Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Si marginea incizala
Marginea incizala : trilobata in momentul eruptiei, prin abraziune devine rectilinie fiind perpendiculara
pe axul coroanei
Marginea meziala si marginea distala sunt aproape egale si paralele intre ele
Relieful este plan convex, plan in 2/3 incizale, convex in regiunea cervicala
Fosa linguala, limitata de cingulum, lateral de cele 2 creste meziala si distala, inferior de marginea
incizala
Ele nu prezinta formatiuni, dar pot prezenta o usoara depresiune in 1/3 mjilocie a fetelor
Radacina este unica, dinte monoradicular. Radacina aplatizata mezio-distal, apexul este distalizat
Pe fetele meziala si distala are radacinii se pot gasi santuri longitudinale, aflate in zona mijlocie a fetelor
radacinii
PREMOLARII INFERIORI
Marginea ocluzala forma litere V, bratul distal mai lung decat bratul mezial
Meziala mai lunga si mai dreapta, distala mai scurta si mai convexa
Fata meziala si fata distala au forma de trapez cu baza mica ocluzar, baza mare cervical
Relieful convex in dublu sens la ambele fete, convexit maxima 1/3 medie , la jumatatea fetelor
Fata vestibulara: Are forma rotunda, circulara, prezinta 4 margini: vestibulara, linguala, meziala, distala.
Formatiuni: 2 cuspizi, vestibular si lingual, mai mare vestibularul.
Sant intercuspidian sant ??? cu deschiderea spre vestibular ce este situat mai aproape de fata linguala
2 fosete, meziala si distala aflate la capatul santului cuspidian, meziala > distala
Radacina: dinte monoradicular, unica, conica, efilata, aplatizata meziodistal, apexul este usor cristalizat
Premolarul 2 inferior
Coroana: cilindrica
Fata vestibulara, forma de pentagon, marginea ocluzala are forma de litera V, bratul lingual mai lung
decat cel mezial. Marginea meziala mai lunga si mai dreapta decat distala
Formatiuni: 3 lobi, CDM, 2 santuri interlobare, paralele intre ele de la marginea ocluzala ajung in partea
ocluzala
Fata linguala: mai mica decat fata vestibulara, marginea meziala mai lunga si mai dreapta decat distala,
distala mai scurta si mai convexa decat meziala
Marginea ocluzala, la cel cu 2 cuspizi: forma literei V cu deschiderea spre radacina, la morfotipul cu 3
cuspizi marginea ocluzala are forma de W cu deschiderea spre radacina. V-ul mezial mai mare decat cel
distal deoarece, V mezial apartine cuspidului mezio-lingual care e mai mare decat cel disto-lingual.
Formatiuni: la cel cu 2 cuspizi, pe fata linguala avem o depresiune, situata in mijlocul fetei.
La cel cu 3 cuspizi avem un sant intercuspidian care porneste din foseta centrala ocluzala, separa cuspizii
linguali si coboara in treimea linguala???
Relief: convex in dublu sens, in ambele sensuri convexitatea maxima in treimea medie
Formatiuni fata ocluzala: are forma de patrulater, marginea vestibulara forma literei V, marginea
linguala fie forma literei V fie W
2 creste marginale de smalt: meziala (lunga dreapta subtire) distala (scurta groasa convexa)
Morfotipul cu 3 cuspizi: 1 vestibular, 2 linguali. Cel vestibular > mezio lingual > distolingual
SAntul centrolingual: incepe din foseta centrala , separa vestibular mezio-lingual coboara pe fata
linguala ?????/
Santul centrodistal:
3 Fosete: 2 principale ( meziala si distala), secundara ( centrala aflata in centrul fetei ocluzare)
Radacinile: premolarul 2 uniradicular, radacina unica, conica, mai voluminoasa decat PM1
MOLARUL 1 INFERIOR
Molarul de 6 ani
Rol principal in masticatie, trituarea alimentelor, suport pt mucoasa obrazului, stabilizarea ocluziei
impreuna cu molarul 1 superior formeaza cheia de ocluzie a lui Angle, cea de-a 2-a inaltare a ocluziei
Fata vestibulara: forma de trapez cu baza mare ocluzal, baza mica cervical. Baza mare aproape rectilinie
Marginea ocluzala are forma de triplu V, V mezial centro mezial, V central, V distal
Fata linguala: mai mica decat fata vestibulara, marginea ocluzala are forma de W, unu V mezial – cuspid
lingual, unu V distal – cuspid distolingual.
Sant interlobar: porneste de pe fata ocluzala, separa cuspizii linguali si se se termina in treimea ocluzala
a fetei linguale
Relief convex in dublu sens, meziodistal convexitate maxima in treimea ocluzala ???
Fetele meziale si distale au forma de trapez cu baza mare cervical, baza mica ocluzal
Fata ocluzala: forma de pentagon (aproape). Marginea vestibulara are forma de triplu V, marginea
linguala are forma de W, fata meziala si distala forma literei V cu deschiderea spre ocluzala
Formatiuni: 5 cuspizi, 3 vestibulari si 2 linguali. Cel mai mare este meziolingual, distolingual,
meziovestibular, centrovestibular, distovestibular.
4 santuri intercuspidiene: sant meziodistal ( foseta meziala ->>> foseta distala) forma de zigzag, separa
cuspizii vestibulari de cei linguali
Sant centrolingual (foseta centrala porneste) separa cuspizii meziolinguali se termina in treimea
ocluzala???
Santul meziovestibular (porneste din foseta meziala) separa cuspidul mezio vestibular de
centrovestibular , se termina in foseta vestibulara secundara
5 Fosete: 2 principale ( meziala si distala), 2 fosete secundare langa celelalte (meziala, distala), in centru
fetei ocluzare : foseta ocluzara centrala
Radacinile: molarii inferiori au 2 radacini, una meziala si una distala, ambele pornesc dintr-un trunchi
comun sub colet, sunt aplatizate mezio-distal. Radacina meziala e mai lunga si mai groasa si mai curbata
decat radacina distala. Radacina distala e mai scurta, mai subtire si mai dreapta decat radacina meziala.
Apexul ambelor radacini sunt cristalizate. Pe fetele meziale si distale se gaseste un sant longitudinal pe
jumatatea fetei.
Canale radiculare (3): 2 pe radacina meziala unu?????? Si unu lingual mai greu accesibil
Poate sa aiba diferite forme, fie aspect normal, fie uneiform, nanic sau globulos
Marginea incizala trilobata in momentul eruptiei, apoi prin abraziune devine rectilinie, usor accendenta
mezial spre distal
Marginea meziala este mai lunga si mai dreapta decat distala, iar distala mai scurta si mai convexa decat
meziala
Relief: plan convex, convex in treimea cervicala, mezioodistal, convexitatea maxima in treimea
meziala???
Marginea meziala este plan convexa, mai lunga si mai dreapta decat distala
De la cingulum pornesc 2 creste marginale de smalt, una meziala (subtire, de la cingulum la unghiul
mezial), alta distala, groasa ( de la cingulum la unghiul distal)
Fosa palatina: Depresiune concava delimitata superior de cingulum, inferior de marginea incizala si pe
lateral de cele 2 creste marginale de smalt (meziala, distala). Relief: concav, convex (cingulum si fosa
palatinala). Nu prezinta formatiuni anatomice. Unghiul incizal este un unghi aproape drept 80-90 grade,
unghiul distal este obtuz >90 grade. Marginea incizala trilobata, devine rectilinie prin abraziune.
Radacina monoradiculara, sub forma de con efilat, aplatizata meziodistal, mai subtire si mai mica decat
cea a incisivului central, apex centralizat ??? pe fetele laterale ale radacinii putem intalni o depresiune
longitudinala aflata la mijlocul fetelor. Camera pulpara, 3 prelungiri conform celor 3 lobi. Canal radicular
unic, subtire, usor accesibil.
La fata palatinala sunt aceleasi formatiuni, doar ca mai mici, cingulum, nu avem foramen cecum
Radacina: unica, monoradicular, forma de con efilat, turtita meziodistal, poate sa fie dreapta, inclinata
spre vestibular sau lingual, apex cristalizat. Camera pulpara prezinta 3 camere
Canalul radicular unul singur, subtire, aplatizat, accesibil sau poate prezenta 2 canale radiculare, unul
vestibular si unul lingual.
MOLARUL 2 INFERIOR
Molarul de 12 ani, rol principal in masticatie, suport pt mucoasa obrazului si limba si scop prostetic.
Fata vestibulara are fata de trapez, baza mare ocluzal, baza mica cervical.
Marginea ocluzala forma de W, cu V inegale, V mezial > V distal deoarece cuspidul meziovestibular >
distovestibular
Marginea meziala mai lunga si mai dreapta decat distala, distala mai scurta si mai convexa decat meziala
Formatiuni: 2 lobi, unul mezial, unul distal. Cel mezial > distal
Relieful: convex in dublu sens, meziodistal convexitatea maxima in 1/3 meziala, cervicoocluzal in 1/3
cervicala
Margininile …..
Fetele meziala si distala, forma de trapez baza mare cervical, baza mica ocluzal
Fata ocluzala: prezinta 4 margini, forma de patrulater, marginea vestibulara si linguala forma de W,
meziala si distala forma de V
2 Santuri intercuspidiene: sant meziodistal din foseta meziala ajunge in foseta distala, separa cuspizii
vestibulari de cei linguali
3 Fosete: 2 principale (meziala si distala, forma triunghiulara M>D), secundara centrala aflate la
intersectia celor 2 santuri.
Radacinile: pluriradicular, 2 radicular, una meziala alta distala. Radacinile sunt mai mici decat cele ale
Molarului1. Sunt mai putin divergente cu cele ale Molarului 1. Pot sa fie paralele intre ele, fie fuzionate,
partial sau total. Ambele radacini sunt turtite mezio-distal. Radacina meziala este mai lunga si mai
groasa decat cea distala, iar cea distala este mai scurta si mai subtire decat meziala.
Canele pulapre: 2, unu meziovestibular, larg accesibil, altu meziolingual, subtire mai greu accesibil.
MOLARUL 3 INFERIOR
Fie sub forma de molar, fie sub forma de premolar. Fie cu o suparafa cu perlute de smalt