Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ţesutul epitelial:
De acoperire;
Glandulare;
Senzoriale.
Toate tesuturile epiteliale sunt formate din celule strans unite asezate
pe o unitate bazala.
- nu este vascularizat;
- nutritia se face difuziune pe seama tesutului conjunctiv aflat sub
membrana bazala.
Epitelii pseudostratificate:
- sunt formate dintr-un singur strat de celule dispuse pe mucoasa
bazala cu nuclei la inaltimi diferite, ceea ce da impresia de falsa startificare
(epiteliul traheal si al bronhiilor mari).
2
Epitelii pavimentoase stratificate
- au stratul superficial de celule turtite, keratinizate (epiderma) sau
nekeratinizate - substanta din care este format parul (mucoasa bucala si
esofagiana);
Glandele endocrine
- varsa produsul de secretie (hormonul) in sange.
- epiteliile secretoare sunt dispuse sub forma de cordoane (la
hipofiza) sau vezicule (foliculii tiroidieni)
3
este caracterizat prin celule care au, in general forma
paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substanţa
intercelulara, încât sunt strâns legate intre ele. In epitelii, substanţa
intercelulara este deci o substanţa cimentată.
Ţesutul epitelial se găseşte in organism, fie la suprafaţa, intrând in
alcătuirea straturilor externe ale pielii, fie căptuşind unele cavităţi ale
corpului sau ale unor organe.
In ceea ce priveşte originea ţesutului epitelial, trebuie remarcat faptul
ca el poate lua naştere din oricare dintre cele trei foite germinative.
Astfel, cunoaştem
1. epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic,
ependimar, plexurile coroide etc
2. . epitelii de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor
segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin,
3. . epitelii origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in
alcătuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului.
EPITELIILE DE ACOPERIRE
c. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT
Este tot un epiteliu simplu, ale cărui celule au insa forme si dimensiuni
diferite si din aceasta cauza pa stratificate Putem stabili destul de uşor ca e
un epiteliu simplu, întrucât se sprijină pe membrana bazala. Un astfel de
epiteliu se găseşte in trahee, in bronhiile mari, in mucoasa nazala,
respiratorie etc.
Epiteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule,
stratul superficial fiind alcătuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori
prevăzute cu cili. Asemenea epiteliu este puţin răspândit in organism. Îl
găsim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin etc.
Ţesuturile epiteliale de acoperire au rol de protecţie mecanica aşa cum
este, de exemplu, cazul epidermului. Pot îndeplini insa si alte roluri destul de
importante, ca, de exemplu, rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii
urinare, care împiedica pătrunderea in organism a unor substanţe din urina.
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDELE EXOCRINE
A. GLANDE TUBULOASE
B. GLANDELE ACINOASE
7
acini glandulari. După forma canalului excretor, aceste glande se împart in :
glande acinoase compuse neramificate si glande acinoase compuse
ramificate.
Glandele acinoase compuse neramificate au un canal excretor simplu,
dar in lungul sau si la capătul intern se deschid numeroşi acini glandulari : ca
de exemplu citam glandele Melbomius, situate pe marginea ploapelor.
Glandele acinoase compuse ramificate au canalul excretor ramificat, fiecare
ramura terminându-se cu un acin. Forma acinilor este variabila. ; De obicei,
acinii acestor glande au forma alungita, intermediara intre tub
si vezicula, si atunci glanda se numeşte tubuloacinoasa ; din aceasta
categorie citam glanda parotida si pancreasul exocrin.
GLANDELE ENDOCRINE
EPITELIILE DE RESORBTIE
EPITELIILE SENZORIALE
Sunt epitelii care s-au diferenţiat pentru a recepţiona excitaţii din mediul
înconjurător. Ele sunt formate din doua feluri de celule : celule senzoriale si
celule de susţinere.
1.Celulele senzoriale sunt celule epitelial care s-au diferenţiat
pentru a recepţiona diferite informaţii din mediul înconjurător si a
determina, prin aceasta, excitaţia celulelor nervoase cu care se afla in
legătura. Ele se găsesc, deci, in contact cu mediul înconjurător si cu
celulele nervoase. Numai in aceste condiţii de dubla legătura
celulele senzoriale pot funcţiona. Deşi au aceiaşi origine (ectoderma)
ca si celulele nervoase, totuşi se deosebesc de acestea ; in timp ce
celulele senzoriale pot recepţiona excitaţii, dar nu le pot conduce,
celulele nervoase pot sa conducă excitaţiile din mediu, dar nu le pot
recepţiona ; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se
completează reciproc din punct de vedere funcţional.
Pentru a îndeplini aceasta funcţie, celulele senzoriale s-au diferenţiat
din punct de vedere morfologic si structural. Celulele senzoriale s-au
specializat pentru recepţionarea unor anumiţi excitanţi si intra in alcătuirea
organelor de simt. Se descriu mai multe tipuri de celule senzoriale care
corespund diferitelor organe de simt :
Celulele senzoriale tactile se găsesc in pătura mucoasa a epidermului.
Celula senzoriala tactila este o celula turtita paralel cu suprafaţa epidermului.
Ea este in legătura cu terminaţiile nervoase intraepidermice si recepţionează
excitaţiile mecanice din mediu.
Celulele senzorial gustative se găsesc in mugurii gustativi in epiteliul
mucoasei linguale si sunt fusiforme. aceste celule sunt aşezate cu o
extremitate pe membrana bazala a epiteliului, fiind înconjurata de terminaţii
nervoase, iar extremitatea opusa se termina printr-un fir(cil). Celulele
gustative recepţionează excitaţiile provocate de anumite substanţe (sapide)
care se pot solubiliza. Celulele senzoriale auditive sau celulele senzoriale
fonoreceptoare aparţin epiteliului din care este format organul Corti (din
urechea interna).Celula fonoreceptoare are forma de para (piriforma) si este
aşezata cu extremitatea subţiata spre membrana bazala, pe care n-o atinge ;
extremitatea opusa, îndreptata spre suprafaţa organului Corti, este prevăzuta
cu perişori rigizi care sunt proeminenţi pe suprafaţa acelui organ. Partea
subţiata a celulei fonoreceptoare este înconjurata de terminaţiile nervoase
ale ramurii cohleare a nervului acusticovestibular. Aceste celule sunt excitate
de anumite vibraţii. Celulele senzoriale statoreceptoare se găsesc in epiteliul
petelor (maculelor) auditive din utricula si sacula, si in crestele auditive din
ampulele canalelor semicirculare. Celula statoreceptoare prezintă asemănări
cu celula auditiva, fiind tot piriforma. La extremitatea libera are peri lungi, uniţi
9
intr-un mănunchi numit par acustic. Extremitatea subţire este înconjurata de
terminaţii ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular.
Au mai fost descrise ca celule senzoriale celulele olfactive si celulele
vizuale. Trebuie insa sa remarcam ca aceste celule nu pot fi considerate ca
celule senzoriale, pentru ca ele sunt celule nervoase.
xxxx
2.Celule de susţinere. Al doilea constituent al epiteliilor senzoriale
îl reprezintă celulele de susţinere. Acestea sunt celule epiteliale care se
găsesc intre celulele senzoriale si au rol de protecţie . Epiteliile
senzoriale joaca un rol foarte important in viata organismului,
întrucât contribuie la realizarea relaţiilor lui cu mediul înconjurător.
10
11
Tesut cuboidal simplu
Vilozitate intestinala
12
Tesut scuamos stratificat
Alveola pulmonara
13