Tema 9: Morfologia funcţională a premolarilor inferiori.

1.Caractere morfologice commune a premolarilor inferiori.

Premolarii inferiori fac parte din grupul dinților monoradiculari bicuspidați sau
tricuspidați (premolarul second).
Conform sistemului internaţional de notare codurile lor sunt următoarele:
 34-pentru primul premolar inferior stang
 44-pentru primul premolar inferior drept.
 35-pentru premolarul second sting.
 45-pentru premolarul second drept.
45 44 (L) 34 35

(V)

 Premolarii inferiori prezinta volumul cel mai redus din grupul dintilor laterali
inferiori.

 Coroanele au aspect cilindric,iar pe sectiune transversala sunt aproape

circulare;

 Cuspizii linguali sunt mai mici decat cei vestibulari,diferenta dintre ei fiind
evidenta;

 Santul principal central este curb cu concavitatea orientate spre vestibular si se

gaseste situate mai aproape de marginea linguala a fetei ocluzale;

 Axul coronar face cu axul radicular un unghi obtuz deschis spre

lingual.Aceasta angulatie corono-radiculara poate crea dificultati in
tratamentele endodontice.

 Premolarii inferiori sunt dinti monoradiculari.

 Radacina are aspect de con efilat si contine un singur canal radicular principal
larg.

 Pe sectiune transversala este usor aplatizata mezio-distal.

 Apexurile se gasesc situate in vecinatatea gaurii mentoniere.

2.Morfologia funcțională a primilor premolari inferiori. Caracteristica

Primii premolari inferiori ocupă poziţiile 4 de pe cele două hemiarcade

mandibulare, fiind încadraţi de caninii inferiori spre mezial şi de premolarii
secunzi inferiori spre distal.
Coroana primului premolar inferior are o formă aproape cilindrică cu patru feţe
laterale şi o faţă ocluzală.

Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:

Înălțime Înălțimea Lungimea Diametrul Diametrul Diametrul
a totală a coroanei rădăcinii mezio- mezio- vestibulo-
dintelui distal al distal lingual al
coroanei cervical coroanei
23,0 mm 8,0 mm 15,0 mm 6,9 mm 5,5 mm 7,0 mm

I. FAŢA VESTIBULARĂ:

1.Dimensiuni:-înălţimea : 8 mm
-lăţimea : 6,5-6,9mm

2.Relieful: -este convex in 3.Conturul: este format

ambele sensuri. Convexitatea din laturile proximale
in sens mezio-distal este (mezială şi distală),
evident pe toată lungimea cervicală şi ocluzală.
coroanei. -este asemănător cu cel al
-convexitatea maximă caninului inferior dar are
se găseşte la unirea 1/3 dimensiuni mai reduse
meziale cu 1/3 cervicală. iar“V”-ul ocluzal este
-prezintă două şanţuri mult mai deschis.
verticale care separă cei trei a)marginile proximale:-
lobi de creştere. Lobul central uşor curbe şi convergente
este cel mai proeminent. spre colet. Marginea
distală este mai scurtă şi
mai convexă decît
marginea mezială.
b)marginea proximală: formă de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
c)marginea ocluzală: este asemănătoare cu cea a caninului dar este mai mică şi cu
unghiul “V”-ului mult mai deschis.
 II.FAŢA LINGUALĂ:
Dimensiuni: -mult mai
Relieful: -convex destul de
reduse decat cele ale feţei
accentuat in sens transversal
vestibulare. De multe ori
şi axial. Convexitatea
înălţimea feţei linguale
maximă se găseşte in 1/3
reprezintă doar 2/3 din cea a
cervicală.
feţei vestibulare. Inălţimea
feţei linguale este in stransă
legătură cu gradul de
dezvoltare a cuspidului
lingual care decide
inălţimea acestei feţe.

III.FEŢELE PROXIMALE:

1.Contur:-are forma unui trapez cu

baza mică spre colet şi baza mare
spre ocluzal. Este
conturul de trecere de la canin la
dinţii laterali deoarece marginea
ocluzală are forma unui “V” cu
vîrful spre colet.
2.Relieful: -convex in sens V-L.
Cele două feţe proximale sunt
convergente spre lingual.

Fața mezială Fața distală

3.Morfologia funcțională a premolarilor secunzi inferiori. Caracteristica

Premolarii secunzi inferiori ocupă poziţiile cu numărul 5 pe hemiarcadele

mandibulare ei fiind incadraţi de primii premolari inferiori spre mezial şi de primii
molarii inferiori spre distal.
Coroana acestui premolar are o formă cuboidală şi prezintă caractere foarte
apropiate de cele ale molarilor. Foarte frecvent acest premolar poate prezenta 3
cuspizi ( doi linguali). Este cel mai mare premolar.

Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:

Înălțimea Înălțimea Lungimea Diametrul Diametrul Diametrul
totală a coroanei rădăcinii mezio- mezio- vestibulo-
dintelui distal al distal palatinal
 coroanei cervical
23,5 mm 8,0 mm 15,5 mm 7,2 mm 6,0 mm 8,0 mm

I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea 8 mm
-diametrul M-D: 7,2-7,4 mm
2.Contur:-este format de cele patru laturi: M, D, cervicală şi ocluzală.
a).marginile proximale: au dimensiuni egale cu cele ale primului premolar
inferior.
Ele converg uşor spre cervical. Marginea distală este mai scurtă şi mai convexă
decat cea mezială.
b). marginile cervicală şi ocluzală: au dimensiuni mai mari decat omoloagele lor
de la primul premolar inferior. Forma marginii cervicale este de semicerc cu
concavitatea spre ocluzal.”V”-ul ocluzal este mai aplatizat decat la ceilalţi
premolari. Unghiul distal este mai rotunjit decat cel mezial.

3.Relieful: -este convex in ambele sensuri. Convexitatea

maximă este situată in 1/3cervicală.
-in 1/3 ocluzală sunt vizibile două şanţuri verticale care
delimitează cei trei lobi de creştere. Lobulul central este
cel în care se găseşte şi varful cuspidului vestibular şi de
aceea este mai inalt decat ceilalţi.
Faţa vestibulară este inclinată spre lingual dinspre
cervical spre ocluzal.

II.FAŢA LINGUALĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea : 6,5 mm
-toate dimensiunile sunt mai reduse decat cele ale feţei vestibulare.
3.Conturul:-asemănător
2.Relieful:-are o dublă
cu cel al feţei vestibulare.
convexitate care atinge
a)marginea cervicală:
maximum in 1/3 mijlocie.
-linie curbă cu
Datorită faptului
concavitatea spre ocluzal
că feţele vestibulară şi
b). marginile proximale:-
linguală sunt convergente
convergente spre cervical
spre ocluzal diametrul
c). marginea ocluzală:
maxim M-D este
în varianta cu doi cuspizi,
situat in 1/3 cervicală.
marginea ocluzală are un
singur vîrf foarte şters
în varianta cu trei cuspizi:
marginea ocluzală are
forma literei “M” cu varfurile rotunjite. Acest aspect este dat de prezenţa micului
şanţ care separă cei doi cuspizi linguali şi care dispare în imediata vecinătate a feţei
ocluzale.
III.FEŢELE PROXIMALE:
1.Dimensiuni: -înălţimea este mai
mică decat lăţimea. Au aceeaşi formă
de trapez ca şi feţele proximale ale
primilor premolari inferiori.
2.Relief: -faţa distală este mai scurtă
şi mai convexă decat faţa mezială.
-zonele de contact cu dinţii vecini sunt
dispuse astfel:
· in sens cervico-ocluzal: la joncţiunea
1/3 ocluzale cu 1/3 medie
Fața mezială Fața distală
· in sens V-L: la jonctiunea 1/3 medii
cu 1/3 vestibulară.
4.Semnele de diferenţiere a premolarilor inferiori de pe hemiarcada dreaptă de
cei de pe hemiarcada stîngă

 Semnul de curbură a coroanei -fața vestibulară a coroanei trece în cea

mezială mai abrupt de cît în fața distal.
 Semnul unghiului coroanei-unghiul mezio-ocluzal este mai ascuțit de cît
unghiul disto-ocluzal.
 Semnul radicular-axul longitudinal este înclinat spre distal.

5.Semnele de diferenţiere a premolarilor superiori de cei inferiori

 Premolarii superiori au,în ansamblu ,coroanele mai voluminoase.

 Premolarii superiori sunt în serie descendentă, primul fiind mai
voluminos decît cel de-al doile,iar la mandibulă sunt în serie ascendentă.
 Forma coaroanelor premolarilor superiori se aseamăna cu un
paralelipiped cu unghiuri rotunjite, aplatizate mezio-distal .În cazul
premolarilor inferiori forma coroanei se înscrie într-un cilindru.
 Diferența dintre diametrul mezio-distal și vestibulo-oral la premolarii
superiori este evidentă în timp ce la premolarii inferiori cele două
diametre sunt aproximativ egale.Coroanele premolarilor superiori sunt
aplatizate mezio-distal,în timp ce la premolarii inferiori au un contur
aproape circular.
  Premolarii superiori au doi cuspizi de dimensiuni relativ egale,pe cînd
premolarii mandibulari au cuspidul vestibular evident mai voluminos
decît cuspidul linguali.
 Fața vestibulară a premolarilor inferiori prezintă o evidentă înclinare
spre lingual fapt ce determină situarea spre oral a feței ocuzale.
 Șanțul principal central la premolarii superiori este drept,iar la
premolarii inferiori concav spre vestibular
 La premolarii superiori uzura este mai evidentă la nivelul cuspizilor
palatinali,iar la cei inferiori la nivelul cuspizilor vestibulari
 Axul coronar la premolari superiori este în continuarea rădăcinii în timp
ce la cei inferiori face cu axul rădăcinii,un unghi cu deschiderea,
orientată lingual.
 Rădăcinile premolarilor superiori sunt mai voluminoase decît la cei
inferiori

6.Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a premolarilor inferiori.

FAŢA OCLUZALĂ A PRIMULUI PREMOLAR.

2.Relieful: -cuprinde: 2 cuspizi, 2 fosete,

1.Contur:-
1 şanţ intercuspidian, cateva creste de
aproximativ
smalţ accesorii
circular cu o
a)cuspizii: -cuspidul vestibular este cel
uşoară turtire in
mai mare, el avînd o dimensiune dublă
sens M-D.
faţă de cel lingual. Această diferenţă
mare intre dimensiuni face ca faţa
ocluzală să aibă o inclinare de
aproximativ 45 grd. spre lingual.
b).crestele de smalţ: -cele două creste
esenţiale ale cuspizilor separă faţa
ocluzală in patru versante : 2 meziale şi 2 distale, cate unul pentru V şi L (M-L şi
M-V , D-L şi D-V).
-creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare şi mai pronunţată decît la
cuspidul lingual.
c).şanţul intercuspidian:-uneşte fosetele mezială şi distală. Este scurt şi are o
formă concavă spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea linguală şi are
o adancime redusă ceea ce face ca cei doi cuspizi să pară că sunt uniţi intre ei.
d).fosetele:-foseta distală este mai largă decat cea mezială.
 FAŢA OCLUZALĂ A PREMOLARULUI SECUND.

1.Contur:-are forma unui patrulater cu

unghiurile rotunjite, delimitată de cele patru
margini:V, L, M, D.
a).marginile vestibulară şi linguală:-marginea
vestibulară este mai mare decît cea linguală.
Ambele margini sunt formate de crestele
sagitale de smalţ ale cuspizilor V şi L.
b)marginile proximale: -marginea mezială
este mai mare decît cea distală. Ambele
margini sunt convergente spre lingual.

2.Relief:-faţa ocluzală este înclinată spre lingual in sens ocluzo-cervical cu 15 grd

(spre deosebire de situaţia primului premolar inferior unde înclinarea era de 45
grd.).
-relieful feţei ocluzale la premolarul secund inferior poate prezenta două variante
morfologice: bicuspidat şi tricuspidat.
a).varianta bicuspidată:-este mai rară.
-cuspidul V este mai mare decît cel lingual
· şanţul intercuspidian M-D are forma unei linii curbe cu concavitatea spre V
· fosetele marginale (mezială şi distală) sunt mai aproape de regiunea vestibulară a
coroanei. Foseta distală este mai mare decat cea mezială.
b).varianta tricuspidată: -este mai frecventă
· conturul are o formă mai pătrată cu latura linguală mai mare decît cea vestibulară.
· Prezintă doi cuspizi linguali : M-L şi D-L.
· In mijlocul feţei ocluzale există o fosetă centrală din care pornesc trei şanţuri în
formă de “Y”:centro-mezial, centro-distal şi centro-lingual.
· In această variantă pe faţa ocluzală vor exista 3 creste esenţiale.
· Cei trei cuspizi, in ordinea mărimii lor sunt :V, M-L, D-L.
7.Particularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor inferiori
 Au aceleași delimitări a feței vestibulare.
 Marginea ocluzală este în formă de V.
 Convexitatea maximă se găsește în treimea cervicală.
 Lobul central este cel mai mare
 Fețele linguale sunt înclinate spre lingual.
 Reliuful feței vestibulare este convex in ambele sensuri (cervico-ocluzal
și mezio-distal).
 Marginea cervicală cu concavitatea spre ocluzal.
  Marginile proximale converg spre colet, cea distală fiind mai scurtă și
mai convexă.
8.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii inferiori, ce rol
îndeplineşte
La premolari, ecuatorul anatomic este situat la nivelul convexităților maxime.
Pe suprafetelor vestibulare convexitatea maxima,se gaseste la unirea treimii
cervicale cu treimea medie. Pe suprafetelor linguale ale premolarilor inferiori
convexitatea maxima se găseste în treimea medie (la unirea cu treimea ocluzala) si
nu în treimea cervicală, ca la celelalte fete.
Ecuatorul premolarilor inferiori ca și la ceilalți dinți îndeplinește rolul de protecție
a gingiei și are rol în protetica dentară.