ELABORAREA METODICĂ Nr 10.

Tema: Morfologia funcţională a molarilor superiori.

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele

despre morfologia funcţională a molarilor superiori. Practic studenţii desenează în
caietele de lucrări practice un molar superior în 5 proecţii şi–l notează prin toate
sistemele de notare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice
modelează prin sculptură în săpun sau ceară un molar superior la scara 2/1
conform dimensiunilor naturale, atrăgându-se atenţia la formarea ochiului pentru
aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

1.Caractere morfologice comune molarilor superiori:

* Numarul radacinilor- 3 (2 vestibulare si 1 palatinala)

* are forma cuboida, cu 4 fete axiale si 1 fata ocluzala

* Sunt convergente spre cervical

2.Morfologia funcţională a primilor molari superiori: Ocupa pozitia 6 pe

hemiarcadele superioare. Numarul radacinilor- 3 (2 vestibulare si 1
palatinala)Functii-produce a 2 inaltare a ocluziei, stabilizeaza ocluzia,preia o mare
presiune ce se transmite stilpului zigomato-molar, impreuna cu molarul inferior
stabileste cheia de ocluzie a lui Angle, realizeaza calajul ocluzal descries de
Akermann, protejeaza partile moi. Coroana- are 4 fete axiale si 1 fata ocluzala.
Fata vestibulara- e ca un trapez cu baza mare spre ocluzal. E delimitate de 4
margini: ocluzala, meziala, distal si cervicala. Fata palatinala- e delimitate de
aceleasi margini ca fata vestibulara. Are conturul unui trapez si diferenta dintre
baza mare a trapezului(marginea ocluzala) si baza mica(marginea cervicala) e mai
evidenta. Fata meziala- e cea mai mare fata axiala . E ca un trapez cu baza mare
spre colet. Marginea cervicala imparte fata in segment vestibular 2/3 si segment
palatinal 1/3. Aria de contact in sensul vestibule-palatinal e la joctiunea treimii
vestibulare cu treimea medie.

Fata distala- e mai redusa ca dimensiune. Aria de contact e situate in ambele

sensuri in treimea medie.

3.Morfologia funcţională a molarilor secunzi superiori. Caracteristica: Ocupa

pozitia 7 pe hemiarcada dreapta si stinga poate avea 4 lobi( doi vestibulari si doi
palatinali) sau 3 lobi (doi vestibulari si unul palatinal).De obicei are 3 radacini- 2
vestibulare ( mezio-vestibulara si disto-vestibulara) 1 palatinala.In 46% de cazuri
radacinile sunt fuzionate . Molarul doi superior se afla distal de primul molar
superior. Are elemente morfologice asemanatoare, dar mai reduse dimensional.
Coroana *are forma cuboida, cu 4 fete axiale si 1 fata ocluzala
*Exista doua varinate morfologice: cu 3 sau 4 cuspizi. Fata vestibulara are un sant
de descarcare vestibular mai sters ce se termina frecvent intr-o foseta. Imparte
fata in zona meziala (mai mare) si distala. Fata palatinala santul palatinal de
descarcare imparte fata in doi lobi, dintre care cel mezial e mai mare. Fete
proximale sunt convergente spre cervical.

4.Molarul trei superior. Caracteristica morfologică: ocupa ultimul loc in cadrul

hemiarcadei superioare. Are volumul cel mai redus, dar in acelasi timp si
morfologia, gabaritul si intervalul de eruptie cele mai variabile dintre toti dintii
superiori. Erupe tarziu, la varsta 18-25, in unele cazuri chiar mai tarziu sau deloc,
ramanand inclus. Varsta coincide cu maturizarea individului, fapt ce duce sa fie
numit si molar de minte.Este rapid si frecvent afectat de procesele carioase
datorita zonei posterioare ce nu permite accesul mijloacelor de igienizare.Are
uneori valoare ca dinte stalp in protetica.

5.Semnele de diferenţiere a molarilor superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei

de pe hemiarcada stîngă: Rădăcinile sunt mai convergente, iar rădăcina palatinală
este unită de cea mezio-vestibulară printr-o lama vestibulară

6.Semnele de diferenţiere a molarilor superiori între ei:

*Tubercului lui Carabelli- lobul mezial in 1/3 ocluzala are uneori acest tubercul la
primul molar

* Volumul coronar este mult mai redus decît al primului molar superior

* Jumătatea mezială a coroanei este mult mai mare decît jumătetea distală.

*Foseta distală este mai redusă

* Rădăcinile sunt mai convergente, iar rădăcina palatinală este unită de cea
mezio-vestibulară printr-o lama vestibulară

7.Caracteristica suprafeţei ocluzale a primului molar superior:

Fata ocluzala

Marginile vestibulara si palatinala- sunt angulate si sunt crestele sagitale ale

cuspizilor vestibulari si palatinali. Santurile ce pornesc de pe fata ocluzala si se
continua pe fetele vestibulara si palatinala impart crestele . Marginile palatinala si
distala converg spre distal

*Marginile proximale- sunt convexe

*Relieful cuprinde 4 cuspizi- 2 vestibulari si 2 palatinali

 * In ordine descrescatoare: mezio-palatinal, mezio-vestibular, disto-vestibular si
disto-palatinal.

*3 santuri: mezio-central, centro-vestibular si disto-palatinal

*3 fose: 2 marginale(meziala si distala) si 1 centrala formata de intersectia

santului centro-vestibular cu cel mezio-central.

*Santul mezio-central- e intre fosa meziala si fosa centrala si separa cuspizii

mezio-palatinal de cel mezio-vestibular

*Santul centro-vestibular- incepe din fosa centrala, trece marginea vestibulara a

fetei ocluzale si se continua pe fata vestibulara cu un sant de descarcare pina in
foseta vestbulara.

*Separa cuspizii mezio-vestibular de disto-vestibular.

*Santul disto-palatinal - incepe din fosa distala, trece marginea palatinala a fetei
ocluzale si se continua pe fata palatinala cu un sant de descarcare

*Separaca cuspizii mezio-palatinal si disto-palatinal

8.Particularităţile comune a feţelor vestibulare a molarilor superiori:

*e ca un trapez cu baza mare spre ocluzal delimitat de 4 margini: ocluzala,

meziala, distal si cervicala

*Marginea cervicala - e concava cu deschidere spre ocluzal, si are o denivelare la

nivelul furcatiei radacinilor vestibulare

9.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la molarii superiori:

Ecuatorul anatomic e situat in 1\3 cervicala .Functiile protectia gingiei,

echilibrarea presiunilor masticatorii,fixarea protezelor mobilizabile.
Bibliografie
1 GHEORGHE BARSA,ILARION POSTOLACHI, TEHNICI DE CONFECTIONARE A
PROTEZELOR DENTRE, CHISINAU,STIINTA 1994

2 ILARION POSTOLACHI ,PROTETICA DENTARA,CHISINAU,STIINTA 1993