ŢESUTUL EPITELIAL

(“epi” = pe, deasupra; “thele” = ridicătură, mamelon)

Mase celulare compacte

www.udel.edu/biology
 ŢESUTUL EPITELIAL

Epiteliile au o suprafaţă:
• liberă
• în raport cu ţesut
MB
conjunctiv 
membrană bazală

http://cnx.org
ŢESUTUL EPITELOID

! Lipsește suprafața liberă

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
ŢESUTUL EPITELIAL
mare diversitate ca formă
Forme celulare
cilindrică
poliedre (columna
ră,
cubică prismatică)
turtită
(scuamoasă,
pavimentoasă)
Forme nucleare

ovoidal
rotund
turtit
ŢESUTUL EPITELIAL
Limitele celulare ?

http:/www.kidneypathology.com
ŢESUTUL EPITELIAL
mare diversitate ca funcţie
• formează învelişuri membranare
• asigură transport selectiv de substanţe
• întră în structura organelor solide/spongioase
• rol senzorial
• rol contractil
 ŢESUTUL EPITELIAL
- Origine embriologică
- Ectoderm
Mezoderm - epiderm şi derivatele sale
- endoteliu - glandele tegumentare
- mezoteliu - glande mamare
- epiteliul tubilor uriniferi - epiteliul bucal, anal, nazal
- epiteliul căilor genitale - corneea
- CSR - adenohipofiza

Endoderm
- epiteliul tubului digestiv
- glandele digestive
- epiteliul aparatului respirator
- tiroida, paratiroidele, timusul
 ŢESUTUL EPITELIAL

• este avascular
• este bine inervat
• are mare capacitate de regenerare
• este supus procesului de metaplazie
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR

http://ocw.tufts.edu
VASCULARIZAŢIA EPITELIILOR

Stria vascularis

www.cram.com
 INERVAŢIA EPITELIILOR
- Senzitivă
! Absenţa terminaţiilor nervoase
pentru durere:
• epiteliul gastric şi intestinal
• epiteliul colului uterin
- Motorie
REGENERAREA EPITELIILOR
• agresiuni din mediu  mecanisme de
reparare şi reînnoire
• celule stem adulte  activitate mitotică
neîntreruptă
• localizare
• rata de înlocuire:
- rapidă
- lentă
CARACTERISTICILE CELULEI
STEM ADULTE

- Capacitatea de autoreplicare
- Multipotenţa
- Reconstrucţia ţesutului
 CARACTERISTICILE CELULEI
STEM ADULTE

Diviziune asimetrică

CS, celulă stem

CT, celulă tranzitorie
CD, celulă diferențiată

http://www.stembook.org
 IDENTIFICAREA
CELULEI STEM ADULTĂ
− marcarea materialului genetic
- precursori radioactivi (timidina tritiată)
− Imunocitochimie (ICC)
- nucleozide sintetice (bromodeoxiuridina)
− marker de suprafaţă (CD34+, integrină α6-)
 IDENTIFICAREA
CELULEI STEM ADULTĂ PRIN ICC

images.novusbio.com
REGENERAREA EPITELIILOR
- celule stem izolate -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
 REGENERAREA EPITELIILOR
- zone germinative cu celule stem -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
REGENERAREA EPITELIILOR
- strat bazal (germinativ) -

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
METAPLAZIA ŢESUTULUI
EPITELIAL

Robbins Cotran Pathologic Basis of Disease, 8th Editionn, 2009

CLASIFICAREA EPITELIILOR

A. Epitelii de acoperire
B. Epitelii glandulare
C. Epitelii senzoriale
EPITELII DE ACOPERIRE
 EPITELII DE ACOPERIRE
Clasificare:
1. după numărul de straturi celulare
2. după forma celulelor
A. Epitelii simple B. Epitelii stratificate
- pavimentoase - pavimentoase
• cheratinizat
• necheratinizat
- cubice - cubice
- cilindrice - cilindrice
 Epiteliu simplu pavimentos

- endoteliu: epiteliul care căptuşeste vasele

sangvine şi limfatice
- mezoteliu: epiteliul care intră în alcătuirea
seroaselor
Epiteliu pseudostratificat cilindric

http://www.stegen.k12.mo.us
Epiteliu pseudostratificat cilindric

http:/medcell.med.yale.edu
 Epiteliu de tranziţie
(uroteliu, epiteliu polimorf)

http://canvasworksneedlepoint.com
EPITELII GLANDULARE
ELIMINAREA PRODUSULUI
DE SECREŢIE

1. celulă exocrină  în mediul extern

2. celulă endocrină  în mediul intern
HISTOGENEZA EPITELIULUI
GLANDULAR

AL Mescher Junqueira’ s Basic Histology Text and Atlas 13th Edition, 2013
CLASIFICAREA GLANDELOR:
- exocrine
- endocrine
- mixte (amficrine)
ȚESUTUL EPITELIAL
- POLARITATEA -
POLARITATEA CELULARĂ ȘI TISULARĂ

Polaritate tisulară

Polaritate
celulară
Semnale din matricea extracelulară
 POLARITATEA
CELULEI EPITELIALE
POLARITATEA CELULEI EPITELIALE
- Domeniile membranare ale celulei epiteliale -
Cilul primar Domeniul apical

Complexul
joncțional
apical

Domeniul laterobazal
 POLARITATEA CELULEI
EPITELIALE
Program de polaritate epitelială:

1. Recrutarea unor complexe proteice de polaritate

2. Formarea complexului joncțional apical
3. Interacțiunea dintre complexele proteice de
polaritate și complexul joncțional apical
4. Realizarea asimetriei biochimice a domeniilor
membranare
5. Rearanjamentul componentelor citoscheletului
(microfilamente și microtubuli)
2. Formarea contactelor celulare

Grup de celule epiteliale Strat de celule

nepolare epiteliale
2. Formarea contactelor celulare

Complexul joncțional apical

Zonula occludens

Zonula adherens
 3. Interacțiunea dintre complexele
proteice și complexul joncțional apical

Contacte primordiale
↓
Recrutarea și activarea complexelor
proteice
↓
Livrarea la nivelul membranei a
componentelor din joncțiunea adherens
↓
Consolidarea contactelor celulă-celulă
4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
 Remodelarea membranei celulare

 Generarea domeniilor membranare:

• apical → rapid
↓
necesită inițierea contactelor celulare
• laterobazal → lent
↓
necesită contacte celulare extinse
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
Componenta membranară Domeniul apical Domeniul laterobazal
1. PROTEIN-ENZIME prezente prezente
2. PROTEINE DE
TRANSPORT prezente prezente
ŞI CANALE
IONICE
3. PROTEINE DE absente prezente (caderine,
ADEZIVITATE integrine)
4. PROTEINE RECEPTORI majoritatea
5. PIP2 prezent -
6. PIP3 - prezent
7. GLICOSFINGOLIPIDE nivel crescut prezente
 4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
• Proteinele citoplasmatice destinate domeniului apical
și laterobazal
4. Realizarea asimetriei biochimice a
domeniilor membranare
“plutele lipidice” au rol în sortarea proteinelor apicale)
 POLARITATEA TISULARĂ

Cuplarea celulelor epiteliale adiacente și generarea unei

arhitecturi normale a țesutului epitelial
MEMBRANA BAZALĂ
 ŢESUT EPITELIAL

!!! orice epiteliu este ancorat la ţesutul

conjunctiv adiacent prin membrana bazală
↓
strat distinct al matricei
extracelulare acelular,
amorf și dens
 MEMBRANA BAZALĂ
● Examinare la MO
 grosime variată (50-100 nm)
- col.HE
- PAS
- impregnare argentică
 aspect variat
- structură liniară
- structură ondulată
↓
ep. stratificate pavimentoase
MEMBRANA BAZALĂ - col HE

http://www.ouhsc.edu
MEMBRANA BAZALĂ- PAS

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 6th Edition, 2011

 MEMBRANA BAZALĂ
- Impregnare argentică -

http://www.nature.com
MEMBRANA BAZALĂ
● Examinare la ME

Lamina bazală
Lamina reticulară
 LAMINA BAZALĂ
1. regiune electronotransparentă  lamina lucida
2. regiune electronodensă  lamina densa
 LAMINA BAZALĂ
1. regiune electronotransparentă (lamina lucida)
● domeniile extracelulare ale moleculelor de adezivitate
- integrine
- distroglicani
● proteine extracelulare
- laminina
- entactina

2. regiune electronodensă (lamina densa)

 reţea de filamente fine formată din colagen tip IV
 LAMINA BAZALĂ
 structură numai a ţesutului epitelial ?
 celule asociate cu ţesut conjunctiv
↓
- celule musculare
- celule Schwann
- celule adipoase

lamina externa
 LAMINA BAZALĂ
- compoziţie chimică: ~ 50 tipuri de proteine
1. proteine/ gicoproteine
- laminină
- colagen tip IV
- entactină (nidogen)
2. proteoglicani
- perlecan  heparan sulfat
ROLURILE LAMINEI BAZALE
• Asigură ataşarea epiteliului la ţesutul conjunctiv
• Asigură compartimentalizarea
• Menţine citoarhitectonica şi polaritatea epiteliului
• Este un rezervor de factori de creștere
• Controlează diferenţierea și proliferarea celulelor
epiteliale
• Acționează ca o barieră cu permeabilitate
selectivă
! GAG
 LAMINA BAZALĂ

celulă
epitelială

lamina

bazală

colagen

Alberts B et al. Molecular Biology of the Cell. 6th edition, Garland Science, 2014
 TIPURI DE CELULE
EPITELIALE

I. Celule epiteliale specializate pentru transport

II. Celule epiteliale specializate pentru sinteză
şi secreţie
III. Celule epiteliale cu proprietăţi contractile
I. Celule epiteliale specializate
pentru transport
- ioni
- molecule mici
- macromolecule
I.1. Celule epiteliale specializate
pentru transport de ioni

pompe ionice
(activitate ATP-azică)


Pompa Na+/K+
(Na+/K+ ATP-aza)
 Celula epitelială din
tubul contort
•
proximal
Particularităţi structurale:
MO:
- citoplasmă acidofilă
- la polul apical:
“margine în perie”
- la polul bazal:
aspect striat
 Celula epitelială din
tubul contort
•
proximal
Particularităţi structurale:
ME:
• numeroşi microvili
la polul apical
• invaginări ale
membranei
plasmatice bazale
↓
creşterea suprafeţei active membranare
(pompa Na+/K+)
• mitocondrii alungite cu numeroase
criste
• joncţiuni strânse moderat permeabile
Celula epitelială din
tubul contort
proximal

Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, Fifth Edition, 2010
 I. Celule epiteliale specializate
pentru transport de ioni
sensul de transport:
 pol apical  pol bazal

- intestin
 - vezicula biliară
absorbţi
- canale striate
e
- TP şi TD

 pol bazal  pol apical

- plexuri coroide
 - procese ciliare
secreţie - gl. sudoripare
 II. Celule epiteliale specializate
pentru sinteză şi secreţie
 După locul de eliminare a produsului sintetizat:
- celule exocrine
- celule endocrine
- celule paracrine

 După natura produsului sintetizat:

- proteine
- glicoproteine
- amine şi polipeptide mici
- lipide
II.1. Celule epiteliale specializate
pentru sinteză şi secreţie de
proteine
 celulă exocrină şi endocrină
 rolul proteinelor sintetizate:
• enzime digestive  celule
seroase
• proteine plasmatice
• hormoni
 secreţia de proteine:
• continuă
• intermitentă  granule de secreţie
II.2. Celule epiteliale specializate pentru
sinteză şi secreţie de glicoproteine
 celulă exocrină şi endocrină
 localizare:
• celule exocrine  celule
mucoase
• celula caliciformă
• epitelii de suprafaţă
• acini mucoşi
• celule endocrine
• celule din adenohipofiză (TSH, Gn)
II.3. Celulă epitelială specializată pentru
sinteza şi secreţia de amine
şi polipeptide mici

 celulă endocrină şi paracrină

 celule APUD (Amine Precursor Uptake and
Decarboxilation)
 localizare:
• distribuţie largă
• izolate / grupuri mici, intraepitelial
II.4. Celule epiteliale specializate pentru
sinteză şi secreţie de lipide
 celulă exocrină şi endocrină
 localizare:
• celule exocrine  glande sebacee (sebum)
• celule endocrine  celule secretoare de
hormoni steroizi:
• celule interstiţiale Leydig (testicul)
• celule foliculare şi luteinice (ovar)
• celule din CSR
 III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celulemioepiteliale)

 Localizare: între lamina bazală şi

membrana
plasmatică bazală a celulelor din:
• glandele lacrimale
salivare MEP
• glandele sudoripare E
• glandele mamare

P
ME E

adenomeri și ducte E, celulă epiteliala; MEP, celulă mioepitelială; LB, lamina bazală
 III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celulemioepiteliale)
− Particularităţi structurale:
 ME:

- asemănătoare miocitelor netede:

- organite celulare perinuclear
- proteine contractile (actină, miozină)
↓
corpi denși în prelungiri
- filamente intermediare de
citocheratină
- joncţiuni: gap/ desmozomi/
hemidesmozomi
III. Celule epiteliale cu propietăţi
contractile (Celulemioepiteliale)

- Rol:
– proprietăţi contractile
– activitate paracrină
– formarea LB
– efect antitumoral