Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Celula eucariota:
- nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic
- citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli
-- Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina
Capsula: absenta
Celula procariota:
- Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei
- Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine steroli
- Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc
- Capsula: adesea prezenta
Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfism accentuat (Proteus)
Structuri constante:
- peretele bacterian – inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm
- mezozomi – structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati
- citoplasma – intens bazofila
o ribozomi – forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica
- nucleu – in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoli
Structuri inconstante:
- incluziile – formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici
substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc.
- Vacuole – formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast
- Capsula – glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la
mo
- Flageli – confera mobilitate bacteriilor
- Fimbrii – formatiuni scurte cu rol in adeziune
- Spori – forma de rezistenta si conservare a speciei
Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format
prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina.
Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice
alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala –COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin.
Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana.
Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele
suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul
enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului...
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) car
este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de
vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide.
Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza
cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul
gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.
Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de
exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica.
Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui – contine o cantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate
actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe. In medii hipotone sferoplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast
acesta se poate multiplica.
Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR), solubilizand peretele prin cresterea temperaturii, facilitand
patrunderea colorantului.
Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. La ME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de
un strat mai clar. Este considerata un „mozaic fluid”, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare
hidrofile expuse spre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile polare, hidrofile, expuse
contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine
steroli.
Roluri:
- filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport)
- contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi)
- este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene
- excreta enzime hidrolitice
- intervine activ in procese de biosinteza
- are rol in diviziunea celulara – septul transversal
- este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa
- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele)
Mezozomii – sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in
special la bacteriile gram-pozitive. Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie. Sunt mai
dezvoltati la bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele dou
celule fice. Au rol si in formarea septului transversal.
Incluzii – sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa. Pot contine polimeri anorganici (de
exemplu corpusculii metacromatici ai genului Corynebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales la
germenii sporulayi aerobi, lipde, etc
Vacuolele – sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au o membrana lipoproteica numita tonoplast. Au fost descrise
in special la bacteriile acvatice.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix
- la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula
- exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica
(B. Anthracis)
- la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin
centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila la mo.
- Roluri:
- Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea
- Permite aderarea unor bacterii
- Bariera protectoare fata de bacteriofagi
- Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) – antigenul K
17.Fimbriile bacteriene
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Apa – reprezinta peste 75-85% din greutatea umeda a bacteriei. Exista apa libera (mediu de dispersie) si apa legata fizico-chimic cu diferite
structuri. Sporii au putina apa, in special apa legata. Bacteriile sunt fiinte acvatice prin excelenta. Roluri: mediu de dispersie, reactiv in reactiile
metabolice, erapa finala a unor reactii oxidative.
Substante minerale – 2-30% din greutatea uscata a bacteriei si variaza in functie de specie. Unele elemente intra in compozitia diferitelor strucuri
(sulful in str aa)
Roluri:
- favorizeaza schimburile cu mediul
- regleaza presiunea osmotica
- pot stimula cresterea si functia bacteriei
- activeaza unele sisteme enzimatice
- contribuie la reglarea pH-ului
Pigmentii – pigmentogeneza este caracteristica bacteriilor cromogene si este dependenta de conditiile de cultivare
Poate reprezenta un criteriu de identificare.
Dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi:
- cromofore (pigmentul este legat in citoplasma)
- paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos)
- cromopare (pigmentul este difuzibil in mediu
Roluri:
- protectie fata de UV
- antibiotic
- enzimatic
Glucidele – in structura bacteriana se pot gasi glucide cu rol in metabolismul intermediar glucidic precum si glucide complexe, polizoide. Acestea
din urma au urmatoarele roluri:
- participa la realizarea structurii peretelui celular
- fac parte din capsula unor bacterii
Exista teste biochimice in care se urmareste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unui anumit zahar de catre o bacterie. Aceste teste sunt utile
pentru identificarea bacteriei respective (in special in cazul enterobacterilor, etc). Testariile biochimice sunt de mare utiliate in studiul fungilor.
Proteinele – pot fi simple, cu rol in metabolismul intermediar pritidic si complexe, heteroproteinele:
- mucoproteine
- cromoproteine
- nucleoproteine
De remarcat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special, acidul diaminopimelic, precum si a aminoacizilor in forma D (adaptare
biochimica a bacteriilor fata de actiunea nociva a enzimelor proteolitice)
Lipidele – reprezinta mai putin de 10% din greutatea uscata a bacteriilor si variaza cantitativ in functie de specie, varsta etc. Lipidele se pot gasi
libere in vacuole sau combinate, facand parte din diferitele structuri ale celulei bacteriene (perete, membrana, mezozomi):
- acizii grasi speciali (ac mycolic la mycobacterii)
- cerurile (acizi grasi + alcooli monovalenti superiori) – bacteriile acid-alcool rezistente
- fosfolipidele – lipidul ubiquitar
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- lipidul A
- majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru om, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se
diferentiaza in functie de tipul respirator. Exista si bacteriile paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda. Sunt bacterii parazite
strict intracelular (Rickettsia si Chlamydia)
- cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide.
- In raport
o
cu sursa decare
Bacteriile energie bacteriile
folosesc se impart
energie in: si traiesc la lumina (photobacterii)
luminoasa
o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic si traiesc la intuneric
- In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in:
o Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganica
o Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici
- Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diferite macromolecule iar secventa aranjarii
componentelor in aceste macromolecule este deteminata fie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru
proteine), fie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide.
- Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, plii etc.
Rata sintezei macromoleculelor si activitatea cailor metabolice sunt foarte bine reglate.
In raport cu utilizarea proceselor pentru obtinerea energiei si de relatia cu oxigenul din mediu, bacteriile se pot grupa in 4 „tipuri respiratorii”
principale:
- strict aerob – bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2 care este folosit ca acceptor final unic. Aceste bacterii
poseda o catalaza, peroxidaza, citocromi si utilizeaza numai procese de respiratie. Unele specii aerobe se pot dezvolta in medii lipsite de
oxigen daca in mediu sunt prezenti nitritul sau nitratul.
- Strict anaerob – atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2. Nu pot supravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune
bactericida. Nu au catalaza, peroxidaza. Aceste bacterii folosesc pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Pentru
cultivarea lor este necesara utilizarea unui mediu cu potential redox foarte scazut.
- Aerob facultativ anaerob – atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediile cu oxigen, prin procese de respiratie, dar pot prezenta
ambele tipuri respiratorii, in functie de potentialul redox. Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar au peroxidaze flavoproteice. In acest
tip se incadreaza majoritatea bacteriilor studiate.
- Anaerob microaerofil – atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2
- factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza
- aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv
- bacteriile patogene sunt heterotrofe
- adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot f
cultivate in vitro – lepra)
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Structura n am gasit o in carte:|.Sinteza:incepe prin sinteza in citopl a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM).Acesta se ataseaza de
bactoprenol(lipid din mbr celulara),apoi urmeaza un lant d reactii biochim. Legarea incrucisata finala se realiz prin o react de transpeptidare in car
terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiesc reziduurile terminale ale D-Ala de la peptidul invecinat.Reactia e catalizat de transpeptidaze,
un set d enzime aka PBPs(penicillin binding proteins), cu activit atat de trans cat si de carboxipetidaze, dar controleaza si gradul de legare a
peptidoglicanului.(lucru imp in diviz celulara).La niv lor se leaga penicilinele si alte beta lactamice.
Orice compus kre inhiba o etapa in sintea peptidoglicanului la o bacterie in crestere va produce liza bacteriana.
Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura.Se realizeaza pe medii solide sau lichide care asigura nutrientii si conditiile
fizico-chim prielnice cresterii si multiplicarii bacteriene(medii de cultura).Medii de cultura :
M. selectiv = este mediul kre inhiba,prin continutul sau in subst antimicrobiene, dezv altor bacterii decat cea a carei izolare se
doreste.EX:Lowenstein-pt bacilul tuberculos, inhiba dezv florei d asociatie datorita verdelui malachit sau a rosului de congo pe kre in contine.
M. electiv = mediul kre contine ingredientele ce convin c m bine dezv unei bacterii.EX:Loffler , cu ser coagulat d bou ,pt bacilul difteric.
M. de imbogatire = cel kre functioneaza si ca electiv si ca selectiv.EX:Chapman pt stafilococ
30.Mediul diferenţial conţine un indicator de pH şi un anumit substrat (de exemplu un zahar) care poate fi sau nu metabolizat, determinând
modificarea pH-ului şi a culorii indicatorului sau modificarea aspectului culturii. De exemplu, agarul cu albastru de brom-timol lactozat (AABTL)
permite diferenţierea bacteriilor lactozo-pozitive (cum este E. coli) de bacteriile lactozo negative (Shigella, Salmonella etc). Alte exemple: ADCL
(agar dezoxicolat citrat lactoză), TSI (3 zaharuri şi fier), MIU (mobilitate indol uree).
31.Ce este o colonie bacteriană ? Cum se pot obţine colonii bacteriene izolate ?
- pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei
singure celule bacteriene.
- O colonie este o clona bacteriana
- Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie.
- Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic, inoculul este dispersat pe latura unui viitor poligon
- Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata
- Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului
- Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura
- Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizata printr-o curba la care distingem patru faze:
Faza de lag – numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade, germenii se adapteaza la conditiile mediului. Bacteriile sunt foarte
active, isi consuma pana la disparitie incluziile, cresc mult dar nu se divid
Faza de multiplicare logaritmica – celulele prezinta caracteristicile specifice speciei, citoplasma este intens bazofila si omogena, lipsita de
incluziuni. Bacteriile sunt foarte sensibile la antibiotice. In aceasta faza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri
Faza stationara – este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilor care sunt distruse este aproximativ egal cu numarul
bacteriilor nou aparute rata de crestere devine nula
Faza de declin – substratul nutritiv saraceste, apar metaboliti toxici, bacteriile sunt distruse progresiv. La speciile sporogene fenomenul de
sporogeneza devine foarte intens
33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelaţii între acestea şi patogenitate; exemple
Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat,
zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa)
Aspect
-dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici<1 mm
-conturul:circular,lobat,zimtat
-relieful:plat,bombat,acuminat,papilat
-suprafata:lucioasa,granulara,rugoasa
-culoare:pigmentate,nepigmentate
-opacitate:transparente,opace
-consistenta
-aderenta la mediu
-absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange)
Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si nu
aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata. Exemple:S.aureus
,Spyogenes,E.coli etc.
Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu este caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este
conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis, C.diphteriae)
Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).
34. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide; corelaţii între acestea şi patogenitate; exemple
Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de lichid,tulburandu-l.
Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.
Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea)
Variantele R-tulburare mai putin omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand flocoane care se depun sau un strat(val) la suprafata mediulu
(b.difteric Se
,b.tuberculos)
poate remarca si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui miros caracteristic(miros de corn ars
in cazul clostridiilor)
Exemple:
-Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.
-mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.pyogenes)
-mediu clar,cu val la suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina)
-dezvoltare in ineladerent la peretii tubului,la suparafata(E.colli)
-mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.subtilis)
-mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. Anthracis)
-mediu clar cu menbrana graosa ,plisata la suprafata(M tuberculosis).
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este continuu reinnoit.O populatie bacteriana poate fi indefinit
mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat,cu omogenizare prin curent de aer steril si
evacuare a unei cantitati corespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat)
Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii,aflat in concentratie ma redusa, functioneaza ca factor limitant
cresterii .Mediul de cultura proaspat este admis in vasul de cultura in ritmul in care este consumat factorul limitant,iar cultura este evacuta cu
acelasi ritm.Cultura este mentinuta astefel la o valoare constanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.
Antisepsia reprezintă înlăturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente, mucoase sau din plăgi. Se realizează cu ajutoru
substanţelor antiseptice, netoxice pentru tegument (ex. alcool etilic 70°, tinctură de iod 5%, KMnO4 0,1%, detergenți cationici etc).
Dezinfecţia reprezintă distrugerea formelor vegetative microbiene (uneori şi a sporilor) din anumite medii (lichide, solide) sau de pe suprafeţe. Se
realizează cu ajutorul unor agenţi fizici sau cu ajutorul substanţelor dezinfectante bactericide (cu efecte negative asupra ţesuturilor gazdei).
Împiedică răspândirea bolilor infecţioase.
Dezinfecţia igienică a mâinilor , prin spălare, reprezintă utilizarea unui produs cu acţiune directă asupra florei tranzitorii, pentru a preveni
transmiterea acesteia, fără a acţiona asupra florei rezidente.
Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor , prin spălare, reprezintă utilizarea unui produs cu acţiune directă asupra florei tranzitorii, pentru a preveni
transmiterea acesteia şi cu acţiune asupra florei rezidente.
Produsul pentru dezinfecţie ”de nivel scăzut” este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi (ex. Candida albicans), virusurile
capsulate şi virusurile mari necapsulate.
Produsul pentru dezinfecţie ”de nivel intermediar” este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, fungii, virusurile capsulate, virusurile
necapsulate şi mycobacteriile.
Produsul
are acţiunepentru dezinfecţie
sporicidă ”de nivel
şi reprezintă înalt” estesterilizant
un potenţial un agentchimic
chimic(Figura
care, înnr.
condiţii
2). bine definite de timp şi temperatură, distruge microorganismele,
Sterilizantul chimic este un agent chimic (nu în formă gazoasă), utilizat pentru sterilizarea dispozitivelor medicale „critice”, care nu se pot steriliza
prin metode fizice. Un sterilizant chimic distruge toate categoriile şi formele viabile de microorganisme, nivelul de supravieţuire al acestora fiind
mai mic sau egal cu 10 -6 (probabilitatea prezenţei unui singur microorganism viu pe un dispozitiv medical sterilizat este egală sau mai mică cu
1/1.000.000).
Termenul de valabilitate reprezintă perioada de timp în care un produs dezinfectant este eficient, din punct de vedere al concentraţiei substanţei
active şi eficacităţii antimicrobiene.
Timpul de contact (timp de acţiune) reprezintă perioada de timp în care produsul dezinfectant este în contact direct cu suprafaţa sau obiectul care
trebuie dezinfectat. Perioada de timp în care produsul antiseptic este în contact direct cu ţesuturile vii.
42.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA: - temp joase au in general un effect bacteriostatic. La temp scazute, react biochimice incetines
multiplicarea este stopata. In fct d vit d racire avem sit diferite. a) CONGELAREA LENTA – la temp sup celei d -21,3 are ef. Bactericide pri
formarea d cristale d gheata si prin hiperconc salina cu denat prot. b) CONGELAREA BRUSCA la -70 are ef d conservare a bact prin solidifica
in masa a apei fara aparitia crist d gheata. c) LIOFIlIZAREA (criodesicarea) reprez congelarea brusca concomitent cu desicatia (deshidratarea i
vid). O suspensie microbiana , in mediu protect, liofilizata poate fi pastrata in fiole inchise timp indelungat (vaccinul BCG).
43.BACTERIOFAGII sunt virusuri care paraziteaza bact (bact T ai e coli.) si au o struct mai complexa decat cea a virusurilor. Se descriu: cap
fagului – forma d prisma hexagonala bipiramidala. Contine adn dublu catenar helicoidal sau arn inconj d capsida formata din capsomere.;; coad
fagului – struct proteica si rol d absorbtie; - fagul penetreaza bact. Prezinta: cilindru axial, teaca cozii, placa bazala, fibrele cozii. Relatii bact
bacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv; de liogenizare sau d tip reductiv. Sunt strict specifice si sunt mediate d R.
44.CICLUL LITIC: 1. adsorbtia: atasarea este specifica, exista R strict specif la niv fagului ce rec R d la niv bact. Fixarea p R este initia
reversibila ( prin fibrele cozii) apoi ireversibila (prin crosetele placii bazale) 2. Penetrarea: fagul elibereaza muramidaza care lizeaza mureina
teaca cozii se contracta si antreneaza cilindrul axial injectarea adn fagic in citoplasma bact; 3. multiplicarea – dupa 4 min adn-ul bacty es
blocat, fct este preluata d adn fagic. 4 maturarea (asamnblarea) fagului; 5. liza bact si eliberarea fagului matur, virulent. EVIDENTIERE: - i
mediu lichid (tulbure), inocularea fagului duce dupa un timp la limpezirea mediului – p mediu solid – insamantat uniform, apare o zona d liz
clara, bine circumscrisa (plaja d liza). Bact lizosensibile permit adsorbtia, penetrarea si multiplicarea fagilor pana la realizarea lizei cel.
45.CICLUL LIZOGEN. PROP BACT LIZOGENE:. Dupa adsorbtie si penetrare, adn fagic: - fie se integreaza liniar in crz bact gazda su s
replica sincron cu aceasta; fie se circularizeaza su atasat d mb citopl se replica sincron cu diviz bact. Bact a devenit lizogena, se reprod si transmi
descendentilor fagul latent (profag, fag temperat) in anumite cond el poate deveni fag virulent. Prop bact lizogene: 1. este imuna fata de un fa
omolog profagului 2. pot aparea fenomene importante dpdv genetic: transductia, conversia, recombinarea genetica (bact parazitata d 2 fagi diferit
dar inruditi), inductia fagica (sub infl ag inducori ex raze UV sau spontan profagul isi recastiga virulenta—>fag virulent liza bact. Ba
lizorezistente nu permit infect cu un fag fie datorita lipsei R specifici, fie datorita unei stari de imunitate. Bact lizogene sunt imune la fagii virulen
omologi profagului.
46.ADN BACTERIAN:LOCALIZARE STRUCT ROL adn este un macropolimer de dezoxiribonucleotide. Unit struct este formata dintr
baza azotata purinica (A, G) sau pirimidinica (T, C), o pentoza (dezoxirioboza) si a fosforic. Legaturi fosfodiester unesc carbonul 5 al unei molec
dezoxiriboza cu carb 3 al molec adiacente, formand o catena lunga polinucleotidica. ADN apare ca o macromolec formata din 2 caten
polinucleotidice antiparalele si complementare rasucite in dublu helix. Cele 2 catene sunt unite prin punti d H formate intre bazele azotate. Ro
depozitarea inf genetice; replicarea; transcrierea si traducerea genetica; protejarea mat genetic propriu; reglarea si controlul activ celulare.
47.REPLICAREA ADN: consta in sinteza unor molecule de ADN identice cu molecula parentala si identice intre ele, pe baza d
complementaritate (replicare semiconservativa). Dupa ruperea legaturilor de H si separarea celor 2 catene, fiecare catena serveste drept matrita
sinteza uneieste
Repliconul noi ocatene.
molec Repliconul – in vivo
d ADN bicatenara se pot replica
si circulara caractnumai
prin: molec
o secv dnucleotidica
ADN constituite intr-o
specifica unitateinceperea
narcand d replicare independenta
replicarii, = replicon
gene care codific
sint unor prot specifice numite initiatori, o secv nucl semnal pt rerminarea replicarii. Ex d repliconi: crz si plasmidele bact; genomul fagilor etc.
48.PLASMIDELE sunt elem genetice extracromozomale capabile d replicare fizic independenta d crz (replicon). Contin inf genetica neesentia
pt viata cel bact. Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma (libere in citoplasma) sau integrate in crz cel gazda (fact
profagul) Celalalte plasmide persista indefinit numai in stare autonoma (plasmida R, col, F). Cls: in rap cu caract exprim fenotipic: 1. plasmid
care codifica rezistenta la ag antibacterieni: (fact R, de rezist la UV etc) 2. plasmide care codifica sinteza unor agenti antimicrobieni (fact Col)
plasmide de patogenitate care codifica sinteza de: hemolizine, fact d colonizare, enterotoxine. 4. plasmide care codifica enzime ale unor c
metabolice particulare. 5 . plasmide criptice pt care nu se cunosc caract somatice exprim
49.FACTORUL F SI FACT R fact F (d sex, d fertilitate) controleaza capacitatea unor bact d a actiona ca donatoare d material genetic in proc
conjugare. Fact f codifica struct (pilul F) si enzimele necesare transferului d ADN in fct d prezenta plasmidelor d sex F, d rap lor cu crz bact si
modul in care faciliteaza transferul d mat genetic, bact se pot grupa in 4 categ distincte: bact F-: sunt lipsite d fact F (echivalente cu celulele feme
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
care s comporta ca receptoare d mat genetic) bact F+ - detin fact F autonon in citoplasma. (cel mascule, donatoare d mat gen) Bact Hfr (cu frec
mare d recombinare) deitn fact F intregrat in crz bact. Se comporta ca donatoare d mat gen cu o mare frecv d conjugare si recombinare. Prez fact
integrat determ d obicei transferul unui nr variabil d gene crz si mai rar chiar transf fact F. Bact F’- detin o struct plasmidica de tip specific care
fost ant integrata in struct unui crz si s-a desprins din aceasta incorporand in struct sa unele gene crz. Au caract d mascul si se comporta c
donatoare d mat genetic. Fact R (de rezistenta la antibiotice) confera celulei purtatoare rezistenta la unul sau la mai multe antibiotice. Au o stru
genetica complexa fiind alc din: gene care asig prop d rezist sila antib; gene care formeaza “fact d tranfer al rezist” . Asigura capacitatea d replicar
autonoma si d transfer prin conjugare. Transf plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediata d fagi.
50.GENOM GENOTIP FENOTIP VARIABILITATE GENOTIPICA SI FENOTIPICA genomul = suma genelor din org. Totalitatea i
genetice a unui org = genotip. Suma caract observabile, specifice unui org, produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant
fenotip.Variabilitatea fenotipica: reprez modificari morfologice sau fiziologie d tip adaptativ, care nu se transmit ereditar. Genomul nu este afecta
Variab. Genotipica: reprez modif definitive ale mat genetic (crz sau extracrz) se transm descendentilor. Mecanisme: mutatie ; transf genetic urm
d recombinarea genetica.
51.MUTATIILE LA BACT mutatia reprez o modificare accidentala in secv nucleotidica a unei gene ducand la modificari ale msg geneti
Mutatii pot aparea prin: substitutii la niv mat genetic, inversii, insertii, deletii. MUTATIA SPONTANA – apare in cond d mediu obisnuite si fa
interv unui fact decelabil MUT INDUSA – care s e produc sub act unor fact fizici (radiatii, raze UV) sau chimici care actioneaza ca agen
mutageni MUT PUNCTIFORMA – alterarea unui singur nucleotid, resp a unui singur codon; MUT EXTINSE – alterrari care depasesc limite
unui codon, putatnd afecta secv mai mari aleuneia sau mai multor gene. MUT REGRESIVE (retromutatii) afect cel mutante, determ revenire
acestora la tipul initial. MUT SUPRESOARE – permit exprim fct anterioare a genei, desi o modif a secv bazelor nucl persista.
52.TRASFORMAREA LA BACT – este un transf genetic realizat at cand bact accepta ADN liber provenit d la o bact donor sau din alte surs
Patruns in cel receptoare, un fragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secv nucleotidica omoloaga, bact receptoare dobandin
un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare) Transf genetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie, conversie lizogenica.
53.TRANSDUCTIA reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact la alta prin interm unui fag (profag d obicei). Fagul
transductor. Bact receptoare = transductant. SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care au proprietatea d a transf numai u
nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a situsului d legare a profagului in crz bact. GENERALIZATA (nerestricitva) – oricare din gene
crz bact, indiferent d pozitia lui in genom, pot fi incorporate in mod accidental in particula virala matura pt a forma un fag transductor, care
poate transmite unor bact recept. Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclul litic.
54.CONJUGAREA BACTERIANA reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sau extracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. Es
conditionata d prez fact F in cel donatoare. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R d supraf atat la cel donator cat si la cel receptor. E
permit recunoasterea reciproca . dupa un nr d ciocniri intamplatoare, bact F+ form cu cele F- perechi d recomb si intre cel alat se form un canal
conj. Prin canal se realiz transf unidirectional al mat gen.
55.Antibiotice + chimioterapetutice antimicrobiene= gr d subst medicamentoase capabile să distrugă sau blocheze multiplicarea un
microorganisme implicate etiologic în boli infecţioase / transmisibile. Au acţiune selectivă asupra celulelor microorganismelor, exercitând acţiu
minime asupra celulelor organismului gazdă. Aceste substanţe pot fi: antibacteriene; antivirale; antifungice; antiparazitare. Erori in util
antibioticelor: un număr IMENS de prescrieri abuzive + folosirea IRAŢIONALĂ a unor antibiotice uzuale sau de excepţie (60% = RISIPĂ
inutilă) apariţia de specii sau de tulpini “mutante” + înmulţirea reacţiilor adverse + modificarea tablourilor clinice “clasice” ale patologie
infecţioase + patologia iatrogenă post-Ab ; 1) ESTE incorectă utilizarea antibioticelor în lipsa diagnosticului clinic,în orice stare febrilă, î
“bănuiala unei infecţii”, în cursul unui tratament “la întâmplare” sau “pe încercate”, nefundamentat pe criterii raţionale 2) Utilizare fără a interpret
corect datele de laborator noţiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea ,recoltarea produsului patologic , efectuarea unor ex. paraclini
elementare (leucogramă, VSH, radiografie, sumar de urină etc), efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen, Giemsa etc)
interpretarea corectă a sensibilităţii la antibiotice,evitarea “tratamentului” unor germeni saprofiţi 3) Prescriere nejustificată, spre ex. în stări febri
neinfecţioase (boli cu mecanism alergic, boli de colagen, neoplazii etc) în boli infecţioase cu agenţi patogeni insensibili la antibiotice (absurd î
“tratamentul” gripei) în cazul unor supuraţii colectate neglijând sau temporizând incizia şi drenajul 4). Erori în alegerea antibioticelor, pr
necunoaşterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian , necunoaşterea antagonismului antimicrobian, necunoaşterea reacţiilor adverse faţă d
antibiotice, nefolosirea antibioticului de elecţie, utilizarea de antibiotice nedifuzibile în focar , neconsiderarea situaţiei clinice particulare a unu
anumit pacient 5) Utilizarea antibioticelor în scop profilactic în principiu, trebuie privită cu rezerve există situaţii în care antibiotico-profilaxia est
utilă şi recomandabilă
57. DUPA MECAN D ACTIUNE: a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid – antibioticele beta lactamice (ex. penicilin
cefalosporine, bacitracină, vancomicină, cicloserină etc); b). inhibarea funcţiei membranei celulare = efect bactericid (ex. polimixine, colistin
imidazoli, nistatină, amfotericină B etc); c). inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline, cloramfenico
macrolide, licomicină, clindamicină etc); d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex. rifampicină, chinolone, sulfamide, trimetoprim, pirimetami
etc)
58. DUPA STRUCT CHIMICA 1. Antibioticele betalactaminice - penicilinele naturale (ex. penicilina G); - aminopenicilinele (ex. ampicilina)
penicilinele penicilinazorezistente (ex. oxacilina, dicloxacilina); - carboxipenicilinele (ticarcilina);- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina
- alte peniciline şi inhibitori de beta-lactamaze (ex. acid clavulanic + amoxicilină / ticarcilină, sulbactam + ampicilină,; - Cefalosporinele
generaţia I (ex. cefalotina); - generaţia a II-a (ex. cefamandola); - generaţia a III-a (ex. ceftriaxona); generaţia a IV-a (ex. cefepima). - Alt
antibiotice beta-lactaminice - monobactamii (ex. aztreonamul); penemii (ex. ritipenemul);- carbapenemii (ex. imipenenul, imipenemul
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
cilastatina). 2. Aminoglicozidele - streptomicina (un oligozaharid); kanamicina, gentamicina, amikacina, 3. Ciclinele (ex. tetraciclin
doxiciclina); 4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina) 5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,) 6. Polipeptidele ciclice (e
polimixinele, bacitracina) 7. Antibioticele care nu se încadrează în nici una din grupele de mai sus - cloramfenicolul; - lincosamidele (lincomicin
şi clindamicina); glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) - antibiotice antistaficlococice “de rezervă” (acidul fusidic) Chimioterapice
Sulfamidele (sulfonamidele); 2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol) 3. Dapso
(diaminodifenilsulfona); 4. Ethambutolul; 5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN); 6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina, ciprofloxacin
etc); 7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina); 8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.
59. Rezistenţa microbiană la antibiotice capacitatea unor microorganisme de a supravieţui şi de a se multiplica în prezenţa Ab / Ct poate
naturală (rezistenţa tuturor membrilor unei specii bacteriene faţă de un antibiotic este determinată genetic ex. rezistenţa bacilului Koch
penicilina G) sau dobândită (necaracteristică unei specii bacteriene achiziţionată de anumite subpopulaţii din acea specie în circumstanţe date E
antibioticul acţionează ca un presor selectiv poate fi cromozomială sau extracromozomială) Rezistenţa cromozomială se poate dezvolta
rezultat al unei mutaţii spontane la nivelul unui locus ce controlează sensibilitatea faţă de un anumit produs antimicrobian prezenţa substanţ
active = mecanism selector, suprimând organismele sensibile şi favorizând dezvoltarea unei populaţii provenite din organismele mutante, rezisten
la antibiotic. mutaţia spontană apare cu o frecvenţă între 10-12-10-7. Mutaţiile cromozomiale: - sunt definitive - afectează numai un anum
antibiotic - se transmit vertical la toţi descendenţii Rezistenţa extracromozomială mult mai frecventă (circa 90% din cazurile de rezistenţă
transmiterea materialului genetic se poate face transversal (orizontal), la toţi membrii populaţiei bacteriene existente la un anumit moment dat pri
- plasmide, - material plasmidic sau - transpozoni. Tipuri de rezistenţă A. monovalentă (monorezistenţa), plurivalentă (rezistenţa multiplă
mai multe antibiotice); B. - direct (leagă o anumită bacterie de un singur anumit antibiotic); - încrucişat (rezistenţa unei bacterii faţă de mai mu
agenţi antimicrobieni cu structură şi/sau mecanism de acţiune asemănător); C. După ritmul de instalare, rezistenţa poate fi: cu tip rapid de instala
(monostadială), “tip streptomicină”; de tip intermediar, “tip eritromicină”; cu tip lent de instalare (pluristadială), “tip penicilină”; cu tip foarte le
de instalare, “tip vancomicină”.
60. ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA COMUNA se insamanteaza germenul testat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face pr
inundarea placii, apoi aspirarea aseptica a excesului). Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care sunt incorporate ATB in conc standardizat
(cu ajut pensei sau aplicator automat) – 5 atb p o placa. Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usor cu o pensa) ; dupa 15 – 20 min
incubam placile in termostat; atb difuzeaza in mediu zone d inhibitie in care coloniile nu se dezvolta ; cu cat zona este mai larga, cu ata
germenul va fi considerat mai sensibil. Daca in int col se dezv colonii germen rezistent; metoda permite elim atb inactive si selct celor f activ
Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor complet inactive si eventual selectionarea aTB f active. STANDARDIZATA: elem necesar
mediul (agar mueller – hinton in maj cazurilor) (grosime ph compozitie standard) inoculull timpul d incubare (16 – 18 h)atm d incubare, umiditate
atm d incubare; conc subst antimicrobiene; utilizarea tulpinilor d refernta; interpretarea rez (cu tabele d referinta)
61.Definiţi noţiunea de CMI şi CMB; cum se determină şi care este utilitatea determinării CMI şi CMB ? CMI = conc minim
inhibitorie, respectiv conc c m mica d ag antimicrobian, exprimata in micrograme, care mai exercita o actiune bacteriostatica asup
germenului testat. Determinarea CMI se face prin testul E (reprez o metoda d testare in vitro a sensib la atb pt dif microorg, inclusiv
bact pretentioase si germ anaerobi). Principiu: asem metodei difuzimetrice. E test necesita un inocul bact standardizat ce urmeaza a
depus p mediul d cult potrivit microorg studiat. In placi petri. Benzile e test se aplica dupa insamntare si contin un gradient d agen
antimicrobian. In fct d atb gradientul acopera un sir continuu d conc. Dupa incubare se form o zona eliptica d inhibitie. Valoarea CMI s
citeste acolo unde cresterea bact intersecteaza banda e. CMB = conc minima bactericida, resp conc c mai mica d ag antimicrob care m
exercita o act bactericida asupra germenului testat. Determinare: pornind d la rez obtinut prin met dilutiilor in mediu lichid, se vor utiliz
ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbiana a fost inhibata. Avem nevoie d o placa petri cu agar M – H. Care va fi impartita i
sectoare, nr sectoare = nr d tuburi fara crestere microbiana. Incubam. CMB coresp ultimei conc d atb care a distrus microorg insamanta
(sectoare fara cultura) . se considera k atb va fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca 4 – 8 ori CMB
Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene a unui atb asupra unei tulpini microbiene. + pt tratam infe
severe (endocardite, septicemii) si la imunodeprimati .
62. SIMBIOZA, COMENSUALISM PARAZITISM Simbioza = convietuire folositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care partici
unii coliformi intestinali) Comensualism = germenii depind nutritional de gazda, careia nu ii creeaza prejudicii (flora normala). Aceasta convietuir
exprima un echilibru instabil, care poate fi usor tulburat. Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei, cu manifestari clinice mai mult sa
mai putin evidente. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacterium leprae, t pallidum) sau facultativ parazite (clostridium tetani)
63. PATOGENITATEA SI VIRULENTA patogenitatea = capacitatea unui germen de a declansa in org gazda fenomene morbide, patogen
modif locale, generale si „functio laesa”. Este un atribut d specie si este determinat genetic. Virulenta = gradul diferit d patogenitate exprimat i
cadrul
Fact deunei specii. Este
patogenitate: piliiuncomuni,
atribut al tulpinii microbiene
glicocalixul, agresoare.
capsula, subct Variabilitatea
ale peretelui in exprim
bact: proteina M, patogenitatii depinde
ag Vi (salmonella d cond
typhi), in care
polizar traieste
A, ag O, Aggermenu
K.
64. FLORA MICROBIANA NORMALA poate fi divizata in 2 grupuri: rezidenta – care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata
restabileste promt si TRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp, (ore sapt) . A) la niv tegum – variabila, in fct d ct
cu mediul inconj. Mai frecv: staf alb, bacili difteroizi aerobi si anaerobi. Temporar – germeni coliformi si chiar staf patogeni dar fara manifesta
B) muc nazala – staf albi si aurii, streptococi, pneumococi c) cav bucala si faringe – coci si bacili gram poz si gram neg, aerobi si anaerobi d) tra
digestiv – difera in fct d segm(enterobact in colon) e) vaginal – lactobacili , coci.
65. EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) sau codificat plasmidic (clostridium tetani), dar si d bacili gram
prin mecan crz sau sub control plasmidic (e coli); struct proteica; prez un domeniu B obligatoriu (necesar penetrarii) si o port enzimatica A.sun
secretate in timpul vietii. Difuzibile la dist. Toxicitate f mare. Au afinit diferita in fct d specie. Manif clinice apar dupa o per d latenta. Au pute
antigenica mare. ENDOTOXINELE = evid la bact gram -; sunt elaborate si apoi incluse in peretele bact, elib in urma distr germenilor. Au stru
lipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa, dar pot actiona la mai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilita
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
vasc) implicate in aparitia socului endotoxic. Putere antigenica mai redusa, ANTITOXINELE = struct proteica, imunogene si determ ap A
specifici care pot neutraliza activ toxica prin cuplare specifica cu toxina seruri imune ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-un anum
interval d timp sub act conjug a temp si formolului. Isi pierd puterea toxica dar isi mentin puterea imunologica . se utiliz in profilaxia unor boli
in hiper imunizare animalelor pt a obtine seruri antitoxice.
66. INFLAMATIA = proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative, fenom d tip reactiv (vasculo-exudative si proliferative) si fe
reparatorii, cu scopul limitarii si / sau neutralizarii „agresorului” (indif d natura). . poate interesa tesuturi, organe, sist sau chiar org. Si cuprinde
mod clasic: tumor
determinanti: (edem),
microorg( rubor
prioni, bact(eritem) calor
, vir, fungi etc)(temp cresc)
ag fizici dolorfrig
(radiatii (durere)
caldurainsotite sau ag
traume etc) nu chimici
d „functio laesa”
exogeni (impotenta
si sau functionala)A
endogeni(uree , a biliar
care produc leziuni la niv sediului elim lor din org
67.Etapa mecanismelor de declanşare a inflamaţiei : Agentul implicat determina modificari atat la nivelul tes interstitial, cat
la niv cel parenchimatoase, avand rez eliberarea unor factori chemotactici si a unor proteaze si kinaze. Rezultatul acestei etape = rasp inflamato
acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata), exsudare a proteinelor plasmatice (edem) si acumularea PMN. In plan molec, pp prot sunt reprez
componentele sist C. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito – macrofag, colagenul vasc, citokinele si nu in ultimul rand ficatu
Acumularea cel inflam la locul unde se afla AG detine un loc central in decl inflam. PMN si macrofagele se deplaseaza conform gradientelo
chemotatice, urm apoi fagocitoza nonselfului, proc fav d prezenta opsoninelor.
68.Sub-etapele vasculară şi exsudativă, în cadrul procesului inflamator; VASC – modificari ale calibrului vasel
mici, ale vitezei d circ a sangelui, ale permeabilitatii vaselor mici. Mai intai are loc o faza d vasoconstrictie (sec sau min), urmata d faza d dilatat
arteriocapilara (cu cresterea nr d capilarea ctive, hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cu hipoxie, creste perm vaselor mic
EXSUDATIVA – in eaPrin
rez din modif locale). se form exsudatulsaiinflamator
constituentii (plasma
cel si molec, exsudata
exsudatul la carefocarul
asaneaza se adauga elem figurate
inflamator si tindeextravazate,
s blocheze elem cel mobilizate
procesul infectios lalocal, pro
poarta
intrare bariera fibrino – imuno – leucocitara.
69. CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM rez proc inflam este reprez d aparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca m
multe forme clinice evolutive (acuta, subacuta, cronica) si mai multe forme anatomoclinice. 1. evol spre cronicizare se dat: agentilor inflam, ca
au prop d a stimula in special sist efector timodep; autoag; conc inhibitorii ; persist stim inflamator. 2. evol spre vindecare presupune : asanar
focarului inflam si vindecarea propriuzisa. Se intersecteaza cu fen lezionale p care incepe s le substituie ink d la inceputul fazei d asanare.
a)vindecare anatomica sau b)cicatrizarea. Aspecte anatomo –clinice: - inflam alternative cu predom proc distrofice si necrobiotice. – infla
exsudative seroase , fibroase, purulente, hemoragice.
70. INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene si org gazda. Pt realizarea infectiei microorg tre s patrunda
org gazda, sa-l colonizeze, s depaseasca barierele si mecan d aparare, s se multiplice si s intre intr-un lant d transmitere prin interm caruia poa
contamina o noua gazda. INFECTIE INAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab. Este limitanta in timp
contribuie la crearea unei stari d imunitate. STAREA D BOALA= se datoreaza interact microorg – gazda si este urmata d leziuni manifeste si
reactii funct din partea gazdei. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala, putand fi inaparenta, sublicnica sau latenta. Poate aparea
starea d purtator. STAREA D PURTATOR D GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa, la convalescent, pers aparent sanatoase ca
adapostesc germeni patogeni. Reprez atingerea unui echilibru relativ intre cele 2 elem, d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni d
focarele latente. .
72. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa:
RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). Imunitatea umorala intervine in distrugerea bacteriilor extracelulare,
neutralizarea
procese virusurilor, inhibarea toxinelor. Ag fata de care se dezv RIU: poliozide, proteine, subst sintetice (rar lipide, acizi nucl sau anticorpi
autoimune)
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Organele limfoide primare: Timus, maduva hematogena. Sunt situate in afara cailor de acces si circulatie antigenica. Aici diferentierea apare
precoce, in viata embrionara, inaintea celor secundare. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stim antigenica. Ele permit
1.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B (burso/maduvo dependente). 2. gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LB
mature, apte sa recunoasca si sa fie stimulate de Ag. 3. efectorii invata la acest nivel sa recunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism
Un limfocit T sau B care a parasit timusul/maduva hematogena, nu mai revine niciodata, cele 2 organe fiind in afara cailor de recirculare a limf
Ag-specifice din organele limf secundare. Rolul timusului: local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature, cu achizitia de receptori
pentru antigene (TCR). Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2, CD3, CD4, CD8, si TCR. Apoi o dubla selectie, pozitiva si negativa. Sel pozitiv
-supravietuiesc
timocitele care recunosc
doar antigenele
1-2% dintre straine
limfocite. Lafixate pe mol
distanta: MHC
prin pottimici
factori prolifera. Selectia
peptidici, negativa
umorli. - timocitele
Acesti factori au care
fctii recunsc
diverse, selful sunt distruse
unii influentand
diferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice.
Maduva osoasa: 3 functii: 1. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere spre linia limfocitara.2. maturarea si diferentierea completa a LB
apte sa colonizele organele limf secundare.3. „homingul” – primirea – LB activate de Ag, prov din org limf sec, care se transf in plasmocite
sintetizatiare de Ac.
Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare, ating maturitatea deplina dupa stimularea antigenica. Sunt colonizate
de LT si LB care aici iau contact cu antigenul. Ganglionii limfatici: au triplu rol – colecteaza Ag corespunzat terit vaselor limf aferente, libere sa
captate de macrif sau cel dendritice; - indc un rasp imun fata de Ag de tip celular, i reg paraqcorticala, dand nastere la LT specif sau fata de Ag de
tip umoral, in folic limf cu LB active, maturate in maduva; - stocheaza onfo prin limf de memorie. Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la
nivelul zonei marginale. Sistemul limfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp, tract dig si uro-genit sunt inconj p toata lungimea de tesut
limfoid difuz, bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. Se subdivide in: sist imunit nazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite
amigdate si vegetatii adenoide. Amigdalele = un prim obstacol in calea infectiilor. Sitemul asociat tubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peye
si formatiunile limfoide ale apendicelui. Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT), sistemul asociat cailor uro-genitale...in spec la nivelul
vaginului. Sistemul asociat glandelor mamare – laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a
actiunii Ac. Are 3 fct esentiale: 1. apararea nespecifica contra infectiilor; 2. eliminarea complexelor imune; 3. regalrea fiziologica a rasp imun.
Poate aeva si efecte daunatoare. Cuprinde circa 30 de comp plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita clasica, iar cealalta
alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre subst activatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna,
implicand ultimele componente ale sistemului cimplement. In fiecare etapa interv prot activatoare, inhib, reglatoare precum si rec pt complement.
Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la nivelul peretelui celular. In mod curent sist compl este desemnat prin litera C. Pt fiecare componenta se
adauga o cifra d la C1 la C9, care poaet fi urmata d o litera c semnifica o subdiviziune.
87.Precizaţi succesiunea de evenimente din cadrul răspunsului imun umoral, până la sinteza de
anticorpidupa patrunderea Ag si recunoasterea lui k non-self urmeaza fagocitoza si prelucrarea lui de catre celulele prezentatoare de Ag,
acestea prezinta Ag ca epitop ce este recunoscut de LB. Pt majoritatea Ag (mai ales a celor proteice), activarea si etapele urmatoare ale RIU
necesita orez LTh CD4+ (cu interventia TCR< APC cu peptide antigenice si MHC II, molecula CD4 si molec de aderenta). LB pot fi activate si
direct in cazul antig timoindependente de origine polizaharidica, cu epitopi repetitivi. Prima etapa consta in activarea Lb di stadiul G0 s[re stadiu
G1 (cel sintet ARN si creste in vol) stimulul este reprez de contactul cu Ag. In acest stadiu (G1) LB activat exoprima molecule moi CD23, CD34 s
CD40. a doua etapa corespunde proliferarii clonale a LB activate, care trec din stadiul G1 in fazele S si M. Aceasta faza necesita prezenta IL-2 si
IL-5.. Ultima faza consta in celule producatoare de Ac, plasmocite, secretia de IL-6 ajuta procesul de maturare iar diferite interleukine permit
orientarea izotopica spre sinteza unei clase particulare de Ac.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
imun primar cu urmatoarele caracteristici: latenta – perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac (5-15 zile) natura Ac:
primii care apar sunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lor creste in timp c cel al IgM scade, eventualii Ac care persista sunt d tip IgG.
Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de Ag, latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG
diferenta dintre cele doua rasp este datorata prezentei LB de memorie
93.Tipuri de imunoglobuline:
IgG – se subimparte in 4 tipuri IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.
IgM – este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMs
IgA – forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2
- forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2
IgD – nivel seric scazut, rol putin cunoscut
IgE – are o concentratie serica infima (0.0001 g/l )
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
deoarece
respectiv complexele
sau este fixatimune circulante
secundar, (CICo)secascada
se initiaza depoziteaza in tesuturiactivarea
d evenimente: apare conceptul
compl side Ag in
a fact situ.dupa ce
anafilactoizi compl imunC3a
chimiotactici se formeaza in locul
si C5a, afluxul de
neutrofile, care produc leziuni prin enzimele lizozomale si afluxul de trombocite, cu gen fen de tromboza. Boala serului acuta: inaintea apritiei
antibiot, multe boli infect erau tratate prin inject de der de cal hiperimunizat boal serica suferita d unii bolnnavi la 8-12 zile dupa prima injectie
Boala serului cronica. Alte exemple: boala plamanului d fermier, glomerulonefrita extraembrionara, lupus eritematos diseminat, glomerulonefrita
si periarterita poststreptococica.
SEM II
1.STAPHYLOCOCCUS
Coci G+ aerobi facultative anaerob: Aureus
Epidermidis
Saprofiticus
Ptreptococcus: piogenes
viridians
pneumoniae
HABITAT:
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
• Aureus pricipala patogena: stare de portaj pe tegumente personal din sector medical si mucoase nu are
semnificatie patogena (muc. nazala si vaginala); la niv leziunilor produse de el: cu puroi; reputat unul din
germenii cei mai reputati producatori de puroi(piogeni); existala niv tesut subcutanat, rar la organe interne,
in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu leeziunile deschise ale unei pers.
• Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine pathogen at cand intra in
MORFOLOGIA:
Cocii G+ aprox 1 micron formeaza gramezi/giorchini dat faptului ca se divid pe mai multe planuri si dupa diviziune raman atasati. Nu are
flageli/spori. Produc infectii nozocomiale.
Multi nu au capsule dar exista 2 tpuri de capsule:
- Capsula polizaharidica propriu zisa aurii
- Microcapsule: glicocalix;
( anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece se manifesta prin aderenta si colonizare)
CARACTERE BIOCHIMICE
S e mare producator de enzimeMETABOLICE
si toxine producand: catalaza (S este catalazo +) dezbina H2O2 in H si H2O, B produce hemolizine si
pigmenti si S auriu produce alte enime+toxine:
- Enterotoxine termostabile
- Coagulaza: se testeaza existent coagulazei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formeaza bariera
de fibrin in calea celulelor imunocompetente
- Toxina socului toxico-septic (toxina) afectiue f grava ce det activare multe citokine-> tulburari sistemice ce
pot duce la moartea pacientului
Capacitate fermentative; degradeaza fermentative zaharuri: !!! fermentarea manitolului pe are-l fermnteaa d obicei doar S auriu
STRUCTURA ANTIGENICA
Presup existent la niv perete a unui AG de perete = protein A f importanta: are capacitatea d a fixa nespecific Ac prin intermed fragm fc
R ptr bacteriofagi. S e unul din germenii la care se face in mod current lizotipia ptr a se studia circulatia tulpinilor, moduri de transmitere mai ales
in mediu intraspitalicesc
Sensibilutate AB
Odata cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu , dar au inceput sa produca f mult o beta-lactamaza/ penicilinaza care se
regaseste la 80% din S=> tratam cu penicilina a fost inlocuit cu o penicilina rezistenta (meticilina. Oxacilina) sau amestec de penicilina cu inhibito
de B-lactamaza ( amoxicilina cu acid clavulani- )
@0% din tulpini S isolate sunt rezistente la meticilina/ derivati se numesc MRSA meticilinio rezistenti staphylococcus aureus, R de natura
plasmidica, se dat unei B lizogenizate, AB de elective in cazul acestor imbolnaviri fiind vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2
tipuri d tulpini mentionate: VISA vancomicin intermediar s aureus si tulpini vancomicin rezistente. Au aparut multe tulpini rezistente rezistente:
rap CMI si CMB f mare, CMB nu se atinge=> tratam cu ABG nu e efficient
PATOLOGIE
Localizare mare majoritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent, sunt infectii cu puroi: apare zona central de necroza unde se
acumuleaza puoi insotita de o zona d edem inconjuratoare=> leziuni necrozante= furunculi la piele, abcese bine constituite si profunde sau la orga
intern, process difuz ce se termina cu abces = flegmon
Infectii afecteaza osul: interventii chirurgicale ptr dispositive de osteosinteza, sau fracture deschise, pnerumonii rare dar f grave, abcese pulm:
empiem pulmonary; daca infectia e invaziva: B pot ajunge in sange: septicemia si meningite/ meningoencefalite
La niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ = “impetigo” afectiune necrozanta extensive ce poate afecta o mare supraf
tegument si tesut subcutanat sau actiune exfolianta datorita exfoliatinei. Produce soc toxicoseptic dat S aurii producatori de toxina specifica( 2
situatii); S e raspunzator d toxiinfectii alimentare de tip toxic ce se dat ingestiei de toxina stafilococica prefrmata in alimente
Patogenitatea S e conditionata de capacitatea de 1) multiplicare si invazie si 2) capacitate de toxinogeneza
1) Se datoreaza Ag de suprafata ce exista la niv capsula microcapsule, la supraf perete exista facotri ce
favorizeaza aderenta la tesut : acizi teichoici => aderenta+ colonizare tesut dar ptr care trebuie sa fie
indeplinite 2 conditii:
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
S alb e implicat in producerea a endocarditelor bacteriene: daca endocardul unui individ are leziuni ant( afectare valvulara dat cateter/ plastie
valvulara) S adera f usor si le colonizeaza, se multiplica=> vegetatii pe valve; S alb e f rezistent la AB, B comensale sunt de obicei rezistente la AB
Toxino geneza e mecanis petogenic in toxiinfectie:a ctioneaza ca un super Ag ce activeaza divese cellule inclusiv imune si elibereare de cantit
mare de cytokine: diaree, varsaturi, hipotensiune, circulatorii
Toxina socului toxicoseptic: pun in pericol viata daca pacient nu e sustinut din p.d.v. hemodynamic.
2. STREPROCOCCUS
Familie: micrococcaceae: pyogenes beta hemolitic de grup A, viridians, pneumonia, agalactiae
Taxonomie: modalitate de clasificare a micro/ macroorganisme: Familie ce are mai multe genul fiecare e alcatuit din mai multe specii, fiecare are
tulpini.
Caractere generale: coci sferici/ovalari, G+ violet
- In lanturi / perechi
- Imobili, nesporulati
- Pretentiosi nutritive
Clasificare:
• Dupa pattern hemolytic: hemokiza beta, alfa, alfa`, gama
• Clasificarea Lancefield: imoarte in grupe serologice in fct de prezenta in perete a unui polizaharid
Factori de patogenitate
1. Factori de virulent: endocelulati/ exocelulari
2. Toxine: hemolizina O/ streptolizina O: effct acrdiotoxic, puternic antigenic=> det aparitia Ac antistreptolizin
O; la animale provoaca moarte in cateva min cu soc.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- Eritrotoxine: toxina scarlatinoasa: det aparitia de Ac anti-toxici; imunitatea dureaza toata viata: a doua oara
nu mai ai scarlatina.
3. Factori sensibilizanti:
- Protein asociata proteinei M: reactii de hipersensibilitate poate fi mplicata in patologie cardiac prin cross-
reactii: analogi structural cu protein din fibra musculara cardiac
Caractere de cultura:
- in lichid il tulbura si formeaza deposit
Identificare biochimica: tip de hemoliza, testul catalazei cu producer/nu de efervescenta, susceptibilitate la bacitracin ptr beta hemolitic, optochin
ptr alfa hemolitici, sulfametoxazol-trimetoprin, vancomicina; testul CAMP; hidroliza hipuratului, PYR.
Testul la bacitracina ptr s de grup A: sunt sensibili la bacitracina, nu e test de certitudine 100%, se foloseste doar ptr culture pure, se insamanteaza
cultura uniform pe geloza sange si se plaseaza discul de bacitracina in contact perfect cu agarul, incubare 35 grade 24h=> apartitie zona de inhibiti
mai mare sau = 10mm ptr S grup A
Testul CAMP: ptr S de grup B intre ei.
Identificare pe baza caractere Ag:
- reactii de precipitare in tuburi
Antibiograma:
- nu e obligatory ptr S pyogenes, penicilina fiind inca antibioticul de elective
- tratament sub control ASLO: titrare Ac antitoxilizina O: seroneutralizare ptr potential risc ca pacient sa
dezvolte infectie tardiva post streptococica, evaluare eficienta tratament;
dilutii din serul pacientului successive, se pun in cont cu cantit constant de streptolizina O care are fata de
Ag anti-streptolizina O+ liza hematii. Streptolizina in contact cu posibili Ag din ser pacient: daca are Ag,
streptolizina
cand se adaugase cupleaza cude
suspensie ei;hematii,
la un mom vor fi din lieaza
streptolizina ce in ce mai putini
hematiile; Ag=>
titrul este
ASLO streptolizina
trebuie sa scada libera in tub;
sub 200
Diagnostic immunologic; fenomenul de stingere Schultz-Carlton: diferentiaza euptia scarlationasa de alte eruptii pe baza neutralizarii in vivo a
toxinei eritrogene de catre serul de convalescent injectat intradermic in zona eruptive a bolnavului asuspect de scarlatina. Disparitia eruptiei ….
Angina streptococica; diagnostic laborator: bacteriologiec cat mai repede dupa declansare, inainte de administrare AB sau dupa tratament indicat
ptr verificare vindecare; detectare directa din produs; immunologic ASLO.
3.Pneumococcus
G+, imobil, nesporulati, aerob- facultative anaerob, aluniti, sunt in pereche
Habitat:
- La niv nazo-daringe(purtatorii “sanatosi”)
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- Unde produce infectii: pulmonary, sputa, principalul agente homeologic al pneumoniile bacteriene
(pneumonie franca lobara prt ca afecteaza de obicei un singur lob pulmonary) si apare opacitate specific
ace respecta arhitectira lobului pulmobar
- LCR ptr ca alaturi de late 2 B: meningococ, maemophilus influenza produce meningita bacteriana mai ales l
copii.
Caractere de cultura: asemanatoare cu cele de la Streptococul tio Viridans: pe medii cu sange geloza produce colonii mici translucide/ usor
albicioase ~1mm inconjurate de o zona de hemoliza tip alfa/ verzuie. Coloniile au aspect usor mucos dat prezentei capsule ce generaza acest tip d
colonii. El creste mai bine daca se utilizeaza o cc crescuta 5% de CO2.
Biochimic: este asemanator cu streptococ cu 3 caracteristici ce-l diferentiaza de streptococul Viridans:
- Cresterea lui e inhibata de o substanta numita optochin
- Capacitate fermentative
Structura antigenica: Ag polizaharidic capsular f abundant similar f asemanator u cel regasit la 2 B cu tropism respirator: Clepsiela pneumonia si
Haemophilus; La C si pneumococ exista 85 serotpuri capsulare diferite iar Pneumococii sunt identificabili prin reactia de umflare a capsule in urm
tratam cu un ser anticapsular si al examinarii consecutive la microscop capsula isi mreste diam de cateva ori;
Sensibilitate la AB: initial avea comportament f asemanator cu streptococ beta hemolytic fata de penicilina. In acest mom comportam s-a schimba
si f multe tulpini sunt rezistente/ tolerante fata de penicilina dat faptului ca pe suprafata unde existau locurile de legare a penicilina PBP penicillin
binding proteins sunt modificate => Penicilina nu mai are unde sa se fixeze. Ptr penicilina, oxacilina si derivatii ei. Tratam infectiilor cu
meningita/pneumonii cu aceasta B devine dificil: acum cefalosporine generatia 3 prin perfuzie/ injectabil: ceftriaxon
Elemente de patogenitate: Patogenitatea e conditionata de prezenta capsule; exista muuulte personae purtatoare mai ales in colectivitati.
Infectare : endogena/ exogena: daca e o persona care a avut o infectie virala anterioara fie are factor de risc major: mare fumator/ mediu f poluat
: aceste infectii fac ca secretiile bronsice sa fie mai abudente. Vascoase impiedicand sa se faca un clearance bun a cailor respiratoare: mediu maim
un de colonizare. Sursa endogena: personae purtatoare. Sura exogena: picaturi Pflugge diam sub 5 microni.
Pneumococul adera prin capsula ce are f mare effect antifagocitar si chiar daca e opsonizata germenii sunt destul de greu distrusi dar opsonizare s
fagoctotza determina fenomene neplacuta; se activeaza substanta autolizina ce distruge peretele B sic and e distrus din pneumococ sunt granule c
toxina: pneumolizina afecteaza mb si distruge celulele alveolare: tratam initial poate detrmina o stare neplacuta in infectii serioasedin cauza
distrugerii massive a pneumococilor. Hemlolizina alfaproduce hemoliza
O afectiune frecventa la copii mici: otita medie cu pneumococ din cauza portajului nazo…: secretia otica ptr produs patologic
Diagnostic: purtatori: exudat faringian. Pacienti: LCR/ sputa ruginie: trebuie sa aiba macrophage si se vad pneumcoci, se insamanteaza si se
identifica: antibiograma si determinara CMI si CMB
Profilaxia: exista vaccine pneumococic.
- Nu au capsula,
- Areobi
- Imobili, nesporulati
Habitat: la barbat la nivel secretie uretrala, secretie muco-purulenta fiind coci piogeni, anal sau faringian; la femei mai rar la uretra de obicei in
secretie col uterin si rar: anal sau faringian. Nu rezista in mediul extern: transmitere sexual directa, nu exista purtatori sanatosi de gonococci.
Gonoree/ blenoragie
Cultivarea se face pe medii special: B pretentioasa creste destul de gru, medii trebuie inbogatie: “geloza chocolat” cu caracteristica ca sangele se
incalzeste la 80%, mai hranitor, de asemenea trebuue sa aiba inhibitor ptr celelalte B mediue “Thayer Martin”
Creste in conditii de aerobioza dar cu 5% CO2. Produce colonii mici gri albicioase 1-2 mm nehemolitice
Biochimic: fermenteaza doar glucoza si da reactia oxidaza pozitiva, rapid pozitiva la B ce afceteaza
Structura antigenica putin particulara: nu are LPZ lipo poli zaharid ci Los: lipo oligo zaharid ce are semnificatie Ag iar Ac impotriva acestuia sunt
bactericizi. Dar problema e ca e variabil: structura Ag e variabila: isi modifica struct Ag in cursul infectiei la acelas pacient. Are la suprafata
proteine OMP, unele ce servesc la adeziune OMP2 colonizeaza epiteliul genital iar altele au rol de porine
SEnsibilitatea la AB a evoluat: erau sensibili la Penicilina, sunt 15-20-30% tulpini rezitente. Marea majoritate a infectiilor cu gonococ se asociaza
cu Clamidia ceftriaxon cu tetraciclina.
Gonoreea: una din cele mai raspindite boli cu transmitere sexual, in America de 10 ori mai mult ca sifilis, in Romania anual 10000-15000 sifilis s
8000 gonococ ( nu e adevarat), boala trebuie tratata discret…
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Se ascociaza cu infectii cu transmitere sexuala (STI) + hepatita B… HIV, inectie parazitara cu trichomonas.
Diagnostic: la barbate boala e manifesta: secretie muco-purulenta prelevata dimineata inaine de mictiune, usturimi la mictiune. La femei lucrurile
sunt discrete: daca nu e tratata poate produce salpingite, boala inflamatorie pelvina; unul din principalele motive de infertilitate la femei. Recoltar
de la niv col la consult, trebuie insamantate rapid, echilibrate termic, frotiu, insamantae, identificare; antibiograma pe mediu muller hinton cu sang
si incubare cu CO2 ptr ca B e f sensibila.
!!! essential la boli: diagnostic si boli trebuie facut la ambii/ toti partenerii altfel e fenomen ping-pong.
Meningococul:
Fvaccine
asemanator cu variabilitatii
datorita gonococul cuAg,precizarea ca el prezinta
la meningocos capsula fata
exista vaccind polizaharidica.
de anumite Ac bactericizi
serotipuri, suntceceicirculain
ptr cel anticapsulari. La gonococ
Romania, nu exista.nu se poate
Habitat: la un nr apreciabil de purtatori in calectivitati inchise/ seminchise military, scolari/prescoalri. Portaj la nivel…buco-faringian? poate aj la
5-10% nr de purtatori, LCR. Nr de pers ce se imbolnavesc din purtatori e de sub 1/1000
Cultura: identice cu gonococ
Biochimice: meningococul fermenteaza glucoza si maltoza, da reactia oxidazei rapida, si poate produc pe medou cu sange hemoliza tardiva ingus
in jurul coloniilor
STructura Ag: exista 5 serotipuri din p.d.v al Ag capsulare: A,B, C, X, Y. Vaccinurile sunt combinatii ale acestor Ag. Exista ptr ACXY,ptr B nu
ptr ca nu e imunogen. In Africa de obicei e A. in EUropa de V si USA C, Romania B. Vaccin se da in colectivitati cu potential
Factori de patigenitata conditioanti de prezenta capsule ce favorizeaza aderenta la niv nazo-faringe apoi diseminare pe cale sangvina cu conditia
reprezentata de imunodepresie cauzata fie de infectii virale preexistente, expuneri prelungite la frig, mediu intens poluat, fumat excesiv.
Diagnostic: bacteriologic ptr purtatori prin exudat faringian, ptr bolavi din LCR, in conditii prelucrare imediata : frotiu, cultura. Frotiul din produs
pathologic e essential, la gonococ din secretie uretrala la barbat, f multe cellule inflamatorii si intracellular pacete goci G- dispusi in diplo.
2 genuri B mai rar in patogenie:
- moraxella cataralis poate produce infectii respiratorii otita medie, cocobacili G- dat sunt oxidazo negative,
nu sunt fermentative, produc infectii la personae imunodeprimate. Diagnostic: pe baza caractere biochimice
cu echipamente automate.
- Acinetobacter: nefermentativ, oxidazo negative, f raspandit pe tegumente mucoase si mai ales pe obiecte:
spitale ; infectii urinare, manifestari septice generalizate
La copii in asociere cu inf meningococia apare menigococemia insotita chiar de soc si deces sindrom “Waterhouse Friedrixen” insotita de eruptiv
peresiala pe tot coprul la copilul mic, f grava.
5. Enterobacteriaceae
Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de
sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu
trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari.
Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia.
Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio,
Campylobacter, Helicobacter.
Clasificare entB:
1. Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales
in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care maj apartin genului
Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii
urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive:
pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice
si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive
unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale
2. Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina
imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la
- Cele care au Ag flagelare (“H”) reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coli- ea avand
mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare.
- Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele ent
in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietate
entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/
lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat
ca uninca sursa de C)
+ bla …
Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca
fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in
contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare.
6. ESCHERICHIA
Reprezentativ e E. coli. Habitat intestinal si poate fi prezent in sol si ape.
Prezinta toate Ag: somatic O, exista peste 150 d serotipuri O, Ag H cu 60 de variante, si Ag de suprafata K polizaharidic la car enr de serotipuri e
90. Combinatiile Ag fac sa exista peste 1000 serotipuri dif d e E. coli. Unele sunt implicate intr-o patologie aparte; cele comensale fac infectii
urinare, exista serotipuri ce pot produce boli extrem de grave ( Serotipul O157H7 e enterohemoragic, produce verotoxina f asemanatoare cu cea
produse de shigella, leziuni mucoasa digestiva, leziuni renale-> deces; Serotip O55 prod sepsis si meningita la nou nascut). Are “mobilitate” Ag
extrem de mare=> adopta struct Ag de suprafata de un anumit gen sau produce anumite toxine care o fac sa semene cu alte B/V => ea poate
“imita” diverse afectiuni produse de alte entB sau de alte B ( Vibrion choleric).
Caractere
diferentialebiochimice si cultura:
cu selectivitate pe(medii
redusa mediucuMCConkey
lactoza ptrptr
orientare (AABTL agar
ex: coprocultura). albastru
Colonii de brom
1-2mm timol
lactozo lactoza)si sau
pozitove se pot utiliza
mobilitatea medii
variabila in slectivo
fct de
tulpina; multe din tuplinie patogene enterice sunt imobile.
Sensibilitatea la Ab: amino glicozide/ fluorochinolone; in inf intraspitalicesti se fol combinari de AB.
Patogenitate: patologie deominata de infectii urinare pana la 80% din infetiiurinare sunt produse de E.coli. Cistita e infectie necomplicata si cea
complicata ce dauneaza si patenchimului renal e pielonefrita. Infectia dominanta la femei (conformatie anatomica, uretra scurta, inlocuirea florei
locale de la niv vagin cu E. col)
A doua categ de afectiuni: cele cu poarta de intrare digestiva:
- Are imprtanta producerea unor toxine care au ca efect activarea AMPc sau GMPc ceee ce face sa exista o
secretie activa in intestin a Cl, K si multa H2O=> diaree abundenta apoasa asemanatoare cu cea de la
holera. Toxine LT(termolabile) si ST(termostabile); tulpinile se numesc ETEC : entero toxigen E. coli. Si sunt
raspunzatoare de producerea diareei turistilor.
Unele E produc toxine asemanaoate cu cea produsa de Shigella Shiga: toxina Shiga;face parte din categ Entetohemoragic E.coli EHEC si mai sunt
E ce produc toxine enteropatogen E. coli EPEC; EIEC enteroinvazive E. coli. Patogentatea E. coli e generata de cele cateva categ de Ag suprafata
si de vartietatea de toxine produse
Diagnostic de lab exclusiv bacteriologic si preupune prelevarea produsului: urocultura, coprocutura sau examniare a incarcarii microbiene a apei.
7. KLEBSIELLA
K. pnueumoniae, K ozenae, K rinoscleromatic: ultimele 2 prod rinita atrofica, pierzi miros (anosmie) dar persoana dezvolta miros dezagreabil in
cauza mucaosei foselor nazale degradata.
Infectii la niv cai respiratorii sup si inf: habitat comensal, poate fii rar la niv tract intestinal, 10% din persoane sunt purtatori sanatosi iar infectiile
produse sunt generate fie d imunitate precara fie d o alta afectiune coexistenta. K. pneumoniae produce pneumonie necrozanta lobara. Il regasim i
mediul intraspitalicesc, produce infectii urinare in leg cu actul medical.
K. pneumoniae: bacili scurti G- inconjurati de capsula abundenta polizaharodica fara mobilitate si care se poate identifica prin reactie de umflare
capsulei. Diferetnta du pneumococ e G-/G+.
8.
9. SALMONELLA
Cel mai bine reprezentat, mai mult de 1500 serotipuri, sunt implicate in producerea a 3 categ de infectii:
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- Enterocolite mai ales in sezon cald dat : daca Salm ajunge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa
modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturi-varsaturi, posibil
febra tranzitorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste extreme, ptr ca produc
deshidratare si tulburari hidroelectrolitice
- Infectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tranzitorie, febra e constanta dat invazivitatii deosebite a
salmonelele
- Febra tifoida/ febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi-tisulara, la org parenchimatoasa cu
multiplicare bogata. Manifestarile unei infectii septice generalizare: febra, cefalee, adenamie?, disfunctii de
organ uneori (hepatic renal- insuficienta). Infectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane
purtotor, infectia dureaza 4 saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara leziuni, intra in
sange, la fin 1 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se
multiplica si provoaca leziuni inclusiv citoliza, persista ~2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de
asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga
spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti O si Ac anti H ( fata de
Ag flagelar) ei aj la titruri relevnate: 1/ 250-1/500 dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade
rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus. Odata cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii
detectato in perioada de convalescenta max 12 luni dupa vindecare: Ac anti VI (vi) acesta daca persista ma
mult de 12 luni se coreleaza cu instalalea starii de purtator de salmonella typhi.
Factori de patogenitate: induc pentru salmoneloze minore din primele 2 categ: leziuni la niv mucoasa intestinala,
legate de prezenta endotoxinei si a unor factori de aderenta de colonizare in care reuseste sa adere f rapid de
mucoasa intestin; in cazul salmoneloza majore tifoida/ paratifoida: depinde de prezenta Ag de suprafata
polizaharidic= Ag VI ( de virulenta) permite salm sa traverseze mucoasa intestinala si sa fie vehiculata in tot
organismul fara sa fie distruse. Principal element de patogeniate multiplicare si invazivitate.
Endotoxina din Ag somatic O e de natura polizaharidica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere
A,B,C,D, identificarea facandu-se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele.
Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2faze: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinteza lui nu fct
concomitente=> are 2 compozitii diferite niciodata in acelas timp:
- Faza 1 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie extrem de mare
- Faza 2 nespecifica
Ag capsular polizaharidic la salm typhi si paratyphi , Ag vi.
- Ptr majore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, exam bacterilogic se pozitiveaza doa
dupa prima sapt de evloutie si consta initial in hemocultura in 1 sapt, dupa a 2a sapt se poate face
urocultura, bilicultura( se poate di la suspecti purtaroi), coprocultura se pozitiveaza spre sfarsit. Ptr suspecti
de portaj sau pers ce fac exam periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin.
Diagnostic serologic dar ptr majore, se determina in dimanica (repetat), titrul Ac anti O si anti H; ptr stabilirea staii
de portaj, Ac anti vi.
Tratament: tertra cicline, cefalosporine. Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de portaj. Dupa diagnostic tre
repetate si facute 3 coproculturi de control.
10. SHIGELLA
Produce dizneteria bacteriana, formele pot fi relativ usoare daca e flexneri sau sonnei sua soarte grave daca e shiga
Dizenterie: scaune reduse cantitativ cu mucus si sange, leziunilesunt dostincte. Shi se multiplica la niv epit intestina
si produce leziune extensiva in suparfata ce afecteza ai mare masura mucoasa intestinala spre deosebire de infectia
parazitare cu buton in camasa. Fermentezaa glucoza si atat, aparent/ observabil. Nu e mobila, nu ferm lactoza, nu
prod hidrogen sulfurat etc.
E extrem de patogen. Doza infectanta ptr Shi e intr 100 si 10000 de ori mai mica decat ptr salmonella: ptr salm 10 l
a 5 sau 10 la a 8. Daca aciditatea gastica e buna=> doza infectanta tre sa fie mai mare. Are Ag somatic O pe baza
careia se imparte in glupele A, B, C, D, fiecare(shiga, flexneri, boydii, sonnei) facand parte din unul din subgrupe.
Fiecare subgrup poate avea putine serotipuri. Factori de adernta si colonizare cu actiune patogena a shi: pili/fimbrii
ce favorizaza procesele. Shi e patogena prin 2 tipuri de macanisme:
- De grup A e patogena prin producere de exotoxina fputernica : exotoxina shiga ce provoaca manifestari
sistemice grave
- Endotoxina de la nivelul peretului ptr proce localizate la niv intestin cu efecte citotoxice, citolitice...
- Factor accesotiu dar determinant in infectie; facotri de aderenta de la nivelul pililor.
Diagnostic: coprocultura exclusiv si identifica prin cultivare.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Exista vaccinuri a acror eficienta e din pacate redusa: 6 luni max dupa administrare, nu exista inclus in programe de
imunizari, poate fi admin in focare epidemice daca exista populatie la risc unde nu sunt conditii. Vaccinuri sunt
destul de reactogene. In Romania, infectiile cu Shi sunt cu flexneri, in V sunt sonnei. Diferenta e si incidenta, mult
mai frecvent in E.
11. YERSINIA
Y. enterocolitica, pseudotuberculosis e mult mai agresiva si dincolo de afectiunea digestiva traversaza muc
intestinala si aj sa se cantoneze la niv ggl mezenterici unde da infectie ce det rasp imun inflamaotr la niv ggl
Y
se pesits: provoaca
transmite direct laimbolnaviri
om ci prinlavectori:
rozatoare salbatice:
Y pestis e G-,pesta silvaticabipolar:
se coloreaza si uneoricapete
si rozatoare ce traiesc
mai intens, langa
capsulat, arecasa omuui,
capsula mai ales sobolani.
formidabila CiumaVn
din 2 antigene:
si W polizaharidic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi distruse: fagocitate si vehiculate; Ag e produs doar peste 37 grade. Ciuma bubonica se
caract prin aparitia unei inflamatii urmata de hipertrofe si necroza ggl regionala: axilara/ inghinala/etc si formatiunea plina cu puroi= bobon pesto
De acolo se produce septicemie cu leziuni necrozice si hemoragice-> deces. Rata de supravietuire era intre 30-50% evolutia dura ~ 1 sapt. Ciuna
pulmonara cu transmitere interumana, bolnavul tusea-> inhala micropicaturile incarcate cu Yersinii si faceau o forma fulminanta de pleumonie
hemoragica mortala in 24 h.
Diagnostic de urgenta: puoir din bubon, hemocultura, personal sa fie protejat cu echipam special, se lucreaza in laborato P3, tratam tre instituit
precoce, tratam de elctie : streptomicina si tartam profilactic al contactilor.
12.Pseudomonas
13.Vibrio
14.Brucella
BRUCELLA:
- B abortus (borus): avort la bovine.
- B melitensis pt oi si capre
- B ovis
- B canis
- B suis
- Zoonoza; animalul imbolanvit are boala toata viata; infectie sistemica in care B se multiplica la animal s
se multiplica de obicei in zona org genit, se elimina prin urina, placenta, lapte; omul se imboln accidenta
in contact direct cu animalul sau prin ingerare de lapte nepasteurizat de la animale bolnave sau la cei ce
lucr in abatoare
- Cocobacili sau bacili G- necapsulati sunt fagocitate de cel specializate macrofage de obicei dar in
macrofag nu se produce fagolizozomul si ele se dezv intracelular se multiplica si duc la moartea cel
fagocitare. Se raspandesc in tot organismul-> ficat splina rinichi mai ales si det infectie sistemica cu ev
ciclica: febra ondulanta: perioade de cateva sapt e febrilitate urmate de vindecare aparenta ce se repet
ani de zile.
- Diagn e f dificil ptr ca e f greu de izolar. Recoltare hemocultura in periode febrile. Incubare 2 sapt cel
putin-> treceri pe medii care contin si carbune ptr ca absoarba Ab si s anu inhibe cresterea, apar colon
mici banale
Test hudlesonde aglutinare pe lama cu ser de la pacient-> daca se aglutineaza reactia e +, urmat de test serologic in care se titreaza Ag recatia
Wright cu aglutinare in tub cu dilutii d ser de pacient si Ag si vedem care e dilutia cea mai mare la care apare aglutinarea.
15.Haemophillus
1. Haemophilus repr d cocbacili G-, capsulati, cupride mai multe specii, 2 importante in patologia umana:
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
• B are capsula cu particularitati struct dif fata de a celorlalte serotipuri, cu propr antifagocitare si de
aceea hib e cauza unor infectii sistemice reprez de: meningita Bact la copii dar si manif generale;
bacteriemii urmate de artrite septice sau chiar septicemie
• Celelalte 5 serotipuri prod d obicei inf localizate: faringite, sinuzite, epiglotite, putand fii prod si de
hib
• Prezenta h in caile resp sup e o regula regasita la f multe pers: purtatori de H, ptr ca au capacitate
de a coloniza caile resp sup-~b. cmensale
• Echilibrul e compromis sau rupt de inf virale preexistente ce prod depresii imune
• Necesitati metab speciale: e b aeroba facultativ ce necesita medii d cultura soeciala c contin 2 fact
nutritivi: fact X/ hemina si fact V/ NAD nicotin amid dinucleotid
• Profilaxie specifica cu vaccin subunitar cu Ag capsulare fata de serotipul b, se admin la copii inainte
de 2 ani; scaderea extrem d importanta si a cazurilor de meningite bacteriene dar a inf asociate cu
izolarea h. Vacc penta/ hexavanelte
• Diagnostic: prelevare sputa, exudat, secretie, excretie. Ptr infectiile la distana de poarta d intrare:
lichid din articulatii sau LCR(nu doar bacteriologic, ci citologic in prealabil pr nr si tip de elemente
prezente, cu glico si clorurorahie- diagn diferential ptr meningita tuberculoasa; frotiuri din sediment
din lichid. Insamantare p geloza chocolat in care sangele se pune inalzit la80 grade, e mediu mai
nuritiv
vba d hptr ca elibereaza
capsulati; trecerimulti factmedii;
pe alte nutritivi,
altese pun satelitism;
teste, fact x si v si apar coloniie cu
atibiograma aspect mucos
intotdeauna daca e
necesara p
taman eficient mai ales in infectii sistemice; dca o inf obisnuita nu necesita d multe ori tratam ab,
una sistemica impune tratam cu ab. Se poate face diagn prin imunoflorecenta directa utilizand direc
prod patologic si se face un preparat microscopic, problema fiind legata de sensibilitatea metodei pt
pot aparea reactii false sau nu se poate spune exact daca h e agentul etiologic ptr k mute pers sunt
purtatoare
H. ducreyi: prod boala cu transm sexuala: shantru moale. Shantru= ulceratie, rana de 1-2 cm, are baza indurata in sifilis, la h are baza moale;
insotita de adenopatie satelita zona inghinala, poate fi spectoaculoasa, secretie abundenta mucopurulenta. Are nevoie de fact X
16.Bordetella
Bordetella prtusis si parapertusis; bronhiseptica. Pertusis pord tuse convulsiva a copiilor/ magareasca.
• Fact ce fav aderenta la niv cailor resp sup initial s colonizarea acestora: hemaglutinine
• Toxine: pertusis fact major de patogenitate, toxine dermonecrotice, toxine traheale ce blocheaza
activitatea epit ciliat, si o toxina ce fav activitatea adenilat ciclazei cu acumulare de AMPc si
hipersecretie traheobronsica.
• Boala are 2 faze: catarale si paroxistica: dupa incubatie ~1 sapt, pacientul pez o raceala banala cu
rinoree, hipersecr conjunctivala, tuse discreta cu sputa f fluida. E situata la niv cairesp sup. Urmeaza
faza paroxistica ce epuizeaza rapid copilul ce are acces de tuse repetata: chinta, cu senzatie de
asfixiere-> inspir fortat ce duce la “ magareala”
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
• Se pot asocia simp digestive: gretiri varsaturi; pneumonie de aspiratie ( din stomac)
• Diagn serologic nu e fol ptr diagn pacient si se fol testarea Ac in studiu de seroprevalenta:ca sa
vedem eficienta
encecalite vaccinarii,nu
post vaccinala; modul de admin
se admin al vacc.
mai tarziu de Daca
3. e admin la varste mai marei poate pord
• Vacc acelulara cu extrac proteic din perete ce intra in comp maj vacc admin la om. Sub forma de
vacc DTPa(acelular) administrabil in 3 doze la 2-4-6 luni d viata urmat de rapeluri in doza unica
- Rezistenta la tuberculostatice
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- Rifampicina
- Izoniazida (hin)
- Etambutol
- Pirazinamida
Se combina 2-3 si se admin minim 6 luni in 2 zile pe sapt. Tartam 6-8-12 luni
La unele persoane, b devin rezistenta la aceste tuberculostatice-> medicam de rezerva, de linia a 2-a. MDR-TB:
multi rezistente la antibiotice. % indivizilor in aceasta catev variaza intr 5-10%, mai ales apar la pers hiv. Tratam 2 e
de sute d ori mai scump ca la cel major. Rom are nr cazuri relativ mic de mdr tb.
Diagn de lab uneori e dificil. Bolnavii nu elimina cantit suficieta de b decat daca elimina continut tubercul. Sputa e
paucibacilar. Se mai poate investiga urina, hemocultura. De obicei se ia sputa. din frotiu d sputa, la bolnav, sanse
doar de 30% se gasesc b. se creste % daca se face cultura dar aceasta creste lent 2 luni. Trebuie corelate date
clinice, de lab, exam intradermic cu mica acntit de tuberculina si Diagnostic molecular . se strage sputa de pe
interval mai lung, se decontamineaza sputa cu hidroxid de na care scade flora si desface cheaguri de fibrina und
epot fi bacili, se omogenizeaza si se centrifugeaza, frotiu se face din sediment in care se cauta 100 campuri.
Insamantarea se face in tuburi care au mediu verzui loevenstein e f nutritiv, galbenus de ou, are verde malahit ce
inhiba alte B. dupa asta se asteapta 1-2 luni. Colonii au aspect cerat, cu supraf si margini regulate pufoase sau
zabrcite,
- aspet micoB
lumina apropiat de cel R, alb galbui la galben intens sau orange. Multe micoB pot prod pigmenti fie la:
fotocromogene
Diagn imunologic:
A. se poate evid raspuns imun unoral prin prezenta Ag dar nu e bine totdeauna
1. Se poate evid raspuns imun celular: hersensibilitate tip 4/ intarziat: intradermorectia la tuberculina, reactia “
Mantoux”, sau IDR la PPD- purified proteic derivat; se introduce o mica cantit intradermic la antebrat si dupa
48-72 ore d la inoculare se poate intampla:
O reactie pozitiva e condiserata mai mae de 9-10mm. reactia pozitiva are semnificarie intrun anumit contexr: tot
copii l anastere sunt vaccinati cu BCG ca sa vedem daca imunitatea e buna impotriva b tbc. Starea de premunite:
stare de rezistenta care are ca suport imunitatea celulara care se manifesta fata de b tuberculos dobandita prin
vaccinare sau prima infectie. Daca r e negativa fie nu a fost vacc fie vacc nu a fost eficient fie nu a venit in contact
cu b tbc-> vaccinare din nou.
Daca se obs un viraj al reactiei (de fiecare data cand a facut vaccin a reationat – de ex si pe urma se schimbasi mai conteaza diferenta in marime
“bubei”.
Dupa 2-3 sapt nu mai elimina b, se simte mai bine dar trebuie sa ia incontinuare medicamente.
Micobacterium leprae: bacilul hansen produce efectiuni ale pielii tesut subcutanat, cartilagii, infectii cu evolutie lenta. Este o micob care seamana
din pdv morfologic cu micob tbc cu dif ca ea nu poate fi cultivata.
Atrofie lenta maculara la niv tegumente, afecteaza parti deschise, expuse, urechi, palme.
A doua forma, lepromatoasa produce nuduli spectqculori in decurs de ani; reprezinta inflamatie similara cu tuberculoza dar cu alta localizare.
Frma tuberculoida se trateaza forma leproasa mai greu. Se transm prin contact indelungat apropiat direatc cu pers bolnava prin solutii de
continuitate
18.Corynebacterium
Specia tip este coyinebacterium diphteriae/ bacilul difteric: produce difteria!
Celelalte speciii de cotyneb pot produce infectii oportuniste in special de trac urinar, de cai respt inf, cutanate, endocardite si infectii difteria-like.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Caract generale:
- B aeroba/ facultativ anaeroba
- G+
Difteria: boala infectioasa contagioasa prin contact direct prin picaturi Flucke stranut/ tuse. Debut boala de la 2-5 zile idn mom infectare.
Afecteaza amigdalele, faringele, posibil extindere la laringe, ocazional poate afecta pielea sau vaginul.
In caz de dift clasica- amigdaliana: simptome: angina moderata la boala toxica severa cu tract resp sup+ inf. Complicatiile frecvente sunt cel
cardiace: miocardita prin afectare toxica a muschi cardiac si cele nervoase prin afectare n periferici. Simptomatologia bolii nu e det de bacilu
propriuzis ci de exotoxina eliberata de el. Bacilul nu e patogen in sine ci prin toxino-geneza. Toxina are tropism ptr numite org interne: inima
rinichi, gl SR, ficat, este neuritropa in special periferic. Boala poate fi fatala, mortalitatea poate ajunge la 10% chiar si cu tratam prompt si
adecvat. Pacientii netratati sunt infectiosi 2-4 sapt. Tratam consta in admin imediata de anti-toxina difterica si eventula Ab in fct de stare
clinica pacient, sub tratam Ab adecvat pacient devine neinfectios in 24 ore. Exsta vaccinare: imunizarea in masa a populatiei; pers care nu
sunt vaccinate se pot infecta in mod repetat: imunitatea dupa boala nu e permanenta.
Boala e intalnita in zonele calde.
In Europa maiAmerica
subsahariene. sunt raportate
de sudcazuri: Albania,
si centrala. Rusia, tarile
Afganistan, india,fostei uniuni
filipine, sovieticevietnam.
thailanda, - Moldova. Africa: Angola. Nigeria, Sudan, Egipt, tari
Sursa d infecie bolnavul de difterie, convalescentii, cei infectiosi 2-3 sapt, si purtatorii nazali d bacil difteric.
Debut boala: la 2-5 zile: angina: durere, inflamatie la niv faringe amigdala si febra nu neaparat f mare, ukterior creste pana la 39-40 grade.
Apare adenipatoe cervicala, foarte masiva: “gat proconsular” - “bull neck”. Obstructia cailor aeriene si dificultate la respiratie. Toxina poate
det soc: HTA, puls rapid, paloare, extremitati reci, stare anxioasa.
Poate da complicatii la niv cardiac: miocardita + insuficienta acrdiaca
La niv fibre nervoase: inflamatie: nevrita periferica ce poate determina probl de coordonare a miscarilor si paralizia nervi fata si gat in specia
oculomotori.
Afectare renala: nefrita
Leziunea patognomonica: tipica pentru difterie: depozit gri cenusiu pe amigdale, sero-fibrinos: pseudomembrana. In mom in care se recolta
exudat faringian: dupa indepartare mb: tesut fiabril si sangerand.
Toxina: exotoxina. Responsanila de patologia bolii are propr toxice asupra tesuturilor ptr care tropism/ afinitate: suprarenale unde determina
leziun hemoragice patognomonice: tipice ptr difterie, miocar: alterari mitocondiale, tulburari in vascularizatie endocardica, ficat si splicna:
fenomene distrofice, sist nervos: leziuni degenerative resp de instalae paralizii. Nu toate tulpinile de bacili difteric sunt producatoare de
toxina; ptr ca o b sa produca toxina trebuie ca bacteriofagunl tox+ sa infecteze tulpina, in timp ce se replica and viral al bacteriofag incepe
elkiberarea de toxina, care incepe sa se formeze la cateva minute dupa infectarea bacteriei cu fagul si incepe sa fie eliberata extracelular
inaintea eliberarea particulelor fagice si inceteaza vand celula incepe sa se lizeze. Structiral toxina e alc din frag A si B legat prin punti
bisulfidice= portihnea cea mai sensibila a toxinei: mecanism e de stopare sinteza proteine celulara.
Diagnostic de lag al anginei difterice: recoltare prod patologic exudat faringian si in paralel exudat nazal. Daca se face frotiu observam pe
frotiu si bacilii cu morfologie caracteristoca bacilului difteric, eventual cu capete maciucate. Daca facem del vechio ptr granulatiile meta cromatic
(granulatii babesh ernst) apar brun verziu pe fond galben brun deschis al bacilului.
Mediu de imbogatire OST cu ou, ser si telurit, unele probe pot fii paucibacilare-> creste greu, atunci se
imbogateste specific bacilul difteric.
Mediu selectiv: mediu Tinsdale: selectiv si diferentail ptr ca permite stabilire diagn de specie. Aici , in mod tipic
bacilul difteric creste in colonii negre mici inconjurate de halou cafeniu.
Mediu selectiv: Loeffler pe care bacil difteric da colonii albe granulare
Mediu Gulndeltietzare sange si telurit de potasiu si cistina-> aici creste in 3 forme:
- Colonii gravis negre, late cu margine translucida, usor crenelata cu striatii radiare, suprafata granulara,
friabile; margarete. Seamana cu colonii R
- Colonii mitis negre, convexe, lucioase si cremoase de tip S
- Colonii intermedius negre netede margine bine delimitata dar cu centru proeminent
Apoi identificare pe scheme biochimice:
1. Testul catalazei (+)
2. Testul cistinazei (+)
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
Testul ELEK in vitro ptr testarea toxinogenezei bacilului difteric; reactie de precipitare in mediu solid
Antibiograma… bacil are sensibilitate de tetraciclina cloramfencicol; penicilina, eritromicina-> tratam de elctie ptr boala si la purtator sanatos de
bacil difteric toxigen ptr ca doar acesta se trateaza.
Schema de diagn de lag difera daca e vba de bolnav sau purtaor; cand apare suspiciune de difterie-> panica!!! Se scormonesc in nas si gat toti
contactii bolnavului: masuri in focar.
Diagn la bolnav : recoltate 3 tamp de exudat faringian si 1 nazal. 3 de faringian pentru k unul e bagat in mediu de imbogatire ptr a fii sigur ca daca
are f putin bacilili sa poti sai izolezi, al 2-a il treci pe mediu selectiv… ptr colonii negre cu halou cafeniu. Al 3-lea; ptr frotiu colorat gram ptr bacil
in litereposibil
Diagn chinezesti, Y sau
purtator: V siinpenas
o data geloza
si o sange
data inptr cape
gat: poate
OST,nudeareledifterie si are altceva
ost pe tinsdale, ce creste
apoi pe peapoi
x si y si geloza sange.de diagn clasica pe baza caract
schema
chimice ca si ptr diagn ptr bolnav
Vaccinare :
- Obligatoriu: DTP: diftero tetano pertusis
Schema obligatorie: primul vaccin e vaccin trivalent atat anatoxia difterica ana toxina tetanica I bacil de bordetella pertusis. E vaccinare care se
face in 3 sedinte: prima infectie la 2 luni d viata, de regula cu simultan cu cel impotriva hepatitei B si cu vaccinul polio-oral. A 2-a injectie la 4 lun
d viata si se face simultan cu o doza de vaccin polio. La 6 luni d viata se face a 3-a injectie cu dtp si antihepatic B si antipolii oral. Se face rapel,
injectie cu doza de vaccin dtp dupa 6 luni. Rapel la 30-35 luni. Cand inculpatul merge la scoala in cls 1 I se admin vaccin DT. La 14 ani e vacc cu
DT, concomitent fetele sunt vacc impotriva rubeolei
19.Bacillus
Bacili aerobi mari, patogene sunt 1 specie si jumate din 70:
- bacilus antracis boala ce apare la animale (endemica la ierbivore)
- Bacilus cereus este in aer, poate contamina alimente, daca e masiva atunci produce enterotoxina, boala diareic
apoasa, toxina termolabila asemanatoare cu cea ……
- Bacili de dimesiuni mari de 1-1,5 microni grosime si 3-4 microni lungime, majoritatea sunt mobili cu exceptie :
clorstridium perfringens
- Din p.d.v respirator sunt strict anaerobi, O liber produce ditrugerea lor si favorizeaza sporularea
- Toti priduc exotoxine deosebit de puternice cu efecte diverse: histotrope, neurotrope si enterotoxine-> patologi
infectioasa digestiva
1. C. tetani
2. C. botulinum
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
3. C. gangrenei gazoase: perfringens (mai exista septicum, histoliticum) produce enterocolite la pers dupa tratam
execesive prelungite cu AB -> prolifereaza in exces B si prod colite ulcerative, ulceromembranoase.
4. C. dificile
- Destul de rar in romania dar e mai frecv la pers vastnice ce nu ai mai facut rapel cu anatoxina tetanica
- Tetanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si asepsie cand se sectioneaza cordonu
ombilical
- Poarta d intrare repr de plagi chiar f mici, important e ca sporii sa aj in patrunzime la tesuturi devtalizare unde
circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce consuma o2 din zone asigura
conditii de dezv ptr B anaerobe. Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura-> risc tetanigen.
Masura imendiata
inlaturate de catre
detritusuri, medic
resturi, cu experienta
spalata minimala
bine cu H2O2 ptr plaga
ptr distrugere superficiala:
eventuale plaga deschisa
B anaerobe si dupa larg, spalata
toaleta
chirurgicala si antisepsie trebuie adim anatoxina tetanic ATPA (purificata si absorbita) si admin de AB tip
penicilimnic ptr impiedicare dezv B tetanic,.
Vacc DTP e obligatoriu indif de tzara, admin in 3 doze: 2-4-6 luni urmate de rapel dupa 1 an si al doilea rape
dupa ink 1 an cu vacc DT si la adulti odata la 10 ani cu dT.
- Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, racheta de tenis. Spor de vede la coloratie
obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in verde. Sporularea se produce doar
in anaerobioza in intestin animale ierbivore. Nu are capsula
- Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobioza si tre sa aiba surssa d nutritie bogata; lichefiaza gelatina
si produce colonii banale tip S 1-2 mm; nehemolitic.
- Produce toxina cu efect specific, toxina are tetanospasmina cu componente A si B, se fizeaza de obicei la niv
terminatii neuromusculare si inhiba sinteza inhibitorilor contractiei musculare: lasa deschisa terminatia.
Important e ca efectul e ireversibil si singura toxina neutralizabila e cea libera nu cea deja fixata. E toxina
codificata plasmidic si care este produsa, difuzeaza retroaxonal sau in tesut ulterior putand fi vehiculata de
sange. Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc acolo fara a det modic importante
acolo. Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva zile- cateva spatamani.
- Clinuc: semne patognomonice (specifice) in 99% cazuri e diagn clinic nu de laborator; contractura musculara
progresiva de la m fetei, nu poate deschlesta gura = “trismus” pare ca rade. Paralizia se exrine, paralizie de tip
spastic, ajunge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin paralizie de tip spastic al m respiratori.
- Trebuie admin anatoxina si Ig uman hiperconcentrata. Ser antitetanic de cal cu precautii: de tip anafilactic
3. C. gangrenei gazoase
- Antrenare spori in profunzime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cutremurem sau in plagi impuscate
schije ce antreneaza praf in profunzime tesuturi. Leziunea superficiala poate fi extrem de mica. In profunzime
sporii de clostridium d-au imnultit si produc gaz ce se acumuleza in tesut. Se face liza musculara extensiva in
profunzime.
- Exista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din factorii de patogentate si are
eficacitate discutabila.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
- C. perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar are capsula. Poate prod pana la 1
exotoxine diferite. 5 grupuri de C perfiringens. Exotozina alfa= lecitinaza afecteaza mb celulare-> liza celulara.
Productia lecitinazei: placa semineutralizata in care epusa in evid neutralizarea actiunii lecitinazei cu un ser…
- Mai produce 2 tipuri de enzime proteolitice; proteaze, hialuronidaze: contribuie la extinderea placii, si perfringes
produce enterotoxinesi pot cauza enterocolite ce nu sunt nici p departe la fel de periculoase ca gangrena
gazoasa
- Diagn: fragm tisulare din profunzime colorate gram, se evid bacili.
2. C. botulinum, spor subterminal. Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de tip toxic, in engl = intoxicatie. Toxin
botulinica e cea mai puternica toxina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotropa ssi actioneaza pe dos fata de
tetanica-> paralizie flasca
- Boala se transm aproape exclusvi prin ingestie de alim in care etse toxina preformata
- La copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce la proliferare in intestin a bacil
botulinic si poate sintetiza toxina botulinica
- Toxina e termolabila si e folosita si in scop medical. Odata fixat nu mai poate fi neutralizat
- Pt diagn se face toxinotipie= admin la soareci a unui preparat Ag care contine toxina din alim incriminat sau d l
pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sensibili si mor imediat, se face
diferenta intre toxina si cele vegetale (ex: ciuperci) si se stabiseste tipul prin protectie cu ser Anti A anti A anti E
si vezi care supravietuieste-> stabilire serotip de toxina
- Tratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stabilire tip d toxina, admin
parenterala si admin dogestiva ptr neutralizare eventuala toxina din intestin
- Biclopie, disfagie
3. C dificile are habitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromembranoase la pers care fac tratam
preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina-> lasaloc liber clostridiilor sa se
multiolice: produc endotoxina cu 2 tipuri de efecte: citoliza/ necriza a celule de pe supraf epit intestinal
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
si specii sunt destul de putin exprimate si d aceea sunt mai greu imunogene totusi apar Ac fata de Ag specifice pe
care trebuie sa le puteam identifica in diagn serologic.
TREPONEMA -> LUES
Responsabil de sifilis. Infectie trifazica. Prima etapa la 10-15-20 zile de la contact, etapa 2 si 3 apar dupa luni
sau ani si unele pot pune viata in pericol sau leziuni ce pot invalida persoane.
99% se transmite prin contact sexual cu persoana bolnava la care exista leziuni bogate in treponeme: in siflis prima
si secundar. Pers cu sifilis latent/ tertiar nu sunt infectioase. Dupa contact infectant cu pers bolnava, la un nterval
variabil in fctie de doza infectanta: 10 zile-30 zile, la nic tegumente sau mucoase mai degraba apare o leziune
indurata tare care se ulcereaza si se acopera cu o crusta iar continutul este lichidian, clar, limpede si are numeroase
treponeme f vioaie. Miscarea tipica ptre treponema parogena este cea de flexie. Leziune e insotita de adenopatie
satelita si nu e dureroasa. Localizarea poate fi oriunde dar marea majoritate in zona genitala. Cele mai afectate :
gland, penis, labii, vagin, col uterin, zona anorectala si bucala. Poate aparea si la degete ptr ca nu exista localizari
protejata. E singura etapa cand poti pune diagn etiologic clar si usor ptr ca doar aici se pot vedea treponemele.
Diagn cu examinare intre lamen si lamela la microsor cu fond intunecat sau coloratie speciala. Lezune nefiind
dureroasa poate fii in zona ascunsa poate favoriza transmiterea bolii ptr ca pers respectiva nu stie ca are probl. 1%
se transm verical, transplacentar de la mama la copil cu conditia ca sarcina sa fie peste 16 saptamani, daca emai
mica infectia produce avort spontan. Daca copil e infectat-> dezvoltare neuropsihica si malformatii congenitale
grave. Teroretic, gravidele sunt depistate dat nu depaseste 40% din total gravide. Leziunea primara se vindeca fara
tratament dar practic boala evolueazais ytrece din faza localizatata in cea generalizata: se multiplica, det
bacteriemie masiva: ficat , splina, rinichi, creier, circula permanent in sane si pot sugera; hepatota, meningita,
insuficenta renala datorita multiplicarii masive. Sist imun devine eficient. Daca primii AG apar la sf perioada primara
2 sapt, in perioada secundara ( la 1-2 luni de la vindecare leziune primara) titrul de Ag e maxim. Poate dura de la 2
sapt la 2-3 luni si chiar dupa ameliorari sa existe recaderi. In aceasta perioada secundara cand treponeme sunt f
multe in sg si umori., pe tegimente si mucoase apar niste macule, pete cu supraf umeda, culoare roz, extrem de
contagioase datorita prezentei treponemelor pe suprafata. Manifestari sistemice: febra si diferite manifestari peste
tot. evolutia depinde de doza infectanta si reactivitatea individ
1/3 se vindeca si intr-un an pot fii seronegatic (dispar Ac).
La 1/3 Ag raman prezenti toata viata, exista rasp imun permanent generat de prezenta treponemelor, nu e
contagios-> sifilis latent ce poate fi descoperit accidental.
A 3-a eventualitate: evolutie spre sifilis tertiar si aparitie leziuni la niv cardiac, aortic, articular si nervos: leziuni
inflmamatorii cronice-> perderi de substanta datorate unui rasp imun celular persistent care e ineficient in eliminare
infectie dar prodce leziuni (mec asemanator cu TBC).
Leziunea tip histopatologic= goma sifilitica. Clinic: valvulopatii caridace, aortite, anevrism disecant de aorta,
tulburati de sensibilitate si motorii cu mers tipic ( neurolues sau tabes), impotenta fctionala articulara la articulatii
mari, leziunile nervoase extinse det demnta.
Ag sun prezenti permanent la aceste persoane si nu ofera protectie decat fata de suprainfectie: o pers cu sifilis
latent are Ac permanenti care nu distrug toate treponemele dar sunt protejati impotriva sifilis primar sau secundar,
eficient fata de new-comers. In tratam eficient in sifilis 1, 2 sau latent, persoana in timp se seronegativeaza->
reinfectie e posibila.
Structura Ag: determina aparitie Ac antilipoidici = “reagine” care nu se gasesc in mod normal la persoana
sanatoasa, totusi in cazul in care pers are infectie cu alta spirocheta sau boala autoimuna poate sa prezinte Ac
antilipoidici.
Exista
Ac specifice ptr Tpalidum de natura proteica iar Ac generati au persistenta mare in organism, sunt specifici si ei sun
cei care ua capacitate de a imobiliza treponemele, asigura portectie si evitate suprainfectie.
Habitat: strict uman la persoane bolnave, nu rezista in mediu extern, la uscaciune, caldura sa inactiveaza rapid, 24
la frigider a sgelui T sunt inactivate. Totusi exista un teritoriu care e populat de T saprofite care uneori pot I
responsabile de aparotoe Ac antilipoidice care sa dea reactii false fata de t pallidu. Nu rezista pe obiecte de uz
personal.
Treponeme patogene nu se pot cultiva. Se mentine viabiliatate pana la 48 ore in mediu nutritiv anaerob.
Tulpina Nichols: la uoua de iepurash. T Reiter e saprofita, mult mai putin specifica
Diagnostic direct in sifilis primar si teroretic in secundar. In 1 ai secretie abundenta f f bogata in treponeme, din
secrietie se prepara frotiuri colorat prin inpregnare argentica Foantana. Frotiuri colorate Gimesa din sange in
bacteriemie masiva dar e f greu.
Se vede f bine la miroscop mobilitatea.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
22.Ricketsia
Se multiplica intracelular prin diviziune binara care patrunde si se multiplica in celule epitelii vascular si determian o
vasculita. Infectiile cu Rk se incadreaza in genul de “febra patata”, febra cu exantem (enantem). Germenii se transm
cu o exceptie doar prinvectori. Ptr tifos exantematic vector e paduchele. Ptr febra patata a muntilor stancosi vecotr
capusha.
Febra Q (Queensland) singura intre infectiile prod de rk care se transm diect pe cale resp, se manifesta ca un tip
de plneumonie.
• Rk prowazekii produce tifos exantematic prin paduche.
• Rk tiffi
• Rk Coxiella burneti face febra Q.
Rk are perete G- f subtire, are la supraf Ag specifice ptr toate rk, ag intalnite la peretele B de proteus
OsomaticXflagelar. Rk e periculos de manipulat. Diagn se poate face prin cultura de proteus din serotip..OX19, OK/
Reatia weil-Felix. La tifos transmitere interumana; de obicei epidemiile au loc aoclo unde sunt cc mari de oamne si
cond sanitare sunt f proaste: detinuti, soldati. Omul e gazda obligatorie pt ca paduchele se infecteaza de la pers
bolnava si trece la altcineva. Poate sa transm boala orin 2 moduri: inoculeaza dicert microorg prin intepare sau prin
infectare de grataj? daca omul se scarpina, chiar daca paduchele e mort. Perioada de incubatie e 1-3 sapt cu debut
brusc cu febra inalta, dureri d cap, sdr meningean si apartita de exantem care centreaza de obicei zona d inoculare
infectiei si se extinde pe tot corpul in afara de palme, talpi, fata si in f multe cazuri boala e f grava si poate duce la
deces, insuficienta hepatica, renala.
Tratament antiparazitare e primul lucru care rezolva probl.
Diagn serologic si clinic, si confirmari cu ag de rk prowazekii prin reactie d fixare acomplementului si teste
imunoenzimatice.
In Romania nu sunt cazuri de frbra patata a Muntilor Strancosi dar s-a raporta o bola care se transm de la animal
la om de la ovine, bovine, caprine, imfectia e pulmonara tip pneumonica, posibila yransmitere interumana, nfectie
autolimitanta se vindeva in 7-10 zile chiar si fara tratam; tetracilcinele sunt eficiente.
23.Chlamysia
Are 3 specii de interes uman, una extrem de polialenta:
• chl “trahomatis”
• chl pneumoniae
• chl psitacci
Pimele 2 prod doar la om, a treia la pasari mai ales de colivie, transmitere de l apasare la om, psitaccoza, prin inhalare particule din fecale
uscate de la pasari bolnave.
Chl au perete f subtire, tip G- dar peretele e complet lipsit de acid muramic. B nu se dezv decat in intrior celule->
imposibila cultivarea pe medii de cultura artificiale, singura posibilitate e p culturi de celule. In exteriorul celulei B
apare ca o particula “corpuscul elementar” care e inert metabolic iar cand patrunde in cel de obicei epiteliale,
corpusculul elementar creste f mult in dim, are nume “corpuscul reticulat” care genereaza f multi corpusculi
elementari care la un mom sunt eliberati prin liza celulei; foloseste mecanismele celulare ptr replicare. Celulele
infectare prezinta in interior incluzii intracitoplasmatice de mari dimensiuni, caracteristice ptr acest tip d infectie.
Diagn de lab in chl se bazeaza fie p imunofluarescenta directa fie p tehnici de diagn molecular care folosesc sonde d AND care sunt hibridizate
cu tzinta (chl) si sunt revelate intr-un anumit mod. Diagn serologic nu e relevant pre unele din ele.
Chl trahomatis are 15 serotipuri A-> L, A ,B ,C dau conjunctivita si trahom (conjunctivita cu incluzii) apare in reg tropicala d obicei, se transm
prin contact direct sau prin fomite (obiecte), se conicizeaza si poate duce la orbire.
D -> K produc uretrita non-gonococica cu chl e o boala care afecteaza cel putin ½ din populatie mai ales la varsta
de activitate sexuala. Fata de uretrita data de gonococ care e f putin simptomatica … e f important ca in cazul
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e
5/10/2018 MicrobiologieSubiecteExamen Rezolvate-slidepdf.com
femielor, netratata, infectia poate produce sdr inflamator pelvin cervicita, infectie la col, anexita si constituie
principala cauza de infertilitate sau sarcina ectopica. La barbati e mai putin grav dar si aici se poate solda cu
infertilitate daca nu se trateaza. La mamele bolnave, copii se pot infecta in mom nastere si pot prezenta o conj cu
chl.
L produce tot o boala cu transmitere sexuala: linfogranulomatoza veneriana benigna: inflamatie ggl regionala.
Chl Pneumonie prod doar la om infectie cu transm interumana prin picaturile Flucke, pneumonie ca aspect e
interstitiala, darologic e f asemanatoare cu pneumoniile virale afectand mai mult interstitiul pulmonar, e forma
relativ usoara.
Pneumonia prod de chl psitacci: psitacoza; bola la pasari de curte transmit la om boala: “ornitoza” . pasarile de companie fac infectie
inaparenta di elimina permanent ptr periade f lungi hermenii prin intrmed fecalelor si omul ia prin inhalarea prafului care contine particule fecale.
Psitacoza e pneumonie grava care necesita in primul rand anamneza.
Daca la uretrite e posibil un diagn relativ rapid prin plrelevare prod patologic secretii de la femeie/barbat, in
cazul infectiilor pulmonare, dign direct e dificil. Se poate incerca cultivarea germenului pe culturi de celule,
examinare, evinentierea incluziilor. Se poate face frotiu ptr evid celule epit cu incluzii sau se poate face diagn
serologic care e relevant respecant conditia de crestere a titrulu de Ac de 4 ori de la inceput/sparfit infectie. Sau
secons un titru de faza acuta sugestiv ptr infectie de 1/128 dilutie a serului da reactie pozitiva prin reactie de fixare
complementului sau reactii imunoenzimatice tip ELISA.
Preventie: specifica nu exista, doar masuri profilactice nespecifice care constau in… cele aplicate de obicei la
BTS si tratam tuturor contactilor ca sa se impiedice sursa si trans mai departe. Ptr pasarile de curte mai ales se pot
face diagn serologice-> tratam cu Ab ptr pasari ptr prevenirea transmiterea. Tratam cu tetraciclina sau doxicilna.
24.Mycoplasma
Are cateva specii d interes uman, cea mai cunoscuta e myc pneumoniae si o bact derivata din genul myc care are
capacitatea de a degrada ureea: “Ureaplasma urealiticum” care da uretrite non-gonococice in rap de ¼-1/5 fata de
infc cu chl. Este singura B care nu are perete, ci are mb destul de bine repr ce contine chol, e singura care s
epoate cultiva p medii d cultura artificiala unde prod colonii de dim f mici vizibile doar cu o lupa despre care unii
spun ca arata ca ochiuri de oua cu centrul mai consistent. Cesterea pe aceste medii f lenta in 7-10 zile drept care
cultura nu constituie un elem de diagm curent ptr myc??
Prod una din cele mai frev forme de pneumonie, usoara, tip intestitiala asemanatoare cu pneumoniile virale,
insotita de ascensiune febrila, tuse neproductiva, transmitere directa, interumana, prin inhalare paricule eliminate d
pers bolnava.
Diagn serologic, mai rar directl. Pneumonia myc beneficiaza de tratam cu AB cu macrolide: eritromicina si AB de
generatii mai noi: claritromicina. E indicat examen radiologic; radioscopia e de evitat ptr ca cantit de radiatii e mai
mare de cel putin de cateva zeci d ori.
http://slidepdf.com/reader/full/microbiologie-subiecte-examen-rezolvate-55a0bd37ad16e