corpului – împiedică pierderea excesivă a
căldurii la suprafața tegumentului)

5. Țesutul conjunctiv elastic

Conține:
- predominant fibre elastice
- puține celule
- puțină substanță fundamentală

Localizare - formează tunica medie a vaselor de sânge mari: arterelor (în special)
și venelor

Rol – conferă elasticitate

II. ȚESUTURI CONJUNCTIVE SEMIDURE

(CARTILAGINOASE)
Țesutul cartilaginos este un țesut cu funcție mecanică, având rezistență la presiune
și rezistență mecanică la frecare.
Este avascular (lipsit de vase de sânge proprii), nutriția sa realizându-se prin
difuzie de la nivelul unei membrane conjunctive care-l însoțește, numită
pericondru. (peri = de jur împrejur, chondros = cartilaj).

4
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

Alcătuire:

 Celule ce pot fi:

 Tinere - numite condroblaste (blastos = mugure)
Sunt celule sferice, ce secretă componenta organică (proteică) a substanței
fundamentale, numită condrină
 Mature - numite condrocite
- sunt celule sferice (globuloase), complet înconjurate de substanță
fundamentală
- își pierd capacitatea secretorie
 Fibre de colagen și elastice
 Substanța fundamentală alcătuită din:
 Componenta organică (proteică) = condrina, care se impregnează cu
 Componenta anorganică (minerală) reprezentată de săruri de Na și Ca2+¿ ¿
+¿¿

Există trei tipuri principale de țesut cartilaginos:

1. Cartilajul hialin – este cel mai răspândit în organism

Localizare – formează:

 Cartilajele costale, traheale și laringeale (majoritatea) și ale bronhiilor mari

 Cartilaje articulare (ce acoperă epifizele)
 Cartilaje de creștere diafizo-epifizare (metafizare)

5
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

 Scheletul embrionului (parțial), constituind matricea (modelul) pentru

osificarea de cartilaj (encondrală)

2. Cartilajul elastic – conține în substanța fundamentală o bogată rețea de fibre

elastice

Localizare – formează pavilionul urechii și epiglota = cartilaj al laringelui, cu

aspect de căpăcel, care acoperă/închide glota (orificiul de comunicare între laringe
și faringe) în timpul deglutiției.

3. Cartilajul fibros – are o mare rezistență la comprimări și tensiuni, datorită marii

densități de fibre de colagen dispuse în fascicule longitudinale.

Prezintă:
- puține celule
- puțină substanță fundamentală

Localizare – formează:
 Discurile intervertebrale
 Meniscurile articulare

III. ȚESUTURI CONJUNCTIVE DURE (OSOASE)

Țesutul osos este adaptat pentru funcțiile de suport (susținere) și protecție, fiind
țesutul cel mai rezistent și mai dur, datorită impregnării substanței fundamentale cu
săruri minerale de Ca2+¿ ¿ și P.
Este cel mai rigid tip de țesut dar este bogat vascularizat și inervat - vasele de
sânge provin din periost (o membrană conjunctivo-vasculară ce însoțește oasele).

Țesutul osos este alcătuit din următoarele componente:

 Celule osoase - de 3 tipuri:
a) Osteoblaste (osteo = os, blastos = mugure).
Sunt celule osoase tinere, responsabile de sinteza și secreția oseinei (substanța
preosoasă).
Când osteoblastele s-au înconjurat complet cu oseină, încetează sinteza și
secreția, devenind celule osoase adulte (osteocite).
b) Osteocite = celule osoase adulte (mature), diferențiate, care nu se mai divid
c) Osteoclastele = celule osoase de dimensiuni mari, polinucleate.

6
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

Au un bogat echipament enzimatic (în lizozomi), având o puternică activitate

fagocitară.
Intervin în:
 Modelarea (remanierea) osoasă (pe parcursul osteogenezei = formării oaselor)
 Remodelarea osului, după fracturi
 Formarea canalului medular
 Substanța fundamentală (matricea osoasă) este alcătuită din 2 componente:
a) Organică - reprezentată de oseină și fibrele de colagen
b) Anorganică (minerală) - reprezentată de săruri de Ca2+¿ ¿ și P.

Matricea osoasă se dispune sub formă de lamele osoase.

După modul de dispunere a lamelelor osoase, se disting cele 2 tipuri de țesut osos:
1. Spongios (Trabecular)
2. Compact (Haversian)

1.Țesutul osos spongios (Trabecular)

Este format din lamele osoase, care se întretaie, numite trabecule, ce delimitează
cavități numite areole (acestea dau aspectul spongios sau buretos al osului).
Areolele conțin măduvă osoasă roșie (hematogenă) cu rol în formarea elementelor
figurate ale sângelui.

7
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

Localizare:
 În epifizele oaselor lungi
 În interiorul oaselor scurte și late

2.Țesutul osos compact (Haversian)

Are ca unitate structurală și funcțională osteonul (sistemul haversian).
Osteonul este alcătuit dintr-un ansamblu de lamele osoase dispuse concentric în
jurul unui canal (canalul Havers), ce conține în interior:

8
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

 Vase de sânge
- arteriole
- venule
 Fibre nervoase
Între osteoane se găsesc arcuri de lamele osoase (resturi de osteoane), rezultate din
procesele de remaniere osoasă, numite sisteme interhaversiene.

Localizare:

 Formează diafizele oaselor lungi

 La suprafața epifizelor și oaselor scurte

9
BACALAUREAT IX-X – ȚESUTURI ANIMALE

10