Craniul – particularități structurale și compartimente. Oasele occipital, C.

Unghi sfenoid
frontal, parietal şi sfenoidul. D. Lamelă orbitară
E. Șanțul sinusului sigmoid
1. CM. Osul parietal:
A. Lamă cribroasă 6. CM. Osul parietal:
B. Unghiul mastoidian A. Tubercul faringian
C. Şanţ al sinusului sagital superior B. Foveole granulare
D. Apofiză clinoidă posterioară C. Unghi sfenoid
E. Margine sagitală D. Șanțul sinusului sigmoid
E. Canal optic
2. CS. La delimitarea cărui orificiu ia parte corpul osului sfenoid:
A. Jugular 7. CM. Osul sfenoid:
B. Occipital mare A. Aripi mici
C. Lacerat B. Fisura orbitală superioară
D. Infraorbitar C. Lamă perpendiculară
E. Mastoidian D. Șanțul prechiasmatic
E. Canal carotidian
3. CM. Osul frontal:
A. Aripi mici 8. CM. Osul sfenoid:
B. Fosetă trohleară A. Creasta infratemporală
C. Lamă perpendiculară B. Orificiul spinos
D. Linii nucale C. Unghi sfenoid
E. Constă din 4 părți D. Lamelă orbitară
E. Canal optic
4. CM. Osul occipital:
A. Clivus 9. CM. Corpul osului sfenoid:
B. Fosetă trohleară A. Lamă cribroasă
C. Lamă perpendiculară B. Șanțul carotidian
D. Linii nucale C. Şanţ al sinusului sagital superior
E. Constă din 4 părți D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Orificiul spinos
5. CM. Osul occipital:
A. Tubercul faringian 10. CM. Solzul occipitalului:
B. Incizura jugulară A. Lamă cribroasă
B. Inion 15. CS. Canalul pterigoid ține de:
C. Şanţ al sinusului sagital superior A. Osul parietal
D. Apofiză clinoidă posterioară B. Osul temporal
E. Linie nucală inferioară C. Osul frontal
D. Osul sfenoid
11. CS. Formaţiuni anatomice situate pe părţile laterale ale occipitalului: E. Osul occipital
A. Incisura jugularis
B. Sulcus sinus sigmoidei 16. CS. Canalul optic trece prin:
C. Condylus occipitalis A. Osul parietal
D. Canalis hypoglossalis B. Osul temporal
E. Toate corecte C. Osul frontal
D. Osul sfenoid
12. CM. Foveole granulare are: E. Osul occipital
A. Osul temporal
B. Osul occipital 17. CS. Unghi frontal are:
C. Osul sfenoid A. Osul parietal
D. Osul frontal B. Osul temporal
E. Osul parietal C. Osul frontal
D. Osul sfenoid
13. CS. Orificiul oval se află pe: E. Osul occipital
A. Osul temporal
B. Osul occipital 18. CS. Canalul hipoglos trece prin:
C. Osul sfenoid A. Osul parietal
D. Osul frontal B. Osul temporal
E. Osul parietal C. Osul frontal
D. Osul sfenoid
14. CS. Incizura etmoidală aparține: E. Osul occipital
A. Osului temporal
B. Osului occipital 19. CS. La baza apofizei pterigoidiene se află:
C. Osului sfenoid A. Canalul incisiv
D. Osului frontal B. Apertura piriformă
E. Osului parietal C. Peştera mastoidiană
D. Fisura orbitară inferioară
E. Toate false
20. CS. La baza condilului occipital se distinge: 25. CM. Care oase ale craniului conţin cavităţi aerofore?
A. Orificiul lacerat A. Mandibula
B. Canalul nervului hipoglos B. Os sphenoidale
C. Orificiul rotund C. Os frontale
D. Orificiul jugular D. Maxilla
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare) E. Concha nasalis inferior

21. CS. Pe faţa maxilară a aripii mari a sfenoidului se deschide: 26. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa cerebrală a squama
A. Orificiul lacerat frontalis:
B. Canalul nervului hipoglos A. Sulcus sinus sagittalis superioris
C. Orificiul rotund B. Sulcus sinus sigmoidei
D. Orificiul jugular C. Crista galli
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare) D. Foramen ovale
E. Crista frontalis
22. CM. Oase ale craniului cerebral sunt:
A. Sfenoidul 27. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a squama occipitalis:
B. Occipitalul A. Sulcus sinus petrosi inferioris
C. Vomerul B. Sulcus sinus transversi
D. Palatinul C. Linea nuchae superior
E. Etmoidul D. Sulcus sinus sagittalis superioris
E. Sulcus sinus sigmoidei
23. CS. Sunt oase ale craniului cerebral:
A. Os sphenoidale 28. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa externă a squama frontalis:
B. Os occipitale A. Arcus superciliaris
C. Os frontale B. Incisura ethmoidalis
D. Os parietale C. Glabella
E. Toate corecte D. Linea temporalis
E. Foramen infraorbitale
24. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os frontale: 29. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale:
A. Squama A. Pars basilaris
B. Sinus frontalis B. Clivus
C. Pars orbitalis C. Squama occipitalis
D. Pars nasalis D. Foramen magnum
E. Ala major E.Toate corecte
30. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a os parietale: 35. CS. Sinusul frontal se deschide în:
A. Linea temporalis A. Sinusul maxilar
B. Tuber parietale B. Meatul nazal mediu
C. Sulci arteriosi C. Meatul nazal inferior
D. Sulcus sinus sagittalis superioris D. Meatul nazal superior
E. Foveolae granulares E. Fosa temporală

31. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os sphenoidale: 36. CM. Porţiunile osului sfenoid:
A. Ala major A. Baza
B. Processus pterygoideus B. Corp
C. Sinus sphenoidalis C. Aripile mari
D. Ala minor D. Aripile mici
E. Toate corecte E. Apofizele pterigoide

32. CM. Elementele descriptive ale osului frontal: 37. CM. Canalele osului sfenoid:
A. Apofiza zigomatică A. Musculotubar
B. Incizura supraorbitară B. Optic
C. Linia temporală C. Carotid
D. Creasta de cocoş D. Pterigoid
E. Arcurile superciliare E. Infraorbitar

33. CM. Porţiunile osului occipital: 38. CM. Feţele aripilor mari ale osului sfenoid:
A. Partea bazilară A. Cerebrală
B. Partea temporală B. Temporală
C. Partea laterală C. Zigomatică
D. Partea sfenoidală D. Orbitară
E. Solzul occipital E. Infratemporală

34. CS. Osul occipital ia parte la formarea orificiului: 39. CM. Se referă la corpul sfenoidului:
A. Rotund A. Fosa hipofizară
B. Occipital mare B. Sinusul sfenoid
C. Jugular C. Şanţul pterigopalatin
D. Oval D. Apofizele clinoide anterioare
E. Lacerat E. Şanţul carotid
40. CM. Apofiza pterigoidă conţine: 44. CM. Osul temporal:
A. Şanţul pterigopalatin A. Are atribuție la aparatul auditiv
B. Fosa pterigoidă B. Fosetă trohleară
C. Rostrul sfenoidal C. Lamă perpendiculară
D. Incizura pterigoidă D. Linii nucale
E. Cârligul pterygoid E. Canal carotidian

Osul temporal şi osul etmoid. 45. CM. Osul etmoid:

A. Aripi mici
41. CS. Toate afirmaţiile, referitoare la piramida temporalului sunt corecte, B. Fosetă trohleară
cu excepţia: C. Lamă perpendiculară
A. Pe muchia superioară trece şanţul sinusului pietros superior D. Creasta cocoșului
B. Pe faţa posterioară se află fosa jugulară E. Canal carotidian
C. Impresiunea trigeminală se află în apropierea vârfului piramidei
D. Lângă fosa jugulară se află orificiul extern al canalului carotidian 46. CM. Osul etmoid:
E. Lateral de fosa jugulară proemină apofiza stiloidă A. Tubercul faringian
B. Lama cribroasă
42. CS. În piramida temporalului se află canalele, cu excepţia: C. Unghi sfenoid
A. Canalului carotid D. Lamelă orbitară
B. Canalului nervului facial E. Canal optic
C. Canaliculului timpanic
D. Canalului nervului hipoglos 47. CM. Osul temporal:
E. Canalului nervului pietros mare A. Tuberculul articular
B. Piramida
43. CS. Toate afirmaţiile privind osul temporal sunt corecte, cu excepţia: C. Fosa jugulară
A. Pe fundul meatului acustic intern există orificii pentru nervul facial, nervul D. Eminența arcuată
vestibulocohlear, vasele sangvine E. Canal optic
B. Pe faţa posterioară a piramidei se află apertura externă a canaliculului
cohlear 48. CM. Osul temporal:
C. Medial de incizura mastoidiană se află şanţul arterei occipitale A. Lamă cribroasă
D. Peştera mastoidiană comunică cu cavitatea timpanică B. Canal carotidian
E. Fisura timpanoscvamoasă se împarte în 2 fisuri: petroscvamoasă şi C. Şanţ al sinusului sigmoidian
petrotimpanică D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Apertura canaliculului vestibular
49. CM. Osul etmoid: 54. CS. Partea timpanică se asociază cu:
A. Lamă cribroasă A. Osul temporal
B. Cornet nazal suprem B. Osul occipital
C. Șanţ al sinusului sagital superior C. Osul sfenoid
D. Apofiză clinoidă posterioară D. Osul frontal
E. Linie nucală inferioară E. Osul parietal

50. CM. Şanţul sinusului pietros inferior se asociază cu: 55. CS. Din fosa jugulară începe:
A. Osul parietal A. Canaliculul mastoidian
B. Osul temporal B. Canalul musculotubar
C. Osul frontal C. Canaliculul coardei timpanice
D. Osul sfenoid D. Canaliculul timpanic
E. Osul occipital E. Toate false

51. CS. La nivelul vârfului piramidei temporalului se află: 56. CS. Din foseta pietroasă începe:
A. Foramen caroticum externum A. Canaliculul mastoidian
B. Porus acusticus internus B. Canalul musculotubar
C. Foramen caroticum internum C. Canaliculul coardei timpanice
D. Canalis pterygoideus D. Canaliculul timpanic
E. Canalis hypoglossalis E. Canalul craniofaringian

52. CS. Canalul facial se deschide prin: 57. CS. Din canalul nervului facial porneşte:
A. Hiatus canalis nervi petrosi majoris A. Canaliculul mastoidian
B. Porus acusticus internus B. Canalul musculotubar
C. Foramen stylomastoideum C. Canaliculul coardei timpanice
D. Fissura petrosquamosa D. Canaliculul timpanic
E. Foramen spinosum E. Semicanalul tubei auditive

53. CS. În foseta pietroasă se află: 58. CS. Pe marginea anterioară a piramidei temporale se află:
A. Apertura externă a apeductului vestibular A. Canaliculul mastoidian
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic B. Canalul musculotubar
C. Orificiul carotidian extern C. Canaliculul coardei timpanice
D. Fisura pietrotimpanică D. Canaliculul timpanic
E. Meatul acustic extern E. Canalul condylar
59. CM. Fosa mandibulară se asociază cu: 64. CM. Formațiunile anatomice ale osului etmoid:
A. Partea timpanică a temporalului A. Lama orbitară
B. Stânca temporalului B. Labirintul etmoid
C. Baza apofizei zigomatice C. Lama medială
D. Solzul temporalului D. Lama cribroasă
E. Arcada zigomatică E. Lama perpendicular

60. CS. Şanţul sinusului pietros superior ține de: 65. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os ethmoidale:
A. Meatul nazal inferior A. Lamina cribrosa
B. Peretele medial al orbitei B. Labyrinthus ethmoidalis
C. Baza apofizei zigomatice C. Lamina perpendicularis
D. Piramida osului temporal D. Cellulae ethmoidales
E. Meatul nazal mediu E. Concha nasalis inferior

61. CS. Conţine lamelă separatoare: 66. CM. Care cornete nazale aparţin os ethmoidale?
A. Canaliculul mastoidian A. Concha nasalis superior
B. Canalul incisiv B. Concha nasalis inferior
C. Canalul musculotubar C. Concha nasalis media
D. Canaliculul timpanic D. Concha nasalis suprema
E. Canalul carotid E. Toate corecte

62. CS. În fisura timpano-mastoidiană se deschide: 67. CM. Cellulae ethmoidales se deschid în:
A. Canaliculul mastoidian A. Orbitae
B. Canalul incisiv B. Meatus nasi superior
C. Canalul musculotubar C. Fossa cranii anterior
D. Canaliculul timpanic D. Meatus nasi medius
E. Canalul carotid E. Meatus nasi inferius

63. CM. În cavitatea timpanică se deschid: 68. CM. Porţiunile osului temporal:
A. Canaliculul mastoidian A. Piramida
B. Canalul incisiv B. Corpul
C. Canalul musculotubar C. Partea mastoidiană
D. Canaliculul timpanic D. Partea scuamoasă
E. Canalul carotid E. Partea timpanică
69. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale osului temporal: C. Processus pterygoideus
A. Pars petrosa D. Processus mastoideus
B. Processus mastoideus E. Processus intrajugularis
C. Pars tympanica
D. Pars squamosa 74. CM. Canalele și canaliculele osului temporal:
E. Toate corecte A. Canalis caroticus
B. Canalis opticus
70. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a piramidei C. Canalis nervi facialis
temporalului: D. Canaliculus mastoideus
A. Eminentia arcuata E. Canalis condylaris
B. Impressio trigeminalis
C. Fossula petrosa Oasele viscerocraniului.
D. Sulcus sinus petrosi inferioris 75. CM. Oase ale craniului facial sunt:
E. Sulcus nervi petrosi majoris A. Mandibula
B. Etmoidul
71. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa posterioară a piramidei C. Osul zigomatic
temporalului: D. Frontalul
A. Tegmen tympani E. Osul nazal
B. Porus acusticus externus
C. Apertura externa canaliculi vestibuli 76. CM. Oase impare ale craniului sunt:
D. Porus acusticus internus A. Maxila
E. Fosa subarcuata B. Mandibula
C. Sfenoidul
72. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa inferioară a piramidei D. Vomerul
temporalului: E. Palatinul
A. Fossa subarcuata
B. Canaliculus tympanicus 77. CM. Din oasele pneumatice fac parte:
C. Fosa jugulară A. Coxalul
D. Apertura externa canalis carotici B. Frontalul
E. Fossulla petrosal C. Humerusul
D. Sfenoidul
73. CM. Apofizele temporalului: E. Maxila
A. Processus frontalis
B. Processus zygomaticus
78. CM. Cu privire la corpul maxilei: A. Creasta etmoidală
A. Are 4 feţe B. Tubercul marginal
B. Faţa infratemporală participă la formarea foselor infratemporală şi C. Apofiza orbitară
pterigopalatină D. Lamă perpendiculară
C. Pe faţa nazală e situat şanţul palatin mare E. Creasta cornetului
D. Anterior de hiatul maxilar trece şanţul lacrimal
E. Participă la formarea orbitei, cavităţii nazale şi cavităţii bucale 83. CM. Apofizele os palatinum:
A. Processus pyramidalis
79. CM. Cu privire la mandibulă: B. Processus orbitalis
A. Marginea anterioară a ramurii mandibulare este mai subţire decât C. Processus sphenoidalis
marginea posterioară D. Processus palatinus
B. Fosa submandibulară este situată sub linia milohioidiană, iar fosa E. Processus jugularis
sublingvală - deasupra ei
C. Este cel mai masiv şi mai trainic os al craniului facial 84. CM. Vomerul:
D. Pe faţa internă a ramurii mandibulei trece linia oblică A. Aripi
E. Este al doilea os din organismul uman, în care începe procesul de osificare B. Tubercul marginal
C. Os al viscerocraniului
80. CM. Cu privire la modificările de vârstă ale mandibulei: D. Lamă perpendiculară
A. Ambele jumătăţi ale mandibulei fuzionează către al 2-lea an de viaţă E. Formează septul nasal
B. La nou-născut orificiul mental se localizează în apropierea marginii
inferioare a mandibulei 85. CM. Maxila:
C. La nou-născut unghiul dintre corp şi ramură este obtuz – cca 1400 şi mai A. Are corp și 4 apofize
mult D. La bătrân înălţimea corpului mandibulei creşte B. Tubercul marginal
E. La adult orificiul mental se localizează la mijlocul distanţei dintre C. Orificiul infraorbitar
marginea superioară şi cea inferioară a mandibulei D. Fața infratemporală
E. Şanţ lacrimal
81. CM. Formaţiunile anatomice ale osului palatin:
A. Lamela orbitară 86. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus
B. Lamela orizontală maxillae:
C. Lamela etmoidală A. Fossa canina
D. Lamela perpendiculară B. Sulcus infraorbitalis
E. Lamela sfenoidală C. Foramen infraorbitale
D. Tuber maxillae
82. CM. Osul palatin: E. Juga alveolaria
87. CM. Apofizele maxilei: 92. CM. Osul zigomatic:
A. Processus palatinus A. Apofiza frontală
B. Processus рyramidalis B. Tubercul marginal
C. Processus frontalis C. Apofiza temporală
D. Processus orbitalis D. Lamă perpendicular
E. Processus sphenoidalis E. Față orbitară

88. CM. Mandibula: 93. CM. Feţele os zygomaticum:

A. Aripi A. Facies medialis
B. Tuberozitatea maseterică B. Facies orbitalis
C. Lingulă C. Facies temporalis
D. Lamă perpendiculară D. Facies lateralis
E. Fosa digastrică E. Facies nasalis

89. CM. Formaţiuni anatomice situate pe corpul mandibulei. 94. CM. Cu privire la structura mandibulei:
A. Foramen mandibulae A. Corp, 2 ramuri
B. Spina mentalis B. Tuberozitatea pterigoidă
C. Fossa digastrica C. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidă
D. Linea mylohyoidea D. 2 aripi
E. Foramen mentale E. Foseta sublingvală
Craniul în ansamblu
90. CM. Formaţiuni anatomice situate pe ramura mandibulei: 95. CS. Prin osteogeneză desmală și condrală se dezvoltă:
A. Tuberositas pterygoidea A. Maxila
B. Foramen mentale B. Osul nazal
C. Processus coronoideus C. Temporalul
D. Linia mylohyoidea D. Etmoidul
E. Foramen mandibulae E. Cornetul nazal inferior

91. CS. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae: 96. CS. Ce reprezintă fontanelele?
A. Alveolae dentales A. Porţiuni cartilaginoase ale calvariei
B. Septa interalveolaria B. Porţiuni membranoase ale calvariei
C. Septa interradicularia C. Suturile calvariei
D. Juga alveolaria D. Dereglări ale osteogenezei
E. Toate corecte E. Fisuri ale calvariei
97. CS. Orizontala Frankfurt se referă la: D. Fisura orbitară inferioară
A. Cutia toracică E. Toate false
B. Craniu
C. Bazin 102. CS. La vârful orbitei se află:
D. Coloana vertebrală A. Osul zigomatic
E. Membrul superior B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
98. CS. Unghiul Camper se referă la: D. Canalul optic
A. Cutia toracică E. Fosa trohleară
B. Craniu
C. Bazin 103. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?
D. Coloana vertebrală A. Infraorbitar
E. Membrul superior B. Palatin mare
C. Palatin mic
99. CS. Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane D. Condilar
reprezintă: E. Carotidian
A. Canalul inciziv
B. Apertura piriformă 104. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
C. Peştera mastoidiană A. Orificiul rotund
D. Fisura orbitară inferioară B. Orificiul palatin mare
E. Toate false C. Fisura orbitară inferioară
D. Fisura orbitară superioară
100. CS. Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit: E. Canalul pterigoid
A. Canal inciziv
B. Apertură piriformă 105. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:
C. Peşteră mastoidiană A. Fisura orbitară superioară
D. Fisură orbitară inferioară B. Fisura orbitară inferioară
E. Toate false C. Canalul optic
D. Fisura pterigomaxilară
101. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei E. Fisura pietroscvamoasă
constituie:
A. Canalul inciziv
B. Apertura piriformă
C. Peştera mastoidiană
106. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin: 111. CS. Canalul nazolacrimal se deschide:
A. Canaliculul mastoidian A. În meatul nazal inferior
B. Canalul musculotubar B. Pe peretele medial al orbitei
C. Canaliculul coardei timpanice C. La baza apofizei zigomatice
D. Canaliculul timpanic D. Pe piramida osului temporal
E. Coane E. În meatul nazal mediu

107. CS. Sfenoidul, maxila şi palatinul împreună delimitează: 112. CS. Orificiile etmoidale se asociază cu:
A. Orificiul lacerat A. Meatul nazal inferior
B. Canalul nervului hipoglos B. Peretele medial al orbitei
C. Orificiul rotund C. Baza apofizei zigomatice
D. Orificiul jugular D. Piramida osului temporal
E. Toate false E. Meatul nazal mediu

108. CS. Anterior, vârful piramidei temporale delimitează: 113. CS. Apertura sinusului sphenoidal se deschide în:
A. Orificiul lacerat A. Meatus nasi medius
B. Canalul nervului hipoglos B. Recesul sfenoetmoidal
C. Orificiul rotund C. Fossa pterygopalatina
D. Orificiul jugular D. Fossa cranii media
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare) E. Toate corecte

109. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează: 114. CS. Postero-lateral de corpul sfenoidului se deschide:
A. Orificiul lacerat A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul nervului hipoglos B. Canalul incisiv
C. Orificiul rotund C. Canalul musculotubar
D. Orificiul jugular D. Canaliculul timpanic
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare) E. Canalul carotid

110. CS. Bula etmoidală proemină: 115. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:
A. În meatul nazal inferior A. Canaliculul mastoidian
B. Pe peretele medial al orbitei B. Canalul incisiv
C. La baza apofizei zigomatice C. Canalul musculotubar
D. Pe piramida osului temporal D. Canaliculul timpanic
E. În meatul nazal mediu E. Canalul carotid
116. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin: 121. CM. Baza craniului se împarte în:
A. Foramen rotundum A. Baza anterioară
B. Foramen sphenopalatinum B. Baza posterioară
C. Foramen ovale C. Baza externă
D. Fissura pterygomaxillaris D. Baza laterală
E. Canalis pterygoideus E. Baza internă

117. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin: 122. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a
A. Foramen sphenopalatinum mai multor oase:
B. Canalis pterygoideus A. Stiloid
C. Foramen rotundum B. Lacerat
D. Canalis palatinus major C. Rotund
E. Canalis condylaris D. Orificiul extern al canalului carotid
E. Jugular
118. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
A. Foramen sphenopalatinum 123. CM. Bolta craniului este formată de:
B. Canalis palatinus major A. Solzul osului frontal
C. Canalis pterygoideus B. Partea bazilară a occipitalului
D. Foramen rotundum C. Solzul temporalului
E. Canalis ethmoidalis posterior D. Oasele parietale
E. Corpul sfenoidului
119. CM. Care oase formează paries inferior orbitae?
A. Maxilla 124. CM. Cu privire la craniul facial:
B. Os palatinum A. Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
C. Os sphenoidale B. Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
D. Os lacrimale C. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela
E. Os incisivum cribroasă a osului etmoid
D. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul
120. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide: sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
A. Orificiul incisiv E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
B. Apertura sinusului sfenoid
C. Infundibulul etmoidal 125. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial:
D. Celulele posterioare ale osului etmoid A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un
E. Canalul nasolacrimal unghi drept unul faţă de altul
B. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel 130. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
medial. A. Apofiza orbitară a osului palatin
C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a B. Osul frontal
peretelui superior al orbitei. C. Faţa orbitară a maxilei
D. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar. D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
orbitari.
131. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
126. CM. Peretele medial al orbitei este format de: A. Orificiul etmoid anterior
A. Faţa orbitară a aripilor mari B. Canalul palatin mare
B. Osul lacrimal C. Canalul nazolacrimal
C. Aripele mici D. Orificiul etmoid posterior
D. Lamela orbitară a osului etmoid E. Canalul optic
E. Apofiza frontală a maxilei
132. CS. La formarea peretelui nazal lateral participă:
127. CM. Peretele inferior al orbitei este format de: A. Osul lacrimal
A. Faţa orbitară a osului zigomatic B. Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
B. Apofiza frontală a osului zigomatic C. Labirintul etmoid (fața lui medială)
C. Fata orbitară a maxilei D. Osul palatin (lama lui perpendiculară)
D. Apofiza zigomatică a osului frontal E. Toate corecte
E. Apofiza orbitară a osului palatin
133. CM. Septul osos al nasului este constituit de:
128. CM. Peretele lateral al orbitei este format de: A. Spina nasalis a osului frontal
A. Lamela laterală a apofizei pterigoide B. Apofiza frontală a maxilei
B. Apofiza zigomatică a osului frontal C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid D. Lamela perpendiculară a osului palatin
D. Apofiza frontală a maxilei E. Vomer
E. Apofiza frontală a osului zygomatic
129. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin: 134. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Canalul optic A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
B. Orificiul rotund B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
C. Fisura orbitară superioară C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
D. Fisura orbitară inferioară D. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
E. Orificiile etmoidale E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
 B. Oval
135. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară: C. Acustic intern
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de D. Hipoglos
cavitatea nazală E. Sfenopalatin
B. La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale
anterior şi posterior 139. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:
C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului
labirintele etmoidale B. Osul palatin
D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase C. Osul temporal
E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei D. Osul zigomatic
cribroase cu osul frontal E. Ramurile mandibulei

136. CS. Cu privire la fosa craniană medie: 140. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua A. Anterior – tuberculul maxilei
turcească B. Lateral – apofiza pterigoidă
B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – C. Posterior– baza apofizei pterigoide
speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu E. Superior – arcul zygomatic
fosa pterigopalatină
D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat 141. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul
E. Toate corecte feminin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
137. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară: B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate
mastoidian al parietalului E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului 142. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul
sinusului transvers masculin:
E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
posterioară B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
138. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile: D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
A. Jugular E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
143. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
A. E delimitat de partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
144. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
A. Se localizează în partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
145. CM. Prin osificare desmală se dezvoltă:
A. Frontalul
B. Parietalul
C. Etmoidul
D. Cornetul nazal inferior
E. Solzul occipitalului
146. CM. Prin osificare condrală se dezvoltă:
A. Osul lacrimal
B. Sfenoidul
C. Maxila
D. Mandibula
E. Parietalul
147. CM. Şanţul sinusului sagital superior:
A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul
occipitalului
B. Se termină la nivelul orificiului jugular
C. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
D. Este rectiliniu
E. Se termină în confluiența sinusurilor
148. CM. Şanţul sinusului sigmoidian:
A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
B. Este rectiliniu
C. Se termină la nivelul orificiului jugular
D. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
E. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
149. CM. Şanţul sinusului pietros superior:
A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
B. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
C. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul
occipitalului
D. Se termină la nivelul sinusului sigmoid
E. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
150. CM. Şanţul sinusului transvers:
A. Se termină la nivelul orificiului jugular
B. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
C. Este rectiliniu
D. Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian
E. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
151. CM. Osul temporal:
A. Are atribuție la aparatul auditiv
B. Fosetă trohleară
C. Lamă perpendiculară
D. Linii nucale
E. Canal carotidian
152. CM. Osul sfenoid:
A. Aripi mici
B. Fisura orbitală superioară
C. Lamă perpendiculară
D. Șanțul prechiasmatic
E. Canal carotidian
153. CM. Osul sfenoid:
A. Creasta infratemporală
B. Orificiul spinos
C. Unghi sfenoid
D. Lamelă orbitară
E. Canal optic
154. CM. Osul parietal:
A. Tubercul faringian
B. Foveole granulare
C. Unghi sfenoid
D. Șanțul sinusului sigmoid
E. Canal optic
155. CM. Osul temporal:
A. Lamă cribroasă
B. Canal carotidian
C. Şanţ al sinusului sigmoidian
D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Apertura canaliculului vestibular
156. CM. Osul etmoid:
A. Lamă cribroasă
B. Cornet nazal suprem
C. Șanţ al sinusului sagital superior
D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Linie nucală inferioară
157. CM. Vomerul:
A. Aripi
B. Tubercul marginal
C. Os al viscerocraniului
D. Lamă perpendiculară
E. Formează septul nasal
158. CM. Maxila:
A. Are corp și 4 apofize
B. Tubercul marginal
C. Orificiul infraorbitar
D. Fața infratemporală
E. Şanţ lacrimal
159. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus
maxillae:
A. Fossa canina
B. Sulcus infraorbitalis
C. Foramen infraorbitale
D. Tuber maxillae
E. Juga alveolaria
160. CS. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris
mandibulae?
A. Alveolae dentales
B. Septa interalveolaria
C. Septa interradicularia
D. Juga alveolaria
E. Toate corecte
161. CM. Şanţul sinusului sigmoid traversează:
A. Osul temporal
B. Osul occipital
C. Osul sfenoid
D. Osul frontal 166. CM Comunicărle fossa cranii media cu orbita:
E. Osul parietal A. Canalis opticus
B. Fissura orbitalis inferior
162. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară: C. Fissura orbitalis superior
A. Orificiul lacerat D. Foramen ovale
B. Orificiul orb E. Foramen sphenopalatinum
C. Fisura pterigomaxilară
D. Creasta cocoșului 167. CM. Orificii din fosa craniană posterioară:
E. Orificiul acustic intern A. Orificiul lacerat
B. Orificiul mare occipital
163. CM. Care oase participă la formarea fossa cranii anterior? C. Fisura pterigomaxilară
A. Os frontale D. Orificiul sfenopalatin
B. Os ethmoidale E. Orificiul acustic intern
C. Os parietale
D. Os sphenoidale 168. CM. Comunicări din fossa cranii posterior spre exobaza craniului:
E. Os incisivum A. Foramen ovale
B. Foramen jugulare
164. CM. În fosa craniană medie se disting: C. Apertura canaliculi vestibuli
A. Orificiul lacerat D. Foramen magnum
B. Orificiul spinos E. Foramen spinosum
C. Fisura pterigomaxilară
D. Orificiul rotund 169. CM. Cu privire la fosa infratemporală:
E. Orificiul acustic intern A. Orificiul lacerat
B. Fisura orbitală inferioară
165. CM. Orificii localizate în fossa cranii media? C. Fisura pterigomaxilară
A. Foramen spinosum D. Orificiul sfenopalatin
B. Foramen magnum E. Orificiul oval și spinos
C. Foramen lacerum
D. Foramen jugulare 170. CM. Pereţi ai fossa infratemporalis:
E. Foramen caecum A. Lamina lateralis processus pterygoideus
B. Lamina medialis processus pterygoideus
C. Tuber maxillae
D. Lamina perpendicularis ossis palatini
E. Os zygomaticum
171. CM. Comunicările fossa infratemporalis:
A. Fissura pterygomaxillaris 176. CM. Cu privire la meatul nazal inferior:
B. Fissura orbitalis inferior A. Orificiul incisiv
C. Foramen sphenopalatinum B. Apertura sinusului etmoid
D. Fissura orbitalis superior C. Infundibulul etmoidal
E. Canalis condylaris D. Celulele anterioare ale osului etmoid
E. Canalul nasolacrimal
172. CM. Cu privire la comunicările fosei pterigopalatine:
A. Orificiul lacerat 177. CM. Cu privire la peretele superior al orbitei:
B. Orificiul rotund A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
C. Fisura pterigomaxilară B. Fosa glandei lacrimale
D. Orificiul sfenopalatin C. Şanţul infraorbitar
E. Canalul pterygoid D. Canalul optic
E. Fosa trohleară
173. CM. Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei
pterigopalatine: 178. CM. Cu privire la peretele inferior al orbitei:
A. Lamina perpendicularis ossis palatini A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Tuber maxillae B. Fosa sacului lacrimal
C. Processus pterygoideus C. Şanţul infraorbitar
D. Ramus mandibulae D. Apofiza orbitală a palatinului
E. Processus pyramidalis E. Fosa trohleară

174. CM. Cu privire la meatul nazal superior: 179. CS. Cu privire la peretele lateral al orbitei:
A. Orificiul incisiv A. Format de 2 oase: sfenoid şi zigomatic
B. Apertura sinusului sfenoid B. Fosa sacului lacrimal
C. Infundibulul etmoidal C. Şanţul infraorbitar
D. Celulele posterioare ale osului etmoid D. Canalul optic
E. Canalul nasolacrimal E. Orificiul zigomatico-orbitar
175. CM. Cu privire la meatul nazal mediu: 180. CM. Care oase formează paries lateralis orbitae?
A. Orificiul incisiv A. Os zygomaticum
B. Apertura sinusului etmoid B. Os sphenoidale
C. Infundibulul etmoidal C. Maxilla
D. Celulele anterioare ale osului etmoid D. Os frontale
E. Apertura sinusului maxilar E. Os palatinum
181. CM. Care oase formează paries medialis orbitae? 186. CM. Se referă la orificiul stilomastoidian:
A. Os ethmoidale A. Nervul facial
B. Os sphenoidale B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Maxilla C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Os lacrimale D. Coarda timpanică
E. Os frontale E. Osul temporal

182. CM. Cu privire la peretele medial al orbitei:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
D. Orificiul etmoidal posterior
E. Osul lacrimal
187. CM. Cu privire la asocierea canaliculului mastoidian:
A. Osul temporal
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Fosa jugulară
E. Ramura auriculară a nervului vag

183. CM. Orificiile pereţilor orbitei:
A. Foramen ethmoidale anterius
B. Foramen ovale
C. Foramen ethmoidale posterius
D. Foramen zygomaticoorbitale
E. Foramen spinosum
188. CM. Cu privire la asocierea meatului acustic intern:
A. Piramida osului temporal
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Fosa craniană posterioară
E. Ramura auriculară a nervului vag

184. CM. Se asociază cu osul temporal: 189. CM. Care oase formează septul nazal osos?
A. Canalul inciziv A. Os frontale
B. Apertura piriformă B. Vomer
C. Peştera mastoidiană C. Os lacrimale
D. Fisura orbitară inferioară D. Os ethmoidale
E. Cavitatea timpanică E. Os incisivum

185. CS. Se asociază cu fisura pietrotimpanică: 190. CM. Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale?
A. Cavitatea timpanică A. Os lacrimale
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic B. Os zygomaticum
C. Nervii cranieni VII şi VIII C. Os ethmoidale
D. Coarda timpanică D. Os palatinum
E. Ramura auriculară a nervului vag E. Vomer
191. CM. Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu? C. Articulaţiile oaselor în dezvoltarea lor trec prin aceleaşi trei stadii ca şi
A. Sinus sphenoidalis scheletul osos
B. Sinus frontalis D. Simfiza este o formă de tranziţie de la sindesmoze la sincondroze
C. Cellulae ethmoidales anteriores et mediae E. Sindesmozele se pot transforma în sincondroze şi sinostoze
D. Cellulae ethmoidalis posterior
E. Sinus maxillaris 196. CS. Аrticulaţii anatomic izolate, care funcționează sincronic:
A. Diartroza simplă
192. CM. Care oase formează palatul osos? B. Diartroza compusă
A. Vomer C. Diartroza combinată
B. Os palatinum D. Diartroza complexă
C. Os hyoideum E. Amfiartroza
D. Maxilla
E. Os incisivum 197. CM. Care din tipurile enumerate de uniri ale oaselor se referă la
sinartrose?
193. CM. Particularităţile craniului nou-născutului: A. Synchondrosis
A. Prezenţa fontanelelor B. Synostosis
B. Tuberii frontali şi parietali bine pronunţaţi C. Symphysis
C. Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasale D. Syndesmosis
D. Lipsa apofizelor mastoidiene E. Suturaе
E. Prezenţa sinostozei sfenooccipitale
198. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze (articulații
Unirile oaselor craniului (suturi, fontanele, sincondroze etc.). Articulația sinoviale):
temporomandibulară, biomecanica ei. А. Ligamentum
194. CS. Unirile oaselor prin membrane se numesc: B. Cartilago articularis (disci et menisci articulares)
A. Sincondroze C. Capsula articularis
B. Sinelastoze D. Bursae synoviales
C. Sinsarcoze E. Labrum articulare
D. Sinfibroze
E. Sinostoze 199. CM. Indicați elementele auxiliare cartilaginoase ale unei diartroze:
А. Cartilago articularis
195. CS. Caracteristica sinartrozelor: B. Labrum articulare
A. După durata existenţei sinostozele se împart în temporare şi permanente C. Meniscus articularis
B. Membranele se deosebesc de ligamente prin mărimea spaţiului ocupat D. Discus articularis
E. Synchondrosis
200. CM. Straturile capsulei articulare:
A. Adventiceal 205. CS. Suturile fac parte din:
B. Epitelial A. Sinsarcoze
C. Fibros B. Sinelastoze
D. Seros C. Sincondroze
E. Sinovial D. Sinfibroze
C. Sinostoze
201. CM. Lichidul sinovial are rol de:
A. Dirijare a mişcărilor 206. CS. Gomfozele ţin de:
B. Metabolism A. Ligamente
C. Amortizare B. Sincondroze
D. Lubrifiere a feţelor articulare C. Sinfibroze
E. Creştere a oaselor D. Sinelastoze
E. Membrane
202. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:
A. Protecţie 207. CM. Joncţiunile oaselor craniene:
B. Sprijin A. Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor plane
C. Menținerea în contact a fețelor articulare B. Suturile dinţate lipsesc în regiunea craniului facial
D. Reglementare a mişcărilor C. Între corpul sfenoidului şi baza occipitalului se află o sincondroză
E. Secreţie permanentă
D. Gomfozele reprezintă o varietate a sinfibrozelor
203. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de: E. Articulaţia temporomandibulară este o diartroză condilară, complexă,
A. Unire a oaselor combinată
B. Fortificare a capsulei articulare
C. Frânare a mişcărilor 208. CM. Articulaţia temporomandibulară:
D. Dirijare a mişcărilor A. Cavitatea articulară este divizată în două etaje
E. Secreţie B. Discul articular are o formă de lentilă biconvexă
C. Mişcările de alunecare au loc în etajul inferior
204. CM. Cartilajul articular: D. Mişcările de rotaţie în jurul axei verticale se efectuează în etajul superior
A. Nu conţine terminaţii nervoase E. În caz de lateropulsie, are loc mişcarea de alunecare unilaterală a capului
B. Are proprietăţi de compresibilitate şi elasticitate mandibulei cu discul articular în etajul superior al ATM, iar în partea
C. Joacă rol de amortizator contralaterală - rotaţia în etajul inferior
D. Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstă
E. În caz de imobilizare îndelungată poate fi invadat de vase sangvine
209. CM. Aparatul ligamentar al articulaţiei temporomandibulare: 213. CM. Ce mișcări se efectuiază numai în etajul inferior al articulatio
A. Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articulară temporomandibularis?
B. Ligamentele extracapsulare unesc mandibula cu craniul A. Propulsia mandibulei
C. Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngroşare a capsulei fibroase a B. Retropulsia mandibulei
glandei parotide C. Coborârea mandibulei
D. Ligamentul sfenomandibular se extinde de la spina osului sfenoid până la D. Ridicarea mandibulei
unghiul mandubulei E. Mișcări laterale
E. Ligamentul sfenomandibular joacă rolul de suport pasiv al mandibulei
214. CM. Ce mișcări se efectuiază în etajul superior al articulatio
210. CM. Mişcările în articulaţia temporomandibulară: temporomandibularis?
A. În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împreună A. Propulsia mandibulei
cu discul articular pe faţa articulară a temporalului B. Retropulsia mandibulei
B. În retropulsie au loc mişcări de rotaţie în etajul inferior C. Coborârea mandibulei
C. La mişcarea de coborâre a mandibulei se disting trei faze D. Ridicarea mandibulei
D. În deplasarea mandibulei anterior mişcarea se realizează doar în etajul E. Mișcări laterale
inferior
E. În lateropulsie mişcările, care au loc în ambele articulaţii nu sunt identice 215. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio
temporomandibularis:
211. CM. Suturae serratae între: А. Ligamentum laterale
A. Parietal şi occipital B. Ligamentum sphenomandibulare
B. Frontal şi nazal C. Ligamentum stylomandibulare
C. Maxila dreaptă şi stângă D. Ligamentum mediale
D. Temporal şi sfenoid E. Ligamentum bifurcatum
E. Frontal şi parietal
216. CM. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul:
212. CM. Din care tip de articulații face parte articulatio A. La articulaţia coloanei vertebrale cu craniul participă 3 oase
temporomandibularis? B. Articulaţiile atlantooccipitale sunt fortificate de membranele
A. Articulatio simplex atlantooccipitale anterioară şi posterioară și lig. alare
B. Articulatio composita C. Membrana atlantooccipitală anterioară este mai lată decât cea
C. Articulatio combinata posterioară
D. Articulatio complexa D. Articulaţiile atlantoaxiale sunt acoperite anterior de membrana tectorie
E. Articulatio synovialis E. Apofiza odontoidă este menţinută în poziţie stabilă prin ligamentele alar,
cruciform şi apical
Mușchii capului şi gâtului. Fasciile şi topografia capului şi gâtului. 222. CM. Indicați grupele de mușchi ai capului:
217. CS. Inserţia muşchilor mimicii : А. Mușchii mimici.
A. În fascia superficială B. Mușchii masticatori.
B. În aponeuroze C. Mușchii submandibulari.
C. În piele D. Mușchii organelor de simț.
D. Pe ligamente E. Mușchii orbiculari.
E. Pe tendoanele muşchilor masticatori
223. CM. Indicați porțiunile mușchiului epicranian:
218. CS. Inserţia muşchilor masticatori: А. Venter frontalis.
A. Pe maxilă B. Venter parietalis.
B. Pe osul occipital C. Venter occipitalis.
C. Pe mandibulă D. Galea aponeurotica.
D. Pe osul hioid E. Venter temporoparietalis.
E. Pe osul temporal
224. CM. Indicați mușchii din jurul orbitei:
219. CS. Musculus temporalis se inseră pe: А. Мusculus orbicularis oculi.
А. Angulus mandibulae. B. Мusculus corrugator supercilii.
B. Tuberositas pterygoidea. C. Мusculus levator supercilii.
C. Processus coronoideus. D. Мusculus procerus.
D. Processus condylaris. E. Musculus depressor supercilii.
E. Collum mandibulae.
225. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului nasal:
220. CM. Indicați, mușchii ce realizează retropulsia mandibulei: А. Musculus nasalis.
А. Fasciculele anterioare ale musculus temporalis. B. Musculus levator alae nasi.
B. Musculus pterygoideus lateralis. C. Musculus depressor septi nasi.
C. Musculus pterygoideus medialis. D. Musculus levator septi nasi.
D. Fasciculele posterioare ale musculus temporalis. E. Musculus levator labii superioris.
E. Musculus masseter.
221. CS. Spații delimitate de mm. pterygoideus lateralis et temporalis: 226. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului bucal:
А. Interpterigoidian. А. Musculus levator anguli oris.
B. Suprapterigoidian. B. Musculus depressor labii inferioris.
C. Pterigomaxilar. C. Musculus orbicularis oris.
D. Temporo-pterigoidian. D. Musculus masseter.
E. Infrapterigoidian. E. Musculus levator labii superioris.
227. CM. Indicați porțiunile musculus orbicularis oris: 232. CM. Indicați mușchii, ce realizează propulsia mandibulei:
А. Marginală. А. Musculus pterygoideus medialis.
B. Medială. B. Musculus temporalis.
C. Labială. C. Musculus pterygoideus lateralis.
D. Laterală. D. Musculus digastricus.
E. Centrală. E. Musculus masseter.

228. CM. Indicați musculi masticatores: 233. CM.Indicați mușchii ce realizează coborârea mandibulei:
А. Musculus buccinator. А. Мusculus mylohyoideus.
B. Musculus masseter. B. Мusculus geniohyoideus.
C. Musculus orbicularis oris. C. Мusculus digastricus.
D. Musculus pterygoideus lateralis. D. Мusculus buccinator.
E. Musculus temporalis. E. Musculus masseter.

229. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus medialis: 234. CM. Indicați, particularitățile caracteristice mușchilor mimici:
А. Fovea pterygoidea. А. Sunt localizați nemijlocit sub piele.
B. Angulus mandibulae. B. Nu au inserție cutatnată.
C. Tuberositas pterygoidea. C. Sunt concentrați în jurul orificiilor naturale ale capului.
D. Incisura mandibulae. D. La contracție determină mimica.
E. Processus coronoideus. E. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți de facie.

230. CM. Indicați locul de inserție a musculus masseter: 235. CM. Indicați, porțiunile musculus orbicularis oculi:
А. Protuberantia mentalis. А. Pars orbitalis.
B. Tuberositas masseterica. B. Pars nasalis.
C. Processus condylaris. C. Pars lacrimalis.
D. Corpus mandibulae. D. Pars medialis.
E. Processus coronoideus E. Pars palpebralis.

231. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus lateralis: 236. CM. Indicați mușchii mimicii, care acționează în timpul râsului:
А. Collum mandibulae. А. Мusculus zygomaticus major.
B. Fovea pterygoidea. B. Мusculus levator anguli oris.
C. Capsula articularis (articulatio temporomandibularis). C. Мusculus risorius.
D. Angulus mandibulae. D. Мusculus mentalis.
E. Discus articularis (articulatio temporomandibularis). E. Мusculus depressor anguli oris
237. CM. Indicați mușchii care realizează expresia de tristețe: 242. CM. Clasificarea muşchilor capului:
А. Мusculus zygomaticus minor. A. Muşchii penaţi
B. Мusculus orbicularis oris. B. Muşchii mimici
C. Мusculus depressor anguli oris. C. Muşchii biventeri
D. Musculus platysma. D. Muşchii masticatori
E. Musculus depressor septi nasi. E. Muşchii antagonişti

238. CM. Indicați, fasciile capului: 243. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii:
А. Fascia temporalis. A. M. temporal
B. Fascia masseterica. B. M. mental
C. Fascia parotidea. C. M. buccinator
D. Fascia superficialis faciei. D. M. pterigoid lateral
E. Fascia bucopharyngea. E. M. maseter

239. CM. În regiunea fronto-parieto-occipitală a capului se disting spațiile: 244. CS. Mușchii pieloși ai gâtului:
А. Subcutan/subcutanat. А. Musculus digastricus.
B. Subaponeurotic. B. Musculus scalenus anterior.
C. Subperiostal. C. Musculus omohyoideus.
D. Axilar. D. Musculus sternothyroideus.
E. Interaponeurotic. E. Musculus platysma.

240. CM. Spațiile interfasciale ale regiunii temporale: 245. CS. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție
А. Temporal superficial. unilaterală:
B. Interaponeurotic. А. Înclină capul în partea ipsilaterală/în partea sa.
C. Subaponeurotic. B. Realizează retroflexia capului.
D. Temporal profund. C. Întoarce capul în partea opusă.
E. Temporomandibular. D. Realizează flexia capului.
E. Cînd capul este fixat, coboară toracele.
241. CM. Spațiile regiunii laterale a feței: 246. CM. Grupele principale de mușchi ai gâtului:
А. Masetero-mandibular. А. Superficiali.
B. Interpterigoidian. B. Externi.
C. Infrapterigoidian. C. Profunzi.
D. Suprapterigoidian. D. Interni.
E.Temporo-pterigoidian. E. Inserați pe osul hioid.
247. CM. Mușchii profunzi ai gâtului: 252. CM. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție bilaterală:
А. Musculus thyrohyoideus. А. Înclină capul de partea sa.
B. Musculus scalenus medius. B. Realizează retroflexia capului.
C. Musculus longus capitis. C. Întoarce capul în partea opusă.
D. Musculus scalenus posterior. D. Realizează flexia capului.
E. Musculus platysma. E. Cînd capul este fixat, ridică toracele.

248. CM. Mușchii suprahioidieni: 253. CM. Musculus platysma:

А. Мusculus digastricus. А. Ridică coastele.
B. Мusculus mylohyoideus. B. Deplasează colțul gurii în jos și lateral.
C. Мusculus sternocleidomastoideus. C. Coboară mandibula.
D. Мusculus geniohyoideus D. Protejază venele subcutane de compresie.
E. Musculus omohyoideus. E. Ridică pielea gâtului.

249. CM. Mușchii infrahioidieni: 254. CM. Clasificarea muşchilor gâtului:

А. Мusculus stylohyoideus. A. Muşchi anteriori
B. Мusculus omohyoideus. B. Muşchii superficiali
C. Мusculus sternohyoideus. C. Muşchi scurţi
D. Мusculus thyrohyoideus. D. Muşchi profunzi
E. Мusculus geniohyoideus. E. Muşchi fusiformi

250. CM. Mușchii care se inseră pe osul hioid: 255. CM. Muşchi superficiali ai gâtului sunt:
А. Musculus digastricus. A. Suprahioidienii
B. Musculus stylohyoideus. B. Scalenii
C. Musculus omohyoideus. C. Sternocleidomastoidianul
D. Musculus mylohyoideus. D. M. lung al gâtului
E. Musculus sternocleidomastoideus. E. M. pielos al gâtului

251. CM. Mușchii profunzi ai gâtului care se inseră pe I-a coastă: 256. CM. Regiunea anterioară a gâtului include triunghiurile:
А. Мusculus longus colli. A. Clavipectoral
B. Мusculus scalenus anterior. B. Submandibular
C. Мusculus scalenus posterior. C. Carotid
D. Мusculus rectus capitis lateralis. D. Omoclavicular
E. Мusculus scalenus medius. E. Omotraheal
257. CM. Grupul muşchilor profunzi ai gâtului include: 262. CM. Triunghiurile regiunii anterioare a gâtului:
A. Muschii infrahioidieni А. Trigonum submandibulare.
B. Muschii lungi al capului şi al gâtului B. Trigonum omotracheale.
C. Muschii scaleni C. Trigonum omohyoideum.
D. Muschiul digastric D. Trigonum linguale.
E. Muschii drepţi ai capului anterior și lateral E. Trigonum omoclaviculare.

258. CM. Regiunea laterală a gâtului include: 263. CM. Triunghiurile regiunii laterale a gâtului:
A. Trigonul omohioidian А. Trigonum submandibulare.
B. Trigonul omotrapezoidian B. Trigonum omotrapezoideum.
C. Trigonul clavipectoral C. Trigonum omoclaviculare.
D. Trigonul omoclavicular D. Trigonum linguale.
E. Trigonul omotraheal E. Trigonum caroticum.

259. CM. Spatii interfasciale ale gâtului sunt: 264. CM. Indicați fasciile gâtului:
A. Interscalen А. Lamina superficialis.
B. Interaponeurotic suprasternal B. Lamina retrovisceralis.
C. Antescalen C. Lamina pretrachealis.
D. Previsceral D. Lamina prevertebralis.
E. Retrovisceral E. Lamina retrotrachealis.

260. CS. Spaţiul interscalen este delimitat de: 265. CM. Limitele triunghiului carotid al gâtului:
A. M. sternocleidomastoidian şi scalen anterior А. Мusculus sternocleidomastoideus.
B. M. scalen mediu şi m. lung al gâtului B. Мusculus sternohyoideus.
C. Mm. scaleni anterior şi mediu C. Мusculus digastricus.
D. Mm. scaleni mediu şi posterior D. Мusculus omohyoideus.
E. M. scalen posterior şi m. lung al gâtului E. Мusculus mylohyoideus.

261. CM. Regiunile gâtului:
А. Regio cervicalis anterior.
B. Regio cervicalis medialis.
C. Regio cervicalis lateralis.
D. Regio cervicalis posterior
E. Regio sternocleidomastoidea.
266. CM. Limitele spațiului interaponevrotic suprasternal:
А. Incisura jugularis sterni.
B. Clavicula.
C. Lamina superficialis fasciae colli.
D. Lamina pretrachealis fasciae colli.
E. Lamina prevertebralis.
267. CM. Limitele spatium antescalenum: 272. CM. Indicați formațiunile care delimitează trigonum submentale:
А. Мusculus scalenus medius. А. Venter anterior musculi digastrici.
B. Мusculus scalenus anterior. B. Raphe musculi mylohyoidei.
C. Мusculus sternohyoideus. C. Corpus ossis hyoidei.
D. Мusculus sternothyroideus. D. Basis mandibulae.
E. Musculus omohyoideus. E. Musculus stylohyoideus

268. CM. Indicați limitele spatium interscalenum:

А. Мusculus scalenus anterior.
B. Clavicula.
C. Мusculus scalenus medius.
D. Costa I.
E. Musculus scalenus posterior.

269. CM. Spatium retroviscerale se află între:

А. Lamina pretrachealis fasciae colli.
B. Lamina prevertebralis fasciae colli.
C. Pharynx.
D. Larynx.
E. Vertebrae cervicales.

270. CM. Indicați între care formațiuni se află spatium previscerale:

А. Lamina superficialis fasciae colli.
B. Lamina pretrachealis fasciae colli.
C. Trachea.
D. Oesophagus.
E. Larynx.

271. CM. Limitele trigonum submandibulare:

А. Musculus stylohyoideus.
B. Musculus mylohyoideus.
C. Musculus digastricus.
D. Musculus omohyoideus.
E. Baza mandibulei.