A avut merite deosebite in actiunea de emancipare si reorganizare a Bisericii Romane Ortodoxe

din Arde'al si pe tarim cultural. A fost unul dintre intemeietorii Astrei (1861) si primul ei
presedinte; a intemeiat Tipografia diecezana din Sibiu (1850), a infiintat ziarul Telegraful roman,
aparut in 1853 sub redactia lui Aaron Florian. A colaborat la presa transilvaneana (Gazeta
Transilvaniei, Foaie pentru minte, inima si literatura, Telegraful roman s. a.) cu art. politice sau
tratind teme bisericesti ,scolare si culturale.
A participat, cu o contributie specifica, determinata de calitatea sa „oficiala", la
framintarile revolutionare ale anului 1848 si apoi la luptele politice pentru drepturi ale
romanilor transilvaneni. Autor de opere canonice si pastorale (Elementele dreptului
canonic, 1854, Teologia pastorala, 1857, Istoria bisericii ortodoxe rasaritene universale,
1860, Compendiu de dreptul canonic, 1868, Enchiridion, 1871, Manual de studiu pastoral,
1872), a lasat o gramatica a limba romane in ms precum si insemnari memorialistice
(publicate postum) si o serie de predici orig. (aparute ca anexa la Chiriacodromionul din
1855).
Fara a fi, in sensul propriu al cuvintului, un scriitor, Andrei Saguna a contribuit totusi la
dezvoltarea culturii si literaturii romanesti transilvanene, mai intii prin sprijinul acordat
dezvoltarii invatamintului (lui i se datoreaza infiintarea multor scoli satesti, ca si a gimnaziilor
romanesti din Brasov si Brad si a seminarului teologic si pedagogic din Sibiu), apoi prin initiativa
sau contributia la crearea unor instrumente ale vietii intelectuale cum ar fi presa, tipografia,
asociatiile culturale s.a. Preocupat de corectitudinea si expresivitatea limbii romane, a schitat in
tinerete o Gramatica valachica, neterminata si ramasa in manuscris, dar invederind o conceptie
limpede si sistematica, ferita de exagerarile latinizante contemporane, desi a fost scrisa in
latineste.
11/04/2020
Memoriile din anii 1846-l871, sumare de altfel si menite doar sa pastreze amintirea eforturilor
pentru emanciparea bisericii romanesti si a stradaniilor sale politice, nu se preteaza unui
comentariu literar. Predicile, in schimb, vadesc un orator priceput, stapin pe materie, clar in
elaborare si cu un stil de o reala savoare. Destinate, dupa propria marturisire, sa contribuie nu
numai la edificarea religioasa a ascultatorilor, ci si sa raspindeasca „povete folositoare despre
aceea cum sa se poarte crestinul in lucrurile sale lumesti, ca petrecerea sa in lumea aceasta sa-i
fie desfatatoare, cum sa fie stradalnic in agonisirea celor de lipsa si cum sa crute cele agonisite",
ele pornesc in general de la pretexte biblice, utilizind schemele si mijloacele stilistice (interogatii
si exclamatii retorice, inversiuni, enumerari, expresii sententioase) caracteristice speciei, dar
distingindu-se printr-o frumoasa limba romaneasca, surprinzator de „moderna" si lipsita de
provinciahsme.
Andrei Saguna a aratat o mare grija pentru bunul mers al scolilor de la sate, o parte infiintate
chiar de el, precum si pentru Institutul Teologic din Sibiu. De asemenea, ierarhul s-a ocupat si de
organizarea invatamantului ortodox romanesc de toate gradele din Transilvania. Sub indrumarea
lui s-au infiintat aproape 800 de scoli in Arhiepiscopia Sibiului, toate indrumate de Biserica
Ortodoxa. Ierarhul a tiparit mai multe manuale scolare, cerand profesorilor de seama sa scrie si
ei manuale, pentru disciplinele lor, spre a fi tiparite.
Pentru ajutorarea celor fara resurse materiale, episcopul a infiintat la arhiepiscopie mai multe
fundatii, din care se acordau burse. Sunt renumite bursele Emanuil Gojdu, daruite de un
avocat aroman din Budapesta.

11/04/2020